BANCI | Stirea Zilei

Bancherii spun ca legea de plafonare a dobanzilor la credite are un scop legitim, dar care nu este atins in forma adoptata de Senat

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-03-12 23:48

Radu Ghetea, Sergiu Manea si Sergiu Oprescu, la conferinta de astazi a ARB

Bancherii avertizeaza ca legea privind plafonarea dobanzilor la credite si cele care vizeaza executarea silita si recuperarea creantelor au un scop legitim, de a interzice costurile excesiv de ridicate si de a proteja consumatorii vulnerabili, insa forma in care sunt implementate in Parlament au tenta populista si vor aduce beneficii limitate consumatorilor, afectand, in schimb creditarea bancara si implicit dezvoltarea economica a tarii pe termen lung.

Motiv pentru care bancherii fac un apel la politicieni sa renunte la populism si sa fie deschisi dialogului, pentru dezbaterea celor trei legi inainte de a fi adopate in graba, astfel incat sa-si atinga in mod efectiv scopul declarat, de protectie reala a consumatorilor, fara a fi afectata piata creditarii.

„Scopul declarat al acestor initiative legislative, de a proteja costul finantarii si pe cei aflati intr-o situatie vulnerabila, este legitim, corect. Intrebarea e cum punem in opera aceste deziderate in mod efetiv si nu punitiv. Pentru ca modul de aplicare a acestor deziderate prin intermediul acestor legi va avea un efect advers. Si din pacate vom perpetua, din dorinta de a face bine, sunt absolut convins de asta, nu pentru a face rau, obiceiul ca in loc sa avem o abordare constructiva, structurata, punem piese de legislatie care fac ca pe de o parte accesul la credit sa fie mai restrans, iar pe de alta parte, in momentul in care ciclul economic devine mai slab, sa fie accentat”, a declarat astazi Sergiu Manea, presedintele BCR, cea mai mare banca romaneasca, in cadrul unei conferinte de presa organizate de Asociatia Romania a Bancilor (ARB), in care s-a prezentat un studiu realizat de firma de consultanta KPMG privind impactul celor trei legi care vizeaza plafonarea dobanzilor la credite, executarea silita si recuperarea creantelor.

Concluzia studiului este ca proiectul de lege privind plafonarea dobanzilor la de 2,5 ori dobanda BNR in cazul creditelor ipotecare si la 18% pentru creditele de consum va avea ca efect inasprirea conditiilor de creditare si cresterea dobanzilor la finantarile pentru firme, astfel incat volumul de imprumuturi acordate de banci si IFN-uri se va reduce, afectand economia.

„In privinta limitarii dobanzii, e foarte clar ca ideea principala este excluderea a ceea ce se cheama „predatory lending”, adica imprumuturi cu costuri necontrolate, ceea ce este un deziderat corect. Insa modul in care construim acest plafon vine in detrimentul accesului la credit, indiferet de pret. Pana la urma, acoperirea costului de productie al unui credit trebuie sa fie mai mare decat al resurselor cheltuite. Vorbim de abilitatea de a mentine in plafonul de dobanda impus o plaja cat mai larga de consumatori, deci practic vom avea de-a face cu o resorbtie a plajei de adresare. Daca excluzi anumite categorii prin prisma pretului, acele categorii nu vor avea acces la credit prin institutii financiare reglementate. Practic, ele vor trebui sa faca apel la surse de imprumut neinstitutionalizate”, a adaugat seful BCR.

Ceea ce a vrut sa spuna bancherul este ca bancile si IFN-urile practica dobanzi in functie de riscurile clientilor, adica de probabilitatea ca acestia sa le ramburseze. Astfel, daca baca sau IFN-ul va considera ca un client este mai riscant, atunci va acorda un credit cu o dobanda mai ridicata, astfel incat sa incaseze  mai multi bani decat in mod normal, pentru a-si acoperi paguba in cazul in care, la un moment dat, clientul nu va mai putea sa plateasca restul creditului.

Daca dobanzile vor fi plafonate la un nivel mai mic decat cel pe care bancile sau IFN-urile il considera ca le acopera riscul de credit, atunci acestea nu vor mai risca sa acorde credite acelor categorii de clienti.

