BANCI | Analiza

ROBOR-ul devine primul agent al BNR de inasprire a creditarii (politicii monetare)

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-09-19 22:25

“Noi am facut mari eforturi sa pastram o lichiditate excesiva in piata, desi nu e prea bine sa faci asa ceva, pentru a recastiga increderea bancilor, astfel ca dobanzile s-au dus in jos iar creditarea a crescut”, declara guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la cea mai recenta conferinta de presa din acest an, din 8 august, prilejuita de raportul privind inflatia.

In consecinta, dobanzile pietei interbancare (ROBOR), in functie de care se calculeaza si dobanzile variabile la creditele de consum, ipotecare, Prima Casa si finantarile pentru firme, au coborat in ultimii ani substantial sub nivelul dobanzii de referinta a BNR.

ROBOR la 3 luni, indicele luat in calcul la creditele Prima Casa si la creditele de consum, a scazut de la 6,3%, cat era in decembrie 2011, nivel care se situa peste rata dobanzii de politica monetara a BNR, care a fost diminuata la 6% in luna anterioara, noiembrie, la 6% la finalul lui 2012, in continuare peste dobanda de referinta, care a coborat la 5,25%.

In 2013, ROBOR a plonjat spre 2,5% la finalul anului, in paralel cu patru reduceri ale ratei de politica monetara ale BNR, de la 5,25% la 4%. La finalul lui 2013, asadar, ROBOR era deja cu 1,5 puncte sub dobanda de referinta.

Scaderea dobanzii ROBOR a avut loc pe fondul unei cresteri substantiale a lichiditatilor de pe piata bancara (exces de lichiditate), reflectat in facilitatea permanenta de depozit oferita de BNR bancilor, care a urcat de la doar 6,6 miliarde lei in ianuarie 2013 la 41 miliarde lei in iunie, 93 miliarde lei in noiembrie si 138 miliarde lei in ianuarie 2014.

Intr-un an, asadar, lichiditatile bancilor au crescut de 20 de ori. De ce?

Explica Mugur Isarescu:
“Noi am facut mari eforturi ca sa pastram o lichiditate excesiva in piata, si nu e usor pentru un guvernator sa spuna cu ochii deschisi si cu mana pe inima ca pastreaza lichiditate in exces in piata, ca nu prea e bine sa faci asa ceva. De ce? Pentru ca era permanent o lipsa de incredere la nivelul bancilor ca vor avea banii necesari, dupa ce am trecut de perioada de criza. Ele se intrebau: daca vor avea bani necesari, daca le va acorda banca centrala lichiditati in cazul in care o sa apara un alt credit crunch sau o restrangere de lichiditate.

Iar noi am constatat, dupa ce ne-am vazut cu bancherii, in 2011-2012-2013, ca nu le erau suficiente cuvintele noastre. Voiau facts, fapte.

Noi le spuneam ca au toate conditiile: ganditi-va ca sunt rezervele minime obligatorii enorme, nu putem ramane cu ele acolo, le vom da drumul. Nu, au spus ei. Si creditul a trenat. E adevarat, nu doar din acest motiv, ci si pentru ca in Europa s-au schimbat conditiile bancare, s-au inasprit regulile de creditare, s-au introdus normele prudentiale, care in conditiile liberalismului de dinaintea crizei nici nu ne gandeam la ele, erau considerate aberatii de la principiile pietei libere. Deci au fost foarte multe transformari, motiv pentru care nu numai lipsa de incredere ca vor avea lichiditate a determinat bancile sa fie extrem de prudente in a acorda credite.

Iar noi am facut acest lucru si am spus, am discutat si in Consiliul de Adminsitratie: foarte bine, s-a repetat de cateva ori ca bancile vor fapte, si le-am dat fapte. Am lasat lichiditatea, cu anumite riscuri. Riscul ca intr-un moment de tensiune sa ne scape lucrurile de sub control. Dar creditarea a inceput sa creasca, dobanzile s-au dus in jos.”

ROBOR la 3 luni a scazut astfel pana la un minim de 0,68% pe an, in 14 octombrie 2016.

Dobanzile la creditele noi in lei acordate de banci populatiei au scazut, de asemenea, semnificativ: in cazul creditelor de consum, de la 17% la finalul lui 2011, la 10,37% in iulie 2017, iar la creditele imobiliare de la 9,3% la 3,7%.

La finantarile pentru firme, dobanda a ajuns in prezent la 3,8%, de la 9,7% in decembrie 2011.

Dobanzile mici au stimulat si cresterea creditelor, mai ales a celor de consum si Prima Casa, influentate si de majorarea salariilor.

