De ce cresc dobanzile ROBOR si de ce se scumpesc creditele?

Autor: Bancherul.ro
2017-09-28 22:35

Daca nu sunteti familiare/familiari cu domeniul financiar-bancar si cu politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), dar aveti un credit in lei, v-ati putea intreba, dupa ce ati vazut stirile despre cresterea dobanzilor ROBOR si scumpirea creditelor: de ce trebuie sa creasca, de fapt, acest ROBOR si de ce trebuie sa platesc o rata mai mare la credit?

Mai intai sa clarificam ce este ROBOR-ul. Definitia ROBOR-ului, acronimul pentru Romanian Interbank Offer Rate, este urmatoarea: rata medie a dobanzii la depozitele plasate pe piata monetara interbancara, adica dobanda cu care bancile sunt dispuse sa ofere depozite altor banci, adica sa imprumute alte banci.

Asadar, desi pare greu de crezut, si bancile obtin credite de la alte banci, nu doar populatia si firmele, intrucat si bancile au uneori nevoie de mai multi bani decat detin intr-un anumit moment, pentru a putea sa realizeaze operatiunile uzuale, precum platile catre clienti, retragerile de numerar etc. sau pur si simplu pentru ca au nevoie de bani pentru a acorda credite clientilor. Si atunci, pentru acoperirea nevoilor zilnice, pe durate scurte de timp, se imprumuta de la alte banci pe termene scurte, de o zi sau o saptamana, iar daca au nevoie de resurse de finantare pe perioade mai lugi, atrag depozite pe perioade de 6 luni sau 1 an.

De aceea, dobanzile ROBOR se stabilesc pe mai multe termene, de la cele pe o zi (overnight) pana la cele pe 12 luni, existand si termene intermediare, precum cele de 3 luni si 6 luni (ROBOR 3M si ROBOR 6M).

Conform legii nescrise a pietelor libere, dobanzile ROBOR reflecta oferta si cererea de bani de pe piata bancara: cu cat exista mai multi bani (exces de lichiditate, in jargonul bancar), cu atat exista mai multe oferte de plasare de depozite, astfel ca pretul acestor depozite, adica ROBOR-ul, scade.

Asta s-a intamplat pe piata bancara din Romania, incepand din 2013: ROBOR-ul la 3 luni a scazut de la 6% cat era la finalul lui 2012 la numai 2,5% la sfarsitul lui 2013, cu mult sub dobanda de politica monetara a BNR, care a fost diminuata de la 6% la 4%.

In decembrie 2014, ROBOR-ul a coborat la 1,7%, in timp ce dobanda BNR era de 2,75%, iar la sfarsitul lui 2015 ROBOR-ul a continuat sa scada la 1,02%, sub nivelul dobanzii BNR, de 1,75%.

In timp ce BNR a mentinut dobanda de politica monetara la 1,75%, cat este si in prezent, desi rata inflatiei a devenit negativa, ROBOR-ul a continuat sa scada sub 1%, pana la un minim istoric de 0,68% pe an, in 14 octombrie 2016.

BNR, prin vocea guvernatorului Mugur Isarescu, a dezvaluit recent de ce ROBOR-ul a scazut atat de mult in ultimii ani: pentru ca BNR a mentinut o lichiditate excesiva pe piata bancara, cu scopul de a recastiga increderea bancilor si de a le determina sa acorde mai multe credite. (vezi aici detalii)

Odata cu recastigarea increderii au scazut foarte mult si dobanzile la credite, odata cu rederea ROBOR, in functie de care se stabilesc dobanzile variabile la creditele in lei, astfel incat creditarea in lei a putut sa creasca destul de mult, pentru a putea compensa reducerea volumului de credite in valuta, in special in franci elvetieni (CHF), atat prin conversii in moneda nationala, dar mai ales prin recunoasterea creditelor neperformante si vanzarea acestora catre firmele de recuperare creante.

In ultimii doi ani, creditarea a luat un avant puternic, fiind stimulata si de politica fiscala prociclica, adica o politica de stimulare a consumului, prin reduceri de taxe si cresteri de salarii, in ciuda faptului ca nu este nevoie de astfel de masuri, intrucat ne aflam intr-o perioada de crestere economica.

Stimularea consumului, in detrimentul investitiilor, a produs efecte nedorite si pe piata creditarii, unde creditele de consum si imobiliare au avansat intr-un ritm mult mai mare decat finantarile pentru firme, spre dezamagirea BNR.

Toate acestea au condus la o crestere economica in exces, adica peste potential, ceea ce reclama din partea autoritatii monetare (BNR) majorarea dobanzilor, pentru a diminua volumul creditarii si implicit a consumului si a cresterii.

“BNR a anunțat încă de la început că relaxarea politicii fiscale în condițiile în care se reduce TVA de la 24 la 20 la sută și cresc cheltuielile salariale în proporții nesustenabile va fi nevoită să întărească politica monetară”, mentiona Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politica monetara al guvernatorului Isarescu, intr-un articol publicat pe blogul BNR, la inceputul anului trecut.

Mai mult, ne apropiem de finalul perioadei (ciclului) cu inflatie scazuta, determinata in principal de scaderea TVA de la 24% la 19%, care a dus la scaderea preturilor, urmand un nou ciclu cu inflatie mult mai mare, prognozata de BNR la 1,9% la finalul lui 2017 si 3% in martie 2018, fata de -0,5% la finalul lui 2016 si 1,15% in prezent.

Deja unele banci centrale din zona (ca sa excludem Federal Reserve), precum cea din Cehia, au inceput ciclul de majorare a dobanzii de referinta, astfel ca si BNR urmeaza, probabil la inceputul anului viitor, dupa cum anticipeaza economistii bancilor, sa creasca si ea dobanda, de la 1,75% cat este in prezent, probabil la 2% sau chiar mai mult.

