BANCI | Stirea Zilei

Legea bancilor pentru locuinte s-a schimbat, dar intrebarea e daca se vor schimba si bancile

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-05-21 22:41

Cele doua banci pentru locuinte (BCR Banca pentru Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte) sunt acuzate de Curtea de Conturi ca au primit subventii publice pe care le-au utilizat pentru a obtine profituri, investindu-le in principal in titluri de stat, in loc sa le plaseze in credite imobiliare, conform scopului OUG 99 din 2006 privind functionarea acestor banci speciale.

Cele doua banci pentru locuinte au primit de la buget fonduri de 765 milioane lei in perioada 2004-2015, marea majoritate fiind incasate de BCR (608 milioane lei), din care doar 100 milioane au fost utilizate pentru investitii in domeniul locativ, restul primei de stat fiind platita sub forma de dobanzi pentru depozitele clientilor, a constatat Curtea de Conturi.

Prima de stat de 25% pe an din valoarea economiilor clientilor depuse la bancile pentru locuinte ar fi trebuit acordata de banci doar daca banii publici ar fi fost folositi in domeniul locativ, a sustinut Curtea de Conturi.

Bancile au contestat decizia Curtii de Conturi, pe baza OUG 99/2006, potrivit careia „pentru a beneficia in mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie sa aiba o durata de minim 5 ani, fara a fi necesara justificarea utilizarii in scop locativ a sumei economisite”.

Prevederea legala este insa neclara, intrucat nu rezulta clar daca nu trebuie justificata doar suma economisita sau nici prima de stat.

Astfel incat Curtea de Conturi a considerat ca prima de stat ar fi trebuit justificata in scop locativ, in timp ce bancile au sustinut contrariul.

Judecatorii de la Curtea de Apel, unde bancile au dat in judecata Curtea de Conturi, au fost de partea bancilor, insa decizia nu este definitiva, ultimul cuvant urmand a-l avea Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Intre timp, parlamentarii PSD de la putere, reprezentati de senatorul Viorel Arcas, au initiat, in iunie 2016, la o jumatate de an de la controlul Curtii de Conturi la bancile pentru locuinte, un proiect de lege pentru modificarea legii bancilor pentru locuinte, cu urmatoarea motivare principala: „Avand in vedere ca sitemul Bauspar a cunoscut o dezvoltare rapida in Romania si s-a stabilizat prin crearea unei mase de depunatori care poate asigura siguranta si stabilitatea sistemului, se impune modificarea regimului juridic al Primei de Stat in sensul adaptarii la noile realitati care permit functionarea sistemului printr-o sustinere la fel de activa din partea statului, dar care sa fie indreptata spre o eficientizare a utilizarii subventiilor”.

Concret, se arata in motivarea legii, „se va introduce, pentru prima data, obligatia pentru titularii contractelor de economisire-creditare de a justifica faptul ca au utilizat Prima de stat pentru cheltuieli in domeniul locativ...”

Senatorii au adoptat rapid, in octombrie 2016, proiectul de lege, potrivit caruia „clientii care incheie contracte de economisire-creditare au obligatia de a prezenta bancii documente justificative privind utilizarea in scop locativ a sumei reprezentand prima de stat”.

Proiectul de legea a ajuns anul trecut la Camera Deputatilor, care este camera decizionala, unde a fost insa amanat de la dezbateri, dupa ce Curtea de Conturi a anuntat ca a sesizat DNA in privinta bancilor pentru locuinte.

In toamna anului trecut, proiectul de lege a reintrat in dezbaterea comisiei de specialitate din Camera, fiind sustinut puternic de deputatul ALDE Varujan Vosganian, care a pledat activ pentru sustinerea bancilor, el considerand ca prima de stat nu ar trebui justificata ca este utilizata in scop locativ.

Guvernele Tudose iar ulterior Dancila nu au fost de acord insa cu parlamentarii PSD si ALDE, exprimandu-si in punctul de vedere privind proiectul de lege ca atat prima de stat cat si sumele economisite la bancile pentru locuinte trebuie justificate pentru a fi utilizate doar in domeniul locativ.

Parlamentul a intrat astfel intr-o degringolada: Comisia de buget, finante si banci a Camerei Deputatilor, condusa la acea vreme de deputatul PSD Viorel Stefan, numit ulterior Ministru de Finante, in prezent fiind vice-premier, a trimis legea in plenul Camerei intr-o forma aproape neschimbata fata de cea veche, fara sa preia nici modificarile din Senat, nici opinia Guvernului!