Numai ca nici bancile, nici IFN-urile, nu practica dobanzi diferentiate in functie de riscul clientilor, ci doar de tipul de credit. Astfel, creditele pentru locuinte, datora garantiei (ipotectii) imobiliare in favoarea creditorului, au dobanzi mult mai mici decat cele de consum. Iar imprumuturile pe termen scurt si online, acordate de IFN-uri au dobanzi mult mai ridicate, exagerate in multe cazuri, cu DAE de peste 7.000% pe an, din cauza faptului ca sunt acordate si persoanelor inscrise in Biroul de Credit sau care nu au venituri. Pe de alta parte, dobanda efectiva incasata pentru creditele pe termen de o luna sau doua este prea mica daca se apica rate de dobanda la nivelul bancilor. 

De aceea atat IFN-urile cat si bancile spun ca dobanzile la credite sunt corecte si sunt influentate de concurenta de pe piata, astfel ca nu exista motive pentru plafonarea acestora.

Consiliul Concurentei, institutia responsabila de functionarea unei piete financiare libere, nu a anuntat pana acum ca pe piata bancara sau a IFN-urilor are exista dobanzi setate artificial, in urma unor intelegeri intre jucatori.

Intrebat, de Bancherul.ro, cum ar trebui sa fie plafonate, concret, dobanzile, tinand cont si de practica europeana, seful BCR a raspuns ca in opinia sa nu ar trebui sa existe un plafon iar consumatorii ar trebui sa fie protejati prin cresterea gradului de educatie financiara.

Referitor la modelele de plafonare a dobanzilor din alte tari, seful BCR a spus ca ar fi de preferabil ca plafonul sa se aplice in functie de dobanda medie a pietei, cum se intampla in cele mai multe tari, nu in functie de indici exogeni, precum dobanda legala a bancii nationale, cum apare in proiectul adoptat de Senat. 

Motivul este acela  ca plafonarea dobanzilor la un indice endogen, precum dobanda medie a pietei, ar asigura concurenta pe piata creditarii, pe cand  referinta la un indice exogen precum dobanda BNR, ar fi artificial si ar duce la niveluri de dobanda pe care bancile nu le-ar putea sustine din punct de vedere economic, dupa cum arata si studiul KPMG.

„Suntem gata pentru orice tip de dialog cu legiuitorul, in contextul in care intelegem care sunt dezideratele si putem colabora astfel incat dezideratele sa fie atinse, intr-un mod clar, corent si sustenabil. Obiectivul nostru este de a construi, de a dialoga si de a propune un cadrul legislativ care sa sustina o dezvoltare economica corenta in tara noastra”, a adaugat Sergiu Manea.

Presedintele ARB, Sergiu Oprescu, a declarat ca „prin limitarea preturilor limitezi si univerul celor care se califica pentru credit, astfel ca se restrange capacitatea de creditare, aceasta limitandu-se la zonele de risc asumate de banci.”

„Sunt si cateva elemente bune in proiectele de lege, dar nu rebuie sa facem rabat de celelalte efecte adverse, pentru ca limitarea creditarii e de nedorit”, a adaugat el.

„Perdantii sunt clientii de buna credinta, care platesc, ei vor suporta costuri mai mari ale creditului, vor avea acces mai greu la credit”, a precizat seful ARB.

Radu Ghetea: atentie la modul de adoptare a legilor! Nu trebuie sa fie retroactive!

Radu Gratian Ghetea, presedintele de onoare al ARB, a spus ca din studiul KPMG rezulta ca proiectele de lege vor avea beneficii limitate pentru consumatori, dar cu efecte majore asupra creditarii, prin limitarea acesteia.

„Stim din experienta ca pe masura ce ne apropiem de alegeri ne vom confrunta cu propuneri de genul celor pe care le discutam acum”, a adaugat Ghetea.

El a avertizat ca exista un mare pericol ca in graba politicienilor de a adopta legi populiste, acestea sa intre in vigoare sub forma unor Ordonante de Urgenta sau chiar legi, dar ulterior sa fie modificate, dupa cum s-a intamplat si cu OUG 50 din 2010.

Respectiva lege s-a aplicat din septembrie 2010 inclusiv contractelor de credit in derulare, ca in decembrie sa apara o noua lege potrivit careia OUG 50 trebuie aplicata doar contractelor noi.

„Deci trebuie sa fim foarte atenti, pentru ca am vazut ca o lege nu ar trebui sa fie retroactiva”, a adaugat Radu Ghetea.

Studiu KPMG: legile vor avea ca efect reducerea creditarii

Proiectul de lege privind plafonarea dobanzilor la de 2,5 ori dobanda BNR in cazul creditelor ipotecare si la 18% pentru creditele de consum va avea ca efect inasprirea conditiilor de creditare si cresterea dobanzilor la finantarile pentru firme, astfel incat volumul de imprumuturi acordate de banci si IFN-uri se va reduce, afectand economia, este concluzia unui studiu al firmei de consultanta KPMG prezentat astazi in cadrul unei conferinte de presa organizate de Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si Consiliul Patronatelor Bancare (CPBR).

Daca va fi aplicata in actuala forma, legea va reduce veniturile bancilor si IFN-urilor si a capacitatii acestora de aliniere a preturilor la costuri, consecinta fiind inasprirea conditiilor de creditare, scumpirea creditelor pe segmentele neplafonate, precum finantarile pentru firme, astfel incat volumul de credite se va reduce, se arata in studiul prezentat de Angela Manolache, partener in cadrul KPMG.

In acelasi timp, proiectul de lege privind eliminarea caracterului de titlu executoriu pentru contractele de credit va duce la cresterea creditelor neperformante, din cauza prelungirii perioadei de recuperare a acestora in asteptarea deciziilor instantelor de judecata.

Al treilea proiect de lege analizat, limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate la dublul valorii de preluare, va duce la blocarea cesiunilor de creante neperformante.

Cele doua legi vor determina, de asemenea, cresterea costurilor interne ale bancilor, reducerea profitabilitatii, precum si a fondurilor disponibile pentru creditare.

Vezi prezentarea studiului KPMG in FISIERE

Taguri: ARB  Asociatia Romana a Bancilor  Banca Comerciala Romana (BCR)  BCR  CEC Bank  Radu Ghetea  Sergiu Oprescu  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Strategii diferite ale primelor trei banci: in timp ce BCR si BRD au acordat in exces credite de consum si ipotecare populatiei, Banca Transilvania finanteaza cu prioritate economia reala

In timp ce BCR si BRD au intrat in euforia consumului, creditand in exces populatia, Banca Transilvania (BT), devenita recent cea mai mare banca din Romania dupa preluarea Bancpost, continua sa-si respecte statutul de banca oamenilor intreprinzatori, acordand mai multe finantari IMM-urilor si detalii

Cum face BCR educatie financiara cu clientii: le blocheaza cardurile fara sa-i anunte

Angajatii BCR s-au erijat in profesori care pretind ca fac educatie financiara cu clientii, insa chiar ei ar trebui sa treaca mai intai pe la scoala pentru a invata cum sa intretina o relatie corecta si de bun simt cu cei care au conturi deschise la aceasta banca. De exemplu, un client detalii

BNR explica de ce a decis in unanimitate ceea ce a surprins majoritatea analistilor: mentinerea dobanzii la 2,5%

Sunt surprins de surprinderea lor, a replicat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cand a fost intrebat cum se face ca decizia Bancii Nationale de a mentine dobanda de referinta la 2,5% nu a fost anticipata de majoritatea analistilor, care se asteptau la o majorare a acesteia cu un sfert de punct, detalii

Banca Transilvania a devenit cea mai mare banca din Romania

Banca Transilvania, detinua in majoritate de firme si persoane fizice romane, a devenit cel mai mare grup financiar din Romania, depasind BCR, dupa ce a preluat banca greceasca Bancpost. Activele Bancii Transilvania (BT) au ajuns la 75,3 miliarde lei la nivel de grup in iunie 2018, in detalii