BANCI | Interviu

Cum justifica Raiffeisen Bank discriminarea clientilor in oferta de conversie a creditelor in CHF si cum pot acestia sa-si rezole problema in baza legii darii in plata

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-02-05 21:52

Dupa anuntul Raiffeisen Bank de saptamana trecuta privind lansarea unei noi oferte de conversie in lei a creditelor in CHF, cu un discount de 25%, dar cu anumite conditii impuse clientilor, precum un grad de indatorare de peste 60% si intarzieri la plata ratelor de maxim 90 de zile, unii clienti au protestat, considerand ca sunt discriminati.

“Aici intervine principiul discriminarii!! De ce numai pentru cei cu grad de indatorare de peste 60%?? Ce face aceasta banca..este sa stimuleze lucru la negru sau supraindatorarea...adica sa ne mai facem credite..Daca eu sunt pers care pentru a-mi plati ratele si pentru a avea un trai decent sunt angajat fata de momentul creditarii la mai multe societati, tocmai pentru a-mi plati rata si ca sa asigur familiei mele un trai decent..de ce nu ma pot incadra la o conversi cu discount??”, a comentat un client al bancii la articolul in care analizam cat de corecta este oferta Raiffeisen, conform recentei decizii a Curtii Constitutionale privind legea darii in plata, care a impus principiul echitatii in renegocierea creditelor. (vezi aici detalii)

Anticipand aceasta problema, am trimis urmatoarea intrebare la Raiffeisen:

- Raiffeisen Bank considera ca legea darii in plata, conform deciziei Curtii Constitutionale, se aplica doar celor supraindatorati sau care au restante de maxim 90 de zile? Cum ramane cu restul? De exemplu cei care au grad de indatorare de 55% si intarzieri de 100 de zile?

Raspunsul bancii a fost urmatorul:

“Potrivit deciziei Curtii Constitutionale referitoare la constitutionalitatea Legii nr.77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, darea in plata va putea fi decisa (in absenta unui acord al partilor la contractul de credit) doar de catre instantele de judecata, care vor trebui sa decida daca in executarea fiecarui contract a intervenit impreviziunea. Instanta de contencios constitutional a indicat faptul ca imprevizuunea nu se paote aplica "ope legis" si ca instantele vor trebui sa analizeze indeplinirea atat a unor conditii obiective, cat si a unora subiective, asa incat legea sa se aplice doar celor care nu mai pot sa-si indeplineasca obligatiile de plata, dar nu si celor care nu mai vor sa- si indeplineasca obligatiile.

Aceasa va presupune o analiza de la caz la caz, respectiv a situatiei fiecarui debitor si  fiecarui contract, nefiind stabilite praguri sau conditii aplicable in mod generalizat.”

Intr-adevar, Curtea Constitutionala spune ca ca legea darii in plata trebuie sa se aplice doar celor de buna-credinta, adica celor care nu-si mai pot plati ratele, nu si celor care nu mai vor.

"Curtea mai reiterează faptul că, faţă de cadrul legal existent la data încheierii contractelor de credit, prevederile legale criticate trebuie să se aplice doar debitorilor care, deşi au acţionat cu bună-credinţă, în conformitate cu prevederile art.57 din Constituţie, nu îşi mai pot îndeplini obligaţiile ce rezultă din contractele de credit în urma intervenirii unui eveniment exterior şi pe care nu l-au putut prevedea la data încheierii contractului de credit", se arata in decizia Curtii Constitutionale. (vezi aici detalii)

De ce este disriminatoriu pragul de indatorare de 60%

Neputinta de a-ti plati ratele este o consecinta a supraindatorarii, care inseamna, in general, ca rata la credit depaseste jumatate din venituri. Stabilirea unui prag de 60% de catre Raiffeisen poate fi contestat, intrucat este destul de ridicat, mai ales in cazul clientilor cu venituri mici. Un prag corect ar fi fost de 50%.

Mai ales ca, dupa cum se plangerea si clientul Raiffeisen, unii oameni si-au luat al doilea serviciu pentru a-si putea plati rata la credit, care aproape s-a dublat din cauza cursului, nu din vina lor.