Proiectul de lege a fost intors in plenul Camerei la comisii, fara vreo explicatie, pentru a reintra in dezbaterile din Comisia de buget, in primavara acestui an.

Aici, Varujan Vosganian a continuat sa sustina acerb cauza bancilor pentru locuinte, sustinut tacit de deputatii PSD, in timp ce deputatii de opozitie ai PNL, mai ales ai USR, s-au declarat, paradoxal, de acord cu Guvernul si Curtea de Conturi, adica pentru justificarea primei de stat si a sumei economisite in vederea investitiilor locative.

Iata ce declara, la ultima dezbatere a proiectului de lege, de saptamana trecuta, deputatul USR Claudiu Nasui:

„Bancile pentru locuinte primesc anual prima de stat, o folosesc pentru investitii in titluri de stat, iar clientii o primesc abia dupa cinci ani, daca o folosesc pentru investitii in domeniul locativ...ca sa inteleg cum functioneaza sistemul”.

Lucian Anghel, presedintele BCR Banca pentru Locuinte, a venit imediat cu replica: „De fapt, clientii primesc banii, prima este virata in conturile lor in maxim 15 zile de la incasarea de la Ministerul Dezvoltarii, iar clientul primeste dobanzi la aceasta prima, in plus fata de economii, care se capitalizeaza”.

Principiul rezervei fractionare

Adevarul sta, ca de obicei, la mijloc: clientii primesc in conturile lor prima de stat, dar pe care nu o pot folosi timp de 5 ani, rastimp in care este folosita, in schimb, de banca, in diverse investitii, precum titluri de stat sau credite.

Este vorba de un principiu pe baza caruia functioneaza sistemele bancare din toata lumea, si anume rezerva fractionara sau procesul crearii banilor, care confera bancilor functia de intermediere financiara.

Este un principiu simplu, pentru care nu ai nevoie de studii de specialitate ca sa-i intelegi functionarea, desi extremistii si populistii il exploateaza hulind bancile pentru ca ar crea bani din nimic. (Avocatul Gheorghe Piperea a fost invitat sa-si expuna aceasta aberatie chiar pe scena Teatrului National din Bucuresti, de directorul acestuia, Ion Caramitru).

Pe scurt, bancile folosesc cea mai mare parte, in jur de 80%, din banii aflati in conturile clientilor pentru a acorda credite sau a face diverse investitii in titluri financiare, pastrand lichiditati doar pentru necesitatile imediate (restul de 20% sunt denumite rezerve fractionare).

Bancile indeplinesc astfel functia de intermediere financiara, luand bani de la cei care nu au nevoie de ei si-i transmit sub forma de imprumuturi celor care au nevoie de bani pentru diverse investitii.

Concret, daca cineva depune la banca 100 de lei la termen de 1 an, 80 de lei pot fi folositi de banca pentru a acorda un credit pe 20 de ani. Daca va intrebati de unde va avea banca sa ramburseze, dupa un an, cei 100 de lei, plus dobanda, raspunsul e simplu: din depozitele altor clienti, din imprumuturile mai vechi, rambursate intre timp, precum si din rezervele si lichiditatile pe care trebuie sa le detina pentru a acoperi asa-zisul „liquidity mismatch” creat de atragerea de depozite pe termen scurt si acordarea de credite pe termen lung. Pe scurt, banii circula.

La bancile pentru locuinte, banii din depozite au circulat insa mai ales pe circuitul titlurilor de stat, mai putin in credite imobiliare.

Vosganian, avocatul bancilor, si-a gasit nasii in deputatii USR

In cazul nostru concret, cu bancile pentru locuinte, deputatul Nasui stie ca problema acestor banci, depistata de Curtea de Conturi, este ca acestea au folosit cea mai mare parte a depozitelor clientilor si a primei de stat incasate de acestia pentru a cumpara titluri de stat, nu pentru a acorda credite imobiliare, conform folosofiei sistemului de economisire-creditare si a legii aferente.

De altfel, Curtea de Conturi a acuzat bancile pentru locuinte ca astfel au obtinut castiguri importante de pe urma fondurilor de stat, ideea insusita si de deputatul Nasui si de colega acestuia de partid, Cosette Chichirau.

Aceasta a declarat in cadrul comisiei ca sistemul bancilor pentru locuinte „nu a fost folosit mai deloc ca un instrument de creditare in scop locativ, ci aproape in integralitate ca un instrument de economisire la dobanzi mult mai mari decat ofera piata, cu consecinta extrem de importanta ca cele doua banci au facut profituri imense din acest program, pe banii statului.”