ROBOR-ul a intrat pe o traiectorie de crestere constanta

Dupa atingera minimului istoric din octombrie anul trecut, ROBOR a intrat insa pe o traiectorie de crestere, ajungand la 0,8% in luna urmatoare si la 0,9% in decembrie.

Guvernatorul BNR, a negat, in acel moment, ca ar fi vorba de o schimbare de directie (inflexiune), spunand ca sunt fluctuatii temporare, iar lichiditatea se mentine ridicata.

Totusi, datele BNR arata ca lichiditatile bancilor s-au injumatatit in ultimul trimestru a lanului trecut, de la 8 miliarde lei in septembrie 2016 la 4 miliarde lei in decembrie 2016.

Se pare ca BNR avea de gand, totusi, sa initieze un proces de reducere a lichiditatilor si majorare a dobanzilor, pentru a pregati masurile din acest an, de inasprire treptata a politicii monetare, pe masura de inflatia va reveni din socul scaderii TVA.

Planurile i-au fost date peste cap sau cel putin amanate de catre Guvern.

Pentru a in luna ianuarie din acest an a avut loc o noua scadere de TVA de la 20% la 19%, in paralel cu majorari substantiale de salarii ale bugetarilor si reduceri de impozite, parte a politicii fiscale a noului guvern PSD de stimulare a consumului, conform promisiunilor electorale.

Consecinta pe piata interbancara a fost dublarea lichiditatilor, la peste 13 miliarde lei in luna ianuarie si revenirea ROBOR la 0,8% la finalul lunii martie.

Excesul de lichiditate a mai scazut insa spre 5 miliarde lei in august iar ROBOR a inceput o tendinta clara si stabila de crestere, pana la 1,04% astazi, intorcandu-se astfel la nivelul din 18 decembrie 2015.

De ce trebuie sa creasca ROBOR-ul?

Daca va intrebati de ce trebuie sa creasca iar ROBOR-ul, explicatia pe scurt este ca BNR trebuie sa intareasca politica monetara, adica sa majoreze dobanzile. De ce? Pentru ca economia are un ritm de crestere prea mare, peste potential, cum spun economistii, iar atat politica fiscala, cat si cea monetara, a BNR, sunt prociclice, adica stimuleaza si mai mult consumul (excedentul de cerere) si cresterea economica: Guvernul prin cresterea salariilor si scaderea impozitelor (TVA), iar BNR prin dobanzi mici la credite.

“BNR a anunțat încă de la început că relaxarea politicii fiscale în condițiile în care se reduce TVA de la 24 la 20 la sută și cresc cheltuielile salariale în proporții nesustenabile va fi nevoită să întărească politica monetară”, se arata intr-o analiza a lui Lucian Croitoru, consilierul de politica monetara a guvernatorului BNR, publicata in martie 2016 pe site-ul BNR, in care se mai fac urmatoarele precizari:

“Deficitul bugetar de peste 3 la sută în 2016 și de 4 la sută în 2017 vor adăuga mult la excedentul de cerere. În plus, deși rata noastră de politică monetară este de 1,75 la sută, depășind ratele din regiune, ea este totuși semnificativ mai mare ca dobânzile de pe piața interbancară, care sunt bine sub 1 la sută, astfel că politica noastră monetară este mult mai relaxată decât apare la prima vedere.

Pornind de la ideea că România se confruntă deja cu un excedent de cerere și având clarificată poziția relativă a politicii monetare în regiune, apare că cel mai indicat lucru este, mai întâi, aducerea ratelor dobânzii de pe piața interbancară la nivelul de 1,75 la sută. Abia apoi va fi necesară o creștere a ratei dobânzii de politică monetară. Iar această creștere a ratelor dobânzii de pe piața interbancară (Robor 3M) trebuie începută la timp, cu atât mai mult cu cât, așa cum am subliniat înainte, canalul creditului are o eficiență scăzută a transmisiei din cauza adâncimii financiare reduse a economiei.”

Croitoru anticipa atunci, adica in martie 2016, in timpul guvernului tehnocrat Ciolos, ca “dacă politicile fiscale vor fi menținute în limite rațional acceptabile pentru investitorii străini, nu mai e mult până când vom resimți presiuni pentru aprecierea leului concomitent cu creșterea presiunilor inflaționiste. Acestea din urmă vor veni pe ruta creșterii anticipațiilor inflaționiste, a creșterii excesului de cerere și, probabil, a creșterii prețurilor externe odată cu accelerarea creșterii economice în SUA.