Petrecerea s-a incheiat

Asadar euforia cresterii economice in exces si a dobanzilor mici este pe cale sa ia sfarsit, iar ROBOR-ul este primul indicator (agent, i-am zis noi) in acest sens.

Inainte de majorarea dobanzii de referinta, BNR incepe sa creasca ROBOR-ul, prin diminuarea volumului de lichiditati de pe piata interbancara, o miscare sugerata inca de la inceputul anului trecut de Lucian Croitoru.

Si Fondul Monetar International (FMI), cu care Romania nu mai are acum un acord, a recomandat BNR, intr-un comunicat din luna mai, sa ia in calcul majorarea dobanzilor de pe piata financiara, prin ingustarea coridorului dobanzilor de politica monetara si absorbtia excesului de lichiditate.

Coridorul dobanzilor de politica monetara reprezinta diferenta dintre dobanda la facilitatea de creditare (Lombard) a BNR, adica dobanda cu care BNR imprumuta bancile, de 3,25% in prezent si dobanda la facilitatea de depozit, adica cea platita de BNR pentru depozitele bancilor, de 0,25%.

Economistii se asteapta ca inainte ca BNR sa majoreze dobanda de politica monetara, sa creasca dobanda la depozite si astfel sa se reduca decalajul fata de dobanda la credite.

In mod normal, dobanzile pietei interbancare ar trebui sa fie la nivelul dobanzii de politica monetara, pentru ca aceasta sa poata avea efecte in momentul in care este modificata, asadar este posibil ca ROBOR la 3 luni, dupa cum sugera Croitoru, sa ajunga la 1,75%, cat este acum dobanda BNR.

Deja ROBOR la 3 luni a atins astazi nivelul de 1,46%, cea mai mare crestere, de 0,21 puncte, din ultima perioada, determinat insa si de factori conjuncturali, precum cresterea cursului.

Cum ROBOR 3 M si ROBOR 6M sunt dobanzile pe care bancile le utilizeaza pentru actualizarea costurilor la creditele cu dobanzi variabile, o data la trei luni sau la sase luni se poate spune ca BNR a inceput deja, prin agentul ROBOR, inasprirea politicii monetare, cu alte cuvinte cresterea dobanzilor.

Dobanzile cresc si din cauza deprecierii leului si interventiilor BNR pe piata valutara

Cresterea mai accentuata a ROBOR-ului din ultimele zile este cauzata si de cursul valutar, care de la 4,5 lei in prima parte a anului a crescut acum, din cauza instabilitatii politicii fiscale, care determina scaderea increderii investitorilor, precum si intr-un context de devalorizare si a altor valute din regiune, la 4,599 lei pentru un euro, dar nu mai mult, probabil datorita interventiilor BNR pe piata valutara, pentru evitarea atingerii pragului psihologic de 4,6 lei.

Analistii ING Bank estimeaza ca BNR a vandut pe piata valutara in ultimele doua luni in jur de 700 de milioane de euro, pentru ca leul sa nu ajunga la 4,6 lei pentru 1 euro.

Prin vanzarile de euro, BNR a primit in schimb lei si astfel a mai drenat din excesul de lichiditate de pe piata bancara, consecinta fiind o majorare mai accentuata a ROBOR.

Temporar, dobanzile pietei interbancare sunt afectate si de alti factori, precum constituirea rezervelor minime obligatorii (RMO) de catre banci, sau de operatiuni de valori mari realizate de Trezoreria Statului, cum se pare ca a fost in ultima perioada plata dividendelor companiilor de stat.

Pe de alta parte, ichiditatea pietei bancare este influentata puternic de Ministerul Finantelor, in special spre final de an, cand inunda piata cu foarte multi bani, pentru a-si regla deficitul bugetar pentru anul care se incheie.

Economistii ING Bank estimeaza ca Ministerul Finantelor va injecta nu mai putin de 18 miliarde lei pe piata bancara in ultimele doua luni din acest an, pentru a se incadra in deficitul de 3%, care ar putea influenta din nou ROBOR-ul, in sensul scaderii acestuia. Caz in care BNR va trebui sa intervina si sa absoarba lichiditatea in exces, pentru a mentine tendinta de crestere a dobanzilor spre tinta de 1,75%.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 19743

Taguri: Mugur Isarescu  Banca Nationala a Romaniei (BNR)  ROBOR  curs de schimb valutar  Ferratum  curs EURO/RON  dobanda de politica monetara  inflatia  

Comentarii

vali
atentie la cifre
Oameni buni, mai multa atentie la cifre ca intra lumea in panica ( vezi curs eur )

Bancherul.ro
corectie curs valutar
Multumim Vali pentru sesizare, ne cerem scuze pentru greseala: initial a fost publicat un curs de 6 lei in loc de 4,6 lei/1 euro, dar s-a corectat.

ioan
BNR
Eu tot latru pe subiectul acesta: BNR si Robor de multa vreme, inclusiv pe siteul acesta. Problema nu este in principal Robor-ul pentru ca era clar ca va creste (sa vedem ce o sa fie pe la 3-4). Problema este BNRul pentru ca a permis in toata aceasta perioada un grad de indatorare de max. 65-70% pe familie. Sa permiti asa ceva inseamna complicitate la genocid, inseamna asociere la distrugerea tarii. Ma repet pentru a 1000a oara: un grad se indatorare civilizat nu are voie sa depaseasca 30%. Asta pentru ca oamenii trebuie sa traiasca liberi, sa economiseasca, etc. Tare as fi curios sa primesc un raspuns de la BNR pe acest subiect.

Pirjol
Rasp
Frumos articol felicitaru



Adauga un comentariu

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)  

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook