ECONOMIE | Stiri economice

18 miliarde euro, deficit comercial după primele șapte luni ale anului

Autor: Dan Palangean
2024-09-11 06:16

Exporturile României au fost în iulie 2024 de 8,32 miliarde euro (+8,6% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au ajuns la valoarea-record de 11,27 miliarde euro (+13,4%), potrivit datelor publicate de INS.

Astfel, deficitul comercial lunar a ajuns la 2,95 miliarde euro (+6% față de luna precedentă și +29% în raport cu aceeași lună a anului anterior).

În perioada ianuarie - iulie 2024, exporturile FOB au însumat 54.585,9 milioane euro (-0,9% față de aceeași perioadă din 2023) iar importurile CIF au însumat 72.625,3 milioane euro (+2,7%).

După primele șapte luni ale anului curent, gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a ajuns la doar 78,3% (în scădere sistematică de la 81,8% în februarie), sub valoarea consemnată în 2021.

Deficitul balanței comerciale în primele șapte luni din 2024 a fost de 18.029,4 milioane euro, mai mare cu 2.435 milioane euro (+15,6%) decât în aceeași perioadă a anului precedent. După scăderea importantă din mai, exporturile lunare au revenit peste pragul de 8 miliarde euro. De reținut, în ultimele șase luni, dinamica importurilor s-a situat permanent peste cea a exporturilor.

Minusul acumulat pe segmentul de mărfuri la finele lunii iulie a urcat la 5,1% din rezultatul economic anual estimat (353,5 miliarde euro), în contextul în care nivelul prognozat oficial este de 8,8% din PIB. Deocamdată, deficitul comercial se află în linie cu așteptările Comisiei Naționale de specialitate dar trendul rămâne problematic.

Schimburile cu țările UE au fost de 39,5 miliarde euro la export și 52,9 miliarde euro la import (72,3% din exporturi și 72,8% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 15,1 miliarde euro și importuri de 19,8 miliarde euro. Au rezultat solduri negative de circa 13,4 miliarde euro cu statele UE şi de 4,7 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare.

Semnal serios de alarmă, sectorul de mașini și echipamente de transport a evoluat pe minus și în iulie (după ce reușise un excedent de 218 milioane euro în T1 2024), așa încât soldul a ajuns la -777 milioane euro după primele 7 luni ale anului. La categoria altor mărfuri manufacturate, minusul din schimburile cu exteriorul a urcat la 2,4 miliarde euro, adică un sfert din soldul negativ consemnat per total.

Pe zona de produse alimentare și animale vii, rezultatul net a reprezentat circa 14% din minusul consemnat per total. Gradul de acoperire al importurilor pe baza exporturilor efectuate a crescut până la 60% (după 57% la mijlocul anului), dar a rămas semnificativ sub nivelul de 70% consemnat pe întreg anul 2023, oricum foarte departe de rezultatul echilibrat înregistrat în 2014.

Consumul de carburanți din import a condus la un deficit sectorial de 3,2 miliarde euro, adică aproximativ două treimi din cel consemnat la produsele manufacturate. Problema principală rămâne soldul puternic negativ al schimburilor de produse chimice (cronicizat la peste un miliard de euro lunar). Per total, petrochimia a generat trei cincimi din deficitul comercial.

Taguri: statistici economice Institutul National de Statistica (INS) Macroeconomie

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice

Deficit bugetar de peste 4% din PIB după primele 7 luni ale anului

Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat semnificativ mai slab detalii

Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net detalii

România, cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele UE

România a înregistrat anul trecut cel mai redus număr de ani de muncă dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o medie de doar 32,2 ani, ne-am poziționat sub Italia (32,8 ani), Croația (34 ani), Grecia (34,2 ani) și detalii

Românii au cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială dintre cetățenii UE

Românii au cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială dintre cetățenii UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2023. Cu un procentaj de 32%, țara noastră a devansat în acest nedorit clasament Bulgaria (30%), Spania detalii