ECONOMIE | Stiri economice

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2024-08-10 12:54

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net de vecinii din Bulgaria (33,1 €) și Ungaria (48,1 €), care au completat podiumul țărilor cu cel mai mic interes public pentru R&D.

Pentru referință, menționăm că cele mai mari sume au fost alocate de Luxemburg (646,6 €/loc., de peste 30 de ori mai mult decât la noi !), Danemarca (552,4 €/loc.) și Germania (529,3 €/loc.). Media la nivelul UE a fost de 275,6 €/loc., ceea ce semnifică o creștere de 53,3% în ultimii zece ani (media a fost de doar 181 €/loc. în 2013).

Suma totală pentru cercetare-dezvoltare alocată la nivel european (așa numitul indicator GBARD) a urcat anul trecut la 123.684 milioane euro (0,73% din PIB-ul total al UE). Astfel, s-a consemnat o creștere de 5,4% față de 2022 (117.424 milioane euro) și de 54,8% față de 2013 (79.886 milioane euro).

De reținut, datele referitoare la evoluția sumelor alocate prin raportare la PIB între 2013 și 2023 arată pentru România o scădere îngrijorătoare, de la 0,21% din PIB până la 0,12% din PIB. Astfel, am ajuns „lanterna roșie” a UE în materie de R&D, poziție deținută în urmă cu zece ani de Letonia (0,14% din PIB atunci, dar majorat la 0,29% din PIB între timp).

Pornite de valori mult diferite, vecinele Bulgaria (0,24% în 2013) și Ungaria (0,65% în 2013) au ajuns în 2023 la același nivel (0,23% din PIB). Deloc întâmplător, la acest indicator conduce la nivel european Germania (1,08% din PIB, în creștere de la 0,90% din PIB anterior), urmată de Danemarca și Olanda (ambele cu 0,88% din PIB).

Media UE s-a modificat pe parcursul ultimilor zece ani analizați de la 0,69% din PIB la 0,73% din PIB. Ceea ce vine să tragă un semnal serios de alarmă pentru noi, într-un mediu internațional în care se regăsesc valori de 1,60% pentru Japonia, 1,37% pentru Coreea de Sud sau 1,01% pentru Islanda (interesant, SUA are doar 0,74% din PIB, foarte aproape de media UE).

În fine dar nu în ultimul rând, dacă se trece la o analiză mai fină, pe domenii de alocare, ar trebui să ne pună pe gânduri suma alocată pe persoană pentru cercetarea în domeniul sănătății.

Acesta a scăzut la noi de la 2,10 €/loc. în 2010 până doar 0,40 €/loc. în 2020. Între timp, vecina Bulgaria a urcat de la 0,10 €/loc. la 0,50 €/loc. iar Ungaria de la 2,40 €/loc. la 14,70 €/loc.

Iar asta la o medie UE de 20,50 €/loc. în 2020, față de 12,70 €/loc. în 2010, cu valori de 117 €/loc. în Luxemburg, 77 euro/loc. în Danemarca, 33,30 €/loc. în Germania, 31,10 € în Franța și 22,90 €/loc. în Italia. Mai aproape de noi, Croația a venit măcar cu 1,20 €/loc., Polonia cu 1,40 €/loc. iar Lituania cu 1,60 €/loc., ca să nu mai amintim de Cehia (9,60 €/loc.).

Taguri: statistici economice  Macroeconomie  Eurostat  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice



Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii

Românii au cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială dintre cetățenii UE

Românii au cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială dintre cetățenii UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2023. Cu un procentaj de 32%, țara noastră a devansat în acest nedorit clasament Bulgaria (30%), Spania detalii

 



 

Ultimele Comentarii