“Scopul programului, a adaugat ea, este imbunatatirea locuintelor romanilor, dar nu a fost indeplinit. Daca instrumentul nu functioneaza, trebuie modificat. Iar eu vad aceasta justificare a sumelor cheltuite ca o modalitate de a face programul sa functioneze. Acum programul nu-si indeplineste scopul iar statul roman cheltuie bani fara sa-si atinga scopul, deci este o masura foarte ineficienta. Eu sustin din toata inima scopul imbunatatirii locuintelor, dar trebuie sa gasim o forma prin care sa ne atingem acest scop. Deci eu vad justificarea sumelor o metoda foarte buna de a atinge acest scop.”

Varujan Vosganian a sustinut opinia bancilor pentru locuinte, potrivit careia au acordat putine credite intrucat nu au avut, pana acum, suficiente depozite, in ciuda datelor care arata disproportia foarte mare intre volumul depozitelor si cel al creditelor.

BCR Banca pentru Locuinte avea, la finalul lui 2016, depozite de la clienti in valoare de 2,88 miliarde lei, in timp ce valoarea creditelor imobiliare era de doar 170 milioane lei, de 17 de ori mai putine decat economiile.

Vosganian: “Stimati colegi, haideti sa intelegem un lucru. Acest sistem, pentru a continua sa functioneze, are nevoie de cativa ani din momentul primelor depuneri. Deci daca sistemul a inceput in 2004 e clar ca noi incepem sa discutam de functionarea sistemului din 2011. Din 2016 sistemul a murit. El este un sistem piramidal, adica nimeni nu ia banii pe care i-a depus el, ia banii pe care i-au depus altii. Pana cand nu ai un numar suficient de mare de depunatori, sistemul nu poate functiona. Degeaba luam un copil de 5 ani si-l acuzam de ce nu a facut armata. Modul de a compara un sistem care nu a functionat decat cativa ani cu altele care au functionat peste 100 de ani mi se pare ciudat, ciudat, ciudat.
Sistemul nostru nici nu putea sa functioneze in primii cinci ani, pentru ca nu puteau lua oamenii banii in primii cinci ani. Iar bancile au inceput sa functioneze dupa o anumita perioada dupa adoptarea legii, dupa care au venit cei cinci ani, dupa care s-a blocat. Si noi acum il judecam ca pe cruciada copiilor?!”

Chichirau, insa, l-a contrazis: “Sistemul a avut suficient timp sa functioneze si ne arata ca exista lichiditati foarte mari. Avem economii imense, deci oamenii au avut timp sa-si ia banii inapoi fara justificare si au avut timp sa solicite credite, lucru pe care nu l-au facut. Faptul ca-l ganditi ca pe un sistem piramidal, sincer ma ingrijoreaza, pentru ca dumneavoastra evident ca-l ganditi ca pe un sistem de economisire in care eu pun bani si dupa care iau tot bani. Cred ca aveti probleme in a intelege scopul. Scopul este sa incurajam oamenii sa-si imbunatateasca locuintele. Dumneavoastra il intelegeti ca un sistem piramidal in care unii pun bani si altii iau alti bani, ca un Caritas. Acesta este un sistem de creditare, pe cand dumneavoastra l-ati descris exact in scopul de economisire. Nu, noi vrem ca oamenii sa-si ia credite sa-si imbunatateasca locuintele, iar acest lucru nu se intampla.”

Deputatul PNL Dan Vilceanu este de aceeasi parere: “Scopul legii este sa-i dai prima de la stat ca sa investeasca in domeniul locativ toata suma economisita, deci trebuie justificata toata suma, altfel e o schema de economisire. Daca defalcam sumele, vor fi probleme, asadar principiul trebuie sa fie clar: ori justificarea intregii sume, ori deloc.”

Si noile prevederi ale legii tot neclare sunt

Vosganian a propus, in final, o asa-zisa solutie de compromis, adica sa se justifice doar prima de stat, nu si sumele economisite, solutie sustinuta de majoritatea PSD, astfel incat Comisia de buget a propus plenului Camerei Deputatilor pentru aprobare, urmatoarea forma a textului de lege:

“Pentru a beneficia de prima de stat...clientilor li se pune la dispozitie soldul economisit, la solicitarea acestora, iar pentru a beneficia de prima de stat acestia au obligatia ca in termen de maximum 6 luni de la incasarea soldului economisit, sa prezinte bancii documentele justificative privind utilizarea in scop locativ a unei sume cel puțin echivalente cu cuantumul primei de stat şi a dobânzii aferente acesteia. În cazul în care utilizarea sumei cel puțin echivalente cu cuantumul primei de stat și a dobânzii aferente acesteia în scop locativ nu este dovedită de clienții băncilor de economisire şi creditare în domeniul locativ, în termenul stabilit, aceasta nu va fi pusă la dispoziţie clientului şi se va restitui Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice.”

Textul de lege este stufos si neclar: in primul rand, se spune ca mai intai li se pune la dispozitie clientilor soldul economisit, care include si prima de stat, dupa care se spune ca daca nu se justifica echivalentul primei, aceasta nu va fi pusa la dispozitia clientului.

Asadar, ori exprimarea este fara sens, ori este vorba de faptul ca soldul nu include si prima, ceea ce contrazice declaratiile presedintelui BCR, Lucian Anghel, potrivit caruia prima este inclusa in soldul contului de economii.

Noua lege mai prevede ca prima de stat poate fi incasata inainte de cinci ani cu conditia obtinerii unui credit imobiliar, fata de actuala prevedere legala, potrivit careia poti lua prima mai devreme de cinci ani daca justifici in scop locativ atat suma economisita cat si prima.

Schimbarea legii va schimba si strategia bancilor?

Se pune insa intrebarea daca prin justificarea primei de stat se va rezolva problema sistemului: daca vor mai fi clientii atrasi de un contract de economisire-creditare si daca bancile isi vor schimba strategia, din aceea de a-si promova produsele in primul rand ca pe niste depozite atragatoare sau se vor concentra pe creditele imobiliare, asa cum ar fi trebuit sa faca mai demult.

- Ce efecte credeti ca vor avea modificarile aduse legii? l-am intrebat pe deputatul USR Claudiu Nasui.

“Va functiona aproximativ precum inainte. Bancile vor lua subventia de la stat si o vor investi tot la stat prin titluri de stat. Diferenta este ca la finalul celor 5 ani de economisire deponentii vor trebui sa justifice folosirea unei parti din suma in domeniu locativ. Pana acum interpretarea bancilor era ca nu este nevoie de nicio justificare, interpretarea Curtii de conturi era ca e nevoie de justificare pe toata suma. Acum avem o solutie de mijloc care clarifica ca e nevoie de justificare macar pentru subventia de la stat.

Schimbarile acestea, insa, nu afecteaza atat de mult banca, ci deponentii. Pentru ca, timp de 5 ani banca tot o sa ruleze banii si o sa beneficieze de pe urma lor. Vorbim de sume mari cei primiti de la stat dar si banii clientilor blocati in aceasta perioada.

- Considerati ca sistemul bancilor pentru locuinte poate functiona eficient, dupa modificarea legii? Daca nu, cum ar trebui sa arate legea?

Depinde eficient pentru cine. Pentru banci, va functiona aproape la fel de eficient ca si inainte. In prezent doar 7.12% din activele lor se duc in creditare (4.17% pentru BCR si 16.08% pentru RBL). Adica un procent nesemnificativ. Restul merg in titluri de stat. Adica statul se imprumuta la banci ca sa plaseze banii la banci, care, la randul lor, imprumuta din nou statul. Cine pierde in toata schema asta? Bugetul de stat, evident.

Daca intentia statului era intr-adevar sa ajute oamenii sa imbunatateasca domeniul locativ, putea sa le dea prima direct fara sa mai treaca prin sistemul bancar. Chiar daca oamenii economiseau 1 an, 5 ani sau 10 ani, oricine vroia sa investeasca in domeniu locativ primea subventia. Acum trebuie sa stai 5 ani, sa platesti comisioane la aceste banci si abia apoi beneficiezi de 25% din suma maxim 1.250 euro. Nu era mai simplu sa spunem direct oricine beneficiaza de prima oriunde si oricat a cotizat? Sa vina cu justificative si gata. Era mai bine, dar se elimina intermediarul de pe fir. Putea statul atunci sa introduca si criterii sociale pentru prima. Sau criterii geografice pentru ca in unele zone situatia fondului locativ este mai sumbra decat in altele. Dar, de fapt, nu asta s-a urmarit.

- Dumneavoastra de ce nu ati propus niciun amendament?

Ca sa propui amendamente trebuie macar sa fii de acord de principiu cu legea si sa vrei sa o modifici in unele detalii ale sale. Ori noi cu schema insasi nu suntem de acord.