Si atunci, cei care muncesc mai mult si au reusit astfel sa-i reduca gradul de indatorare sub 60%, nu vor beneficia de oferta bancii, in comparatie, sa spunem, cu cineva care nu si-a luat al doilea serviciu, ba mai mult, poate ca si salariul i-a scazut din cauza crizei, astfel ca are un grad de indatorare de peste 60% si in consecinta va primi o reducere a datoriei de 25% in urma conversiei.

Iata de ce, dupa cum am subliniat in acest articol, decizia Curtii Constitutionale este una de protectie sociala a consumatorilor, mai degraba decat una care face dreptate intre banci si clienti, prin impartirea echitabila, cu toti clientii, a poverei crizei si a riscului valuar.

Pe de alta parte, Curtea nu putea ignora principiul bunei-credinte in aceasta decizie, intrucat ar fi stimulat hazardul moral, adica ar fi permis renegocierea creditelor si celor care nu au mai vrut sa le plateasca, desi au putut.

De aceea a introdus si Raiffeisen conditia ca restantele sa nu fie mai mari de 90 de zile. Dar ce ne facem cu cei care au acumulat intarzieri mari tocmai pentru ca nu si-au putut plati ratele, desi au vrut?

La aceasta intrebare Raiffeisen nu a raspuns. Probabil pentru ca banca nici nu mai este interesata sa-si salveze clientii cu intarzieri de peste 90 de zile, intrucat aceste credite sunt considerate neperformante, iar banca este obligata de lege sa le provizioneze, adica sa le acopere cu fonduri proprii, ceea ce inseamna pentru ea o pierdere asumata.

Corect ar fi fost, si aici, ca oferta de conversie sa se adreseze si celor cu intarzieri mai mari, dar de buna-credinta.

Oricum, acestia vor avea ocazia sa-i gaseasca dreptatea in instanta, pe baza legii darii in plata.

Instantele de judecata pot face dreptate

De exemplu, sa spunem ca esti client Raiffeisen care are un grad de indatorare de 50%, asta dupa ce ti l-ai redus de la 70% pentru ca ti-ai luat al doilea serviciu. Nu vei beneficia de oferta de conversie a Raiffeisen, insa poti notifica banca in baza Legii 77/2016 privind darea in plata, cerandu-i sa-ti reduca rata, iar daca aceasta nu doreste, dai banca in judecata. Conform deciziei Curtii Constitutionale, judecatorul va trebui sa analizeze daca esti de buna-credinta, adica daca ti-ai platit ratele, desi ti-a fost greu, caz in care va obliga banca sa imparta cu tine, in mod echitabil, povara crizei si a riscului valuar, conform principiului impreviziunii.

Acelasi lucru este valabil si in cazul clientilor Raiffeisen care au datorii mai mari de 90 de zile iar banca nu-i accepta la oferta de conversie. Daca in fata instantei ei isi vor dovedi buna-credinta (sau daca banca nu le va dovedi reaua-credinta), adica daca nu au avut intarzieri premeditate, ci tocmai din cauza cresterii cursului si, eventual, scaderii salariului, atunci judecatorii pot obliga banca sa le scada ratele astfel incat acestia sa le poata plati sau, daca nu se poate nici prin reducerea ratelor, sa se faca darea in plata.

In privinta echitatii discount-ului Raiffeisen de 25%, am vazut, din acest calcul, ca ar putea fi considerat o impartire egala a poverii cursului RON/CHF.

Am cerut, in acest sens, si opinia bancii:

- Raiffeisen Bank considera ca discountul de 25% este echitabil, in conditiile in care cursul a crescut cu 80%. Nu era mai corect un discount de 40%?

Raiffeisen Bank: “Clientii pot aprecia, in functie de situatia lor concreta, ce oferta li se potriveste. In ultimii opt ani, pe baza solicitarilor de clienti si a analizelor de portofoliu, am adaptat solutiile pe care le-am oferit. In acest moment consideram ca, dupa clarificarile aduse de CCR in aplicarea legii darii in plata, acest tip de oferta ar sprijini clientii care intampina dificultati.”

