Deficitul bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului a fost de 71 miliarde de lei (-4,02% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat semnificativ mai slab decât în aceeași perioadă a anului anterior (-38,6 miliarde lei și -2,4% din PIB).

De reținut, deficitul lunar a crescut înapoi la circa 0,4% din PIB (după 0,2% din PIB în iunie), ceea ce arată o reluare a ritmului de creștere al acestui indicator critic. Situația rămâne foarte problematică în raport cu ținta inițială de -5% din PIB, mai ales că deja s-a trecut de cota de 80% din total, înainte de creșterea marii majorități a pensiilor.

În contextul creșterii economice modeste (+0,5% pe T1 și +0,8% pe T2, date semnal), încasările au fost, totuși, mai mari cu 15,1% în primele șapte luni din 2024 (+43,5 miliarde lei). Cu o inflație situată la nivelul de 5,42% pe IPC, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,9 pp raportat la PIB (de la 17,9%, la 18,8%).

Din păcate, s-a consemnat și o majorare de aproape 76 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 20,3% până la 22,8%. Simplificat, în perioada ianuarie – iulie 2024, statul a cheltuit 121 lei la fiecare 100 lei încasați, față de 113 lei la fiecare 100 lei încasați în aceeași perioadă din 2023.

Cu observația că a lăsat un deficit de aproape 5 miliarde lei la fondul național de sănătate, bugetul de stat a ajuns „în linie” cu deficitul bugetului general consolidat. Rezultatul per total a fost îmbunătățit marginal de bugetele locale (+0,71 miliarde lei, în scădere preelectorală), în timp ce excedentul instituțiilor publice autofinanțate a urcat la 3,38 miliarde lei).

De remarcat diferența între avansul veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+22%, adică 5,2 miliarde lei în plus) și creșterea doar ușor mai pronunțată în cazul contribuțiilor de asigurări (+20,7% sau +18,7 miliarde lei, în pofida modificării salariului mediu) în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public (109,3 miliarde lei).

La impozitele indirecte, deși cifrele arată un spor considerabil al consumului în termeni reali pe prima jumătate a anului (+7%), avansul TVA a trecut sub ritmul general al creșterii veniturilor (+14,8%, de la 57,7 miliarde lei la 66,2 miliarde lei nominal) iar încasările din accize au rămas în urmă (+13,9%, adică un plus de numai 2,9 miliarde lei).

Susținerea din partea UE aferentă cadrului financiar 2014 – 2020 s-a diminuat substanțial (aproape -63% sau -14 miliarde lei), fiind compensată parțial de majorarea cu 735% (+8,5 miliarde lei nominal) prin contul plăților efectuate și prefinanțări din noul cadru financiar și de creșterea de 328% a asistenței financiare nerambursabile prin PNRR (+2,3 miliarde lei).

Cheltuielile, majorate mult peste venituri

Avansul cheltuielilor (+23,2%) a fost mult peste cel al veniturilor. El include creșterea în cazul proiectelor cu finanțare prin componenta de împrumut a PNRR (+4,4 miliarde lei sau +442%) și alocările pentru cofinanțare din fonduri externe nerambursabile au înregistrat o creștere de 491% sau +9,3 miliarde lei. În termeni nominali, sporul cel mai mare a fost consemnat pe segmentul cheltuielilor de capital, +16,2 miliarde lei (+97%).

De reținut ascensiunea bugetarilor în topul creșterii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate, context în care avansul cheltuielilor de personal a urcat la 23,9% (17,85 miliarde lei în plus). Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 13,9%, sub cea generală dar peste nivelul inflației și cu o pondere de circa o cincime din creșterea totală a cheltuielilor.

[1]

Totodată, au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (aproape 11 miliarde lei nominal, respectiv +26%). Subvențiile au crescut peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (+1,9 miliarde lei nominal, respectiv +18,8%). În fine, ar mai fi de semnalat creșterea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași perioadă a anului anterior (spor de 3,19 miliarde lei sau +17,1%).