A nu se intelege ca am ceva impotriva sistemului bancar. Dar daca vrem un sistem bancar sanatos acesta nu trebuie sa functioneze pe baza unor subventii din bani publici, ci trebuie sa se tina singur pe picioare precum orice alta activitate. Altfel nu nastem decat un alt grup de interese abonat la bani publici si o industrie bolnava care nu poate sa se tina pe picioare in absenta subventiilor venite de la alte sectoare productive.

Cine este Claudiu Nasui

Claudiu Nasui, care in 5 mai a implinit 33 de ani, cu biroul parlamentar in Bucuresti, pe strada Sipotul Fantanilor, este unul dintre parlamentarii tineri din noua generatie, foarte activ, cu opinii liberale si un critic acerb al sistemului invechit de stanga sustinut de actuala putere.

Claudiu Nasui, deputat USR
Claudiu Nasui, deputat USR

Nasui este de profesie economist, cu studii in strainatate, in Franta si Italia. Are licenta in economie la Universitatea Paris Dauphine, pe care a urmat-o patru ani, in perioada 2003 – 2007, dupa care a facut timp de doi ani un master in finante, la Universitatea Luigi Bocconi.

Dupa ce a absolvit facultatea in Paris s-a intors in tara, unde a fost stagiar la BT Securities si la Banca Nationala a Romaniei, apoi a lucrat pe perioade scurte, de cate un an, la PricewaterhouseCoopers, ca asociati, la Muntenia Global Invest ca responsabil control intern, la Banca Comerciala Romana ca analist financiar, in perioada 2014-2015, iar apoi la Five-Advisory Group, in perioada 2015-2016.

Dupa sase de experienta in mediul privat si doi de stagiatura, Nasui devine in 2016 consilier al ministrului Finantelor, Anca Dragu, in guvernul tehnocrat Ciolos.

La finalul aceluiasi an este ales deputat de Bucuresti pe listele Uniunii Salvati Romania (USR).

Comentarii

Somcutean
Grei de cap
Le-a luat doar 10 ani parlamentarilor nostri sa modifice un sistem de economisire care functioneaza neschimbat de 70 de ani in Germania. Nu degeaba acolo, fiecarui nou-nascut i se deschide un cont Bauspar.



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Parlamentul schimba printr-un compromis controversata lege a bancilor pentru locuinte, dar soarta acestora va fi decisa de justitie

La fix doi ani dupa ce parlamentarii PSD au initiat modificarea legii bancilor pentru locuinte BCR si Raiffeisen, in urma acuzatiilor Curtii de Conturi ca acestea au delapidat fondurile publice, Parlamentul a adoptat saptamana trecuta noua lege, printr-un compromis facut cu Guvernul si cu votul detalii

BNR vrea sa creasca intermedierea financiara a bancilor, nu a firmelor si a populatiei

Romania are cel mai mic nivel de intermediere financiara din Europa (ponderea creditelor din PIB fiind de doar 26%, in scadere continua dupa criza din 2008), motiv pentru care Banca Nationala a Romaniei (BNR) si-a stabilit ca obiectiv cresterea sustenabila a intermedierii financiare si detalii

Neplata a creditelor bancare devine risc important pentru sistemul financiar din Romania, dupa 10 ani de la criza

Riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental (populatie si firme) a fost clasat de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR) ca risc sistemic ridicat in raportul privind stabilitatea financiara publicat astazi, dupa ce in raportul din decembrie 2017 banca detalii

FMI recomanda BNR sa ingreuneze accesul populatiei la credite, pentru evitarea supraindatorarii

Cresterea rapida a creditarii persoanelor fizice din Romania din ultimii ani necesita revizuirea normelor prudentiale, in vederea prevenirii vulnerabilitatilor populatiei, pentru evitarea indatorarii excesive, prin impunerea unei limite a serviciului datoriei, adica a ponderii ratei lunare la detalii

Ultimele Comentarii

  • lamuriri

    Buna ziua ! As vrea sa cumpar titluri de stat CENTENAR de la posta de care apartin dar ce sa vezi ... detalii

  • intarziere

    Domnul Nelu ati rezolvat ceva pana la ... detalii

  • Imprumut bancar

    Buna ziua,lucrez de 4 ani in Germania dar nu la aceiasi firma,pot lua un credit daca nu am contract ... detalii

  • Frectie

    Zic si ei ceva (FMI si BNR) pentru a isi justifica existenta. Nu am si nu avem nevoie de ... detalii

  • maiestrie

    Un articol foarte documentat!Ati facut o varza amestecând ordinul cu judecatoria, cu ... detalii