BANCI | Opinie

Ne paste o noua criza economica si o hiperinflatie daca Guvernul nu schimba politica prociclica, avertizeaza in cor economistii si BNR

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-11-16 00:38

Macrostabilitatea economica si evitarea politicilor fiscale prociclice sunt esentiale pentru a nu repeta greselile trecutului, adica pentru a nu intra intr-o noua criza si inflatie ridicata, a avertizat, din nou, ieri, de la pupitrul BNR, Mugur Isarescu, dar si economisti importanti, precum Lucian Croitoru si Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

“Este o mare confuzie cu privire la ce inseamna aceasta macrostabilitate. Si eu ma intrebam in 1990, cand eram mai tanar, ce e cu macrostabilitatea asta. Ce e aia? Noi am gasit o formula: orice crestere economica, daca nu se face in conditii de echilibre, mai devreme sau mai tarziu, si aici apare cuvantul sustenabil, va fi intrerupta, iar tendinta pe termen lung nu este de apropiere a nivelurilor de crestere, de reducere a decalajelor (dintre Romania si alte state dezvoltate n.r.), ci dimpotriva: pe termen lung constati ca se adancesc decalajele”, a spus guvernatorul Isarescu.

Unul dintre indicatorii macroeconomici care trebuie corectat, a avertizat guvernatorul BNR, este deficitul comercial, care a ajuns la o cifra foarte ridicata, de 1 miliard de euro lunar.

Mugur Isarescu: “Ni se reproseaza de ce nu am intervenit noi mai drevreme, de ce abia acum am vazut ca avem un deficit comercial mare. Dar deficitul e de cand lumea, din 1990 aceasta tara are numai deficite comerciale, noi nu am reusit sa sarim dincolo (in surplus) precum Ungaria. Avem de 27 de ani deficite comerciale. Dar nu asta am spus noi, ca avem deficite comerciale, ca importam mai mult decat exportam. Ramanem la constatari din acestea primitive? Nu, am spus ca s-a marit deficitul si a ajuns la 1 miliard de euro pe luna. Un miliard de euro pe luna! Pai daca o tinem asa, unde ne ducem? Asta e informatