ECONOMIE | Stiri economice

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Autor: Dan Palangean
2024-09-04 07:40

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat semnificativ mai slab decât în aceeași perioadă a anului anterior (-38,6 miliarde lei și -2,4% din PIB).

De reținut, deficitul lunar a crescut înapoi la circa 0,4% din PIB (după 0,2% din PIB în iunie), ceea ce arată o reluare a ritmului de creștere al acestui indicator critic. Situația rămâne foarte problematică în raport cu ținta inițială de -5% din PIB, mai ales că deja s-a trecut de cota de 80% din total, înainte de creșterea marii majorități a pensiilor.

În contextul creșterii economice modeste (+0,5% pe T1 și +0,8% pe T2, date semnal), încasările au fost, totuși, mai mari cu 15,1% în primele șapte luni din 2024 (+43,5 miliarde lei). Cu o inflație situată la nivelul de 5,42% pe IPC, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,9 pp raportat la PIB (de la 17,9%, la 18,8%).

Din păcate, s-a consemnat și o majorare de aproape 76 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 20,3% până la 22,8%. Simplificat, în perioada ianuarie – iulie 2024, statul a cheltuit 121 lei la fiecare 100 lei încasați, față de 113 lei la fiecare 100 lei încasați în aceeași perioadă din 2023.

Cu observația că a lăsat un deficit de aproape 5 miliarde lei la fondul național de sănătate, bugetul de stat a ajuns „în linie” cu deficitul bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost îmbunătățit marginal de bugetele locale (+0,71 miliarde lei, în scădere preelectorală), în timp ce excedentul instituțiilor publice autofinanțate a urcat la 3,38 miliarde lei).

De remarcat diferența între avansul veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+22%, adică 5,2 miliarde lei în plus) și creșterea doar ușor mai pronunțată în cazul contribuțiilor de asigurări (+20,7% sau +18,7 miliarde lei, în pofida modificării salariului mediu) în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public (109,3 miliarde lei).

La impozitele indirecte, deși cifrele arată un spor considerabil al consumului în termeni reali pe prima jumătate a anului (+7%), avansul TVA a trecut sub ritmul general al creșterii veniturilor (+14,8%, de la 57,7 miliarde lei la 66,2 miliarde lei nominal) iar încasările din accize au rămas în urmă (+13,9%, adică un plus de numai 2,9 miliarde lei).

Susținerea din partea UE aferentă cadrului financiar 2014 – 2020 s-a diminuat substanțial (aproape -63% sau -14 miliarde lei), fiind compensată parțial de majorarea cu 735% (+8,5 miliarde lei nominal) prin contul plăților efectuate și prefinanțări din noul cadru financiar și de creșterea de 328% a asistenței financiare nerambursabile prin PNRR (+2,3 miliarde lei).

Cheltuielile, majorate mult peste venituri

Avansul cheltuielilor (+23,2%) a fost mult peste cel al veniturilor. El include creșterea în cazul proiectelor cu finanțare prin componenta de împrumut a PNRR (+4,4 miliarde lei sau +442%) și alocările pentru cofinanțare din fonduri externe nerambursabile au înregistrat o creștere de 491% sau +9,3 miliarde lei. În termeni nominali, sporul cel mai mare a fost consemnat pe segmentul cheltuielilor de capital, +16,2 miliarde lei (+97%).

De reținut ascensiunea bugetarilor în topul creșterii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate, context în care avansul cheltuielilor de personal a urcat la 23,9% (17,85 miliarde lei în plus). Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 13,9%, sub cea generală dar peste nivelul inflației și cu o pondere de circa o cincime din creșterea totală a cheltuielilor.

Totodată, au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (aproape 11 miliarde lei nominal, respectiv +26%). Subvențiile au crescut peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (+1,9 miliarde lei nominal, respectiv +18,8%). În fine, ar mai fi de semnalat creșterea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași perioadă a anului anterior (spor de 3,19 miliarde lei sau +17,1%).

Taguri: statistici economice Macroeconomie Ministerul Finantelor

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii

Românii au cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială dintre cetățenii UE

Românii au cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială dintre cetățenii UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2023. Cu un procentaj de 32%, țara noastră a devansat în acest nedorit clasament Bulgaria (30%), Spania detalii