Raiffeisen a mai lansat, la finalul lui 2015, o oferta de conversie de conversie a creditelor in CHF, mai putin avantajoasa, cu un discount de 20%, dar pe o perioada de doi ani si in conditiile unui grad de indatorare de peste 65%, fata de 60% in prezent. (vezi aici detalii)

De asemenea, in prima ofera nu era conditia intarzierilor de maxim 90 de zile, de aceea este cu atat mai ciudata prezenta acesteia in actuala oferta.

Prima oferta de conversie a fost acceptata insa de doar 700 de clienti ai Raiffeisen Bank, in contextul aparitiei legilor privind darea in plata si conversia creditelor in CHF la cursul istoric.

“Aproximativ 700 de clienti au beneficiat de prima oferta, numarul acestora a scazut ca urmare a aparitiei initiativelor legislative, insa odata cu clarificarile aparute, cererile de conversie au inceput sa revina, de aceea ne-am gandit ca ar fi util sa furnizam informatii publicului larg”, precizeaza Raiffeisen Bank.

Portofoliul de credite in CHF al Raiffeisen Bank este in prezent compus din 5.600 de credite in valoare de aproximativ 210 milioane CHF, a mai precizat banca, pentru Bancherul.ro.

Acum insa, dupa decizia Curtii Constitutionale privind legea darii in plata, s-ar putea ca oferta Raiffeisen sa se bucure de o mai mare popularitate printre clienti.

Mai ales daca saptamana viitoare Curtea Constitutionala va mentine, in cazul legii privind conversia creditelor in CHF la cursul istoric, o decizie asemanatoare cu cea luata in cazul legii darii in plata, si anume renegocierea creditelor, conform principiului impreviziunii. (vezi aici detalii)

De altfel, chiar avocatii bancilor au sustinut, in cadrul procesului cu Piperea, ca solutia in cazul creditelor in CHF ar fi impreviziunea, in conditiile in care aceasta nu se poate aplica si retroactiv, dupa cum a stabilit Curtea Constitutionala, adadar clientii bancilor nu pot fi despagubiti pentru ce au platit pana acum, putand beneficia de reducerea ratelor doar de acum inainte. (vezi aici detalii)

Taguri: lege darea in plata  banci  credite  procese  judecator  Curtea Constitutionala  CHF  franci elvetieni  Raiffeisen Bank  restante  conversie credite CHF  darea in plata  Romanian banks  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Mugur Isarescu explica de ce BNR reduce Rezervele Minime Obligatorii (RMO) ale bancilor

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a explicat astazi, in cadrul briefingului cu presa de la banca nationala, ce sunt Rezervele Minime Obligatorii (RMO) impuse bancilor, de ce a fost luata aceasta masura si de ce acum BNR elibereaza bancilor rezervele in valuta si lei. BNR a anuntat astazi detalii

Cum explica Mugur Isarescu deprecierea leului din ultima perioada si importanta cursului de schimb real efectiv

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, considera ca deprecierea leului din ultima perioada, in contradictie cu evolutia altor monede din regiune, este consecinta miscarilor de capitaluri speculative, pe fondul instabilitatii mediului extern, dar si a celui intern. Cu toate acestea, Isarescu detalii

In ce conditii asigura Eximbank exporturile firmelor romanesti

Firmele romanesti mici, la început de drum, fără experiență pe piețele internaționale, sau cele care vor sa exporte in tari cu risc politic ridicat din Africa, America Latina, Asia au Orientul Mijlociu, pot apela la aigurarile oferite de Eximbank, daca firmele de asigurare private nu detalii

Curtea de Conturi se va judeca cu BCR Banca pentru Locuinte si la Inalta Curte de Casatie

Curtea de Conturi va contesta la Inalta Curte de Casatie si Justitie sentinta Curtii de Apel Bucuresti de a-i anula o decizie din 2015 prin care a constatat ca BCR Banca Locuinte a prejudiciat statul roman cu 70 de milioane de euro prin acordarea ilegala a unor subventii (prima de stat) detalii

Ultimele Comentarii