Și din această perspectivă, momentul creșterii ratelor dobânzii din piața interbancară este important. Dacă această creștere, pe care banca centrală o poate influența, intervine prea târziu, s-ar putea ca momentul creșterii ratelor dobânzii să coincidă cu reluarea viguroasă a intrărilor de capital și cu creșterea anticipațiilor inflaționiste. Această coincidență va genera dilema ratei dobânzii: temperarea anticipațiilor inflaționiste va cere creșterea ratei dobânzii; temperarea intrărilor de capitaluri vor cere reducerea ratei dobânzii. Această dileme este echivalentă cu dispariția ratei dobânzii ca instrument operațional al politicii monetare.

În consecință, întărirea politicii monetare trebuie să înceapă cât mai devreme în anul 2016, cu pași relativ mici, prin creșterea ratelor dobânzii de pe piața interbancară. Această cerință ar deveni inadecvată doar dacă noul program de relaxare cantitativă al BCE s-ar dovedi total ineficient și forțe pe care acum nu le înțelegem, ar face ca inflația negativă din zona euro să fie exportată masiv și în economiile emergente din uniunea europeană. Dacă acest scenariu s-ar materializa, inflația de bază nu ar mai reveni rapid spre niveluri pozitive încă din 2016, așa cum predicționează BNR. Un astfel de scenariu este, totuși, improbabil.”

Intre timp insa, dupa cum stim, politica fiscala a noului Guvern s-a schimbat destul de mult, cu o serie de propuneri abandonate si de modificari efective ale Codului Fiscal, despre care analistii si inclusiv Mugur Isarescu sugereaza ca afecteaza stabilitatea si implicit increderea investitorilor.

In consecinta, BNR a amanat momentul de crestere a dobanzilor ROBOR, pana acum, se pare, desi semnalele de la banca nationala sunt destul de incerte.

Pe de o parte, BNR spune ca volumele de credite pentru populatie au atins un nivel de atentie, fiind aproape de valorile inregistrate inaintea crizei din 2008. (Sa nu uitam insa ca sunt aproape 10 ani de atunci, iar economia, PIB-ul si nivelul salariilor au crescut destul de mult intre timp)

Pe de alta parte, Mugur Isarescu s-a declarat ingrijorat de nivelul redus al finantarilor pentru firme si de scaderea intermedierii financiare, in ciuda dobanzilor mici, desi exista o explicatie clara: bancile au trebuit sa renunte la multe credite neperformante acordate inainte de criza din 2008 (dezintermediere), care le-au provocat pierderi importante.

Guvernatorul Mugur Isarescu da vina si pe instabilitatea legislativa din ultimii ani (legea darii in plata, conversia creditelor in franci), insa marea problema ramane nivelul scazut al finantarilor pentru firme.

El a opiniat, pe de alta parte, ca ar trebui schimbata locomotiva cresterii economice, care pana acum a fost politica fiscala, prin stimularea consumului, iar o alternativa ar putea fi tocmai creditarea. In ultimii ani dupa criza din 2008, ponderea creditarii din PIB a scazut substantial, de la 40% la doar 29%, a mentionat guvernatorul.

Mugur Isarescu:
“Bancile au exces de lichiditate, dobanzi scazute, dar apare intrebarea: dar voi de ce nu dati credite? Eu cred ca si toate discutiile astea despre legile creditarii au inhibat bancile, nu? Nu cred ca le-au stimulat. Dar noi nu putem sa impingem bancile, sub nicio forma, sa dea credite, pentru ca suntem si institutie de supraveghere prudentiala, atentie! nu fiscala. Supraveghem prudential, ca bancile sa fie solvabile si lichide, adica sa protejeze banii deponentilor. Ce inseamna asta? Cand vine deponentul si vrea banul, sa-l poata da in secunda urmatoare, lucru foarte important pentru incredere. In aceste conditii nu putem sa le spunem bancilor sa dea credite cu orice riscuri. Ne uitam si la profitabilitate, dar e pe locul trei, dupa solvabilitate si lichiditate. Dar le-am dat fapte, ne-am asumat riscuri extrem de importante, in limitele in care am putut sa le administram, pentru ca bancile sa aiba lichiditate permanenta din 2011 pana acum, si au avut. Creditul insa a scazut de la 40% la 29% din PIB. Nu va reusi sa fie per total mai mult decat cresterea economica, se va mai duce in jos. Nu de asta are insa nevoie Romania. Romania, probabil, daca ar fi sa judecam asa, ar trebui ca locomotiva care pana acum a fost politica fiscala in ceea ce priveste stimularea cresterii sa fie alta. Creditul ar putea sa fie. Dar pentru asta trebuie predictibilitate.”

