ECONOMIE | Analize economice

Salariile bugetarilor au fost majorate puternic, desi incasarile statului au scazut

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2021-02-12 14:41

Ponderea sumelor destinate plății salariilor pentru bugetari în veniturile bugetului general consolidat a crescut, potrivit execuției bugetare pe 2020, la 34,2%, comparativ cu doar 22,3% în anul 2015.

Ceea ce echivalează cu o majorare de 53%.

Pe de o parte, ponderea în PIB a sumelor alocate pentru angajații la stat a urcat continuu, de la 7,4% la 10,6%. Pe de alta, încasările au ajuns de la 33,1% din PIB la 31% din PIB, după ce au atins în 2017 un nivel minim de 27,7% din PIB.

Pentru referință, media compensării salariaților din sectorul bugetar la nivelul UE a fost în 2019 de 10% din PIB iar nivelul veniturilor de 45,1% raportat tot la PIB.

De unde rezultă o pondere de 22,1%, aproape identică cu cea consemnată de România în 2015. Adică, am ajuns la echilibru macroeconomic și gestiune bugetară aproape echilibrată în urmă cu cinci ani (-0,6% deficit bugetar pe contabilitatea ESA), păstrând proporțiile europene. După care am majorat sistematic alocările de lefuri fără a face corelația cu încasările din care trebuiau plătite.

Așadar, nu se poate merge în politica economică pe majorare de salarii bugetare în condiții de scădere a veniturilor statului.

Nici măcar în situația de creștere economică, darămite atunci când se mai suprapune și o criză, ce poate să apară oricând.

Pe traiectoria de diminuare a deficitului bugetar de la -9,8% din PIB anul trecut spre reintrarea în marja de maxim trei procente permisă, va trebui să reducem procentajul alocat din PIB pentru salarii (inclusiv pe calea înghețării acestora până când se va majora suficient rezultatul economic) și să mărim încasările (pe calea colectării și lărgirii bazei de impozitare prin eliminarea regimurilor preferențiale, întrucât nu putem ieși din criză cu taxe majorate).

Adică exact ceea ce se încearcă prin bugetul pe anul în curs, în care procentajul alocat pentru salarii a fost limitat la 9,8% din PIB, simultan cu majorarea încasărilor la 32,% din PIB (ceea ar duce la limită alocările pentru salarii depuțin sub pragul de 30%). Urmând ca trendul de scădere să fie consolidat în 2022, prin reducerea pragului amintit la doar 9,1% din PIB.

Taguri: Macroeconomie  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Analize economice



Comerțul cu amănuntul, avans în pierdere de viteză, dar peste rezultatele din economie

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în martie 2024 față de luna anterioară cu 8,6% pe seria brută, însă doar 0,7% pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, detalii

Rezultatul economic pe 2023, tot +2,1% dar cu 7 miliarde lei mai mare

INS a confirmat creșterea economică de 2,1% în termeni reali pentru anul 2023 în varianta provizorie 2. Aceasta va rămâne valabilă timp de un an, până la recalcularea pe valori semidefinitive, pentru ca rezultatul definitiv să fie dat publicității detalii

România - prima în UE la inflație, prin efect de bază

România a rămas și în martie 2024 pe primul loc în UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat. În scădere cu 0,4 puncte față de luna precedentă, avansul prețurilor (6,7%) a revenit sub detalii

Deficitul comercial lunar a revenit peste cota de 2 miliarde euro

Exporturile României au fost în februarie 2024 de aproape 8 miliarde euro (+0,2% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat ceva mai mult de 10 miliarde euro (+1,2%), potrivit datelor publicate de INS. detalii

 



 

Ultimele Comentarii