In conferinta de presa din august, Isarescu a spus ca din pacate creditarea a crescut prea mult. El a explicat, ulterior: “ma refeream la faptul ca as vrea sa fie mai multa creditare pentru firme.”

Exista posiblitatea ca imprumuturile de consum sa fie restrictionate de BNR? l-a intrebat pe guvernator.

“Deocamdata nu vedem acest lucru. Sunt niste riscuri pe care le-am discutat in cadrul Comitetului de macroprudentialitate si anume faptul ca cresterea creditului imobiliar se apropie de niste rate de alarma apreciate la nivel european. Mai discutam despre acest lucru.”

Intrebat, de Bancherul.ro, daca BNR are de gand sa impuna restrictii creditelor de consum, Isarescu a raspuns ca “deocamdata nu vedem acest lucru. Sunt niste riscuri pe care le-am discutat in cadrul Comitetului de macroprudentialitate, si anume faptul ca avansul creditului imobiliar se apropie de niste rate de alarma stabilite la nivel european. Mai discutam despre acest lucru.”

Se pare insa ca inainte de a mai discuta despre restrictii de creditare, BNR a decis, intre timp, sa-si lanseze primul agent care sa mai curmeze din avantul creditelor de consum, si anume ROBOR-ul.

Cu toate ca guvernatorul ezita si aici, intrucat apare riscul de crestere a ratelor la creditele obtinute deja de populatie si firme cu dobanzi mici.

Mugur Isarescu: “Era si aceasta intrebare din partea bancilor (in 2013, cand s-a decis mentinerea excesului de lichiditate si scaderea ROBOR): foarte bine, cand o sa va razganditi, o sa aruncati iar dobanzile in sus? Noi le vom arunca spre debitorii nostri iar ei nu vor putea da banii inapoi...(Aici guvernatorul a ezitat destul de mult si nu a mai dat raspunsul, revenind la ideea initiala)...si creditul a inceput sa creasca.”

Cat ne costa cresterea ROBOR

Sa vedem ce inseamna o crestere a ROBOR-ul la 3 luni de la minimul record de 0,68% la nivelul dobanzii BNR, de 1,75%, cu peste un punct mai mult, cum probabil ca se va intampla in curand.

In cazul unui credit Prima Casa de 40.000 de euro (180.000 de lei) pe 30 de ani, cu o dobanda formata din ROBOR la trei luni de 0,68% plus o marja fixa a bancii de 2,5%, in total 3,18% si DAE (Dobanda Anuala Efectiva) de 3,5%, rata lunara este in jur de 776 de lei.

Cand ROBOR va ajunge la 1,75%, dobanda sare la 4,25% iar DAE la 4,6%, majorand rata lunara la 885 de lei, adica mai mult cu 109 lei, ceea ce nu e putin.

Taguri: BNR  Mugur Isarescu  Banca Nationala a Romaniei  ROBOR  dobanda de politica monetara  inflatia  Romanian banks  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Analiza



Consiliul Fiscal: "Constructia bugetara pe 2018 consfinteste un derapaj de proportii"

Construcția bugetară consfințește un derapaj de proporții care continuă să se lărgească și în 2018 de la exigențele brațului preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere, preluate de altfel și în legislația națională prin intermediul Legii detalii

Creditele noi acordate de banci scad cu 16%, echivalentul unui miliard de lei

Creditele noi in lei acordate de banci au scazut in luna octombrie cu 16,6%, echivalentul a 985 milioane lei, fata de aceeasi luna a anului precedent, arata statisticile BNR. Este primul recul al valorii creditelor noi in lei, dupa patru ani de crestere consecutiva, incepand cu detalii

BNR injecteaza un nou volum important de lichiditati in piata bancara, de 6 miliarde lei, pentru a potoli cresterea dobanzilor ROBOR

BNR a decis astazi sa injecteze in piata bancara un volum important de lichiditati, de 5,8 miliarde lei, dupa ce saptamana trecuta a mentinut un deficit de lichiditate, in absenta unei operatiuni repo saptamanale, astfel ca dobanda ROBOR overnight a urcat cu peste un punct, de la 1,59% la 2,79%, detalii

Bancile au estimat o inasprire semnificativa a conditiilor de acordare a creditelor de consum, in ultimele luni din acest an

În T3/2017, instituțiile de credit au relaxat moderat standardele de creditare pentru împrumuturile destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri acordate populației și le-au înăsprit pe cele pentru creditele de consum, se arata in sondajul realizat de BNR privind detalii

Ultimele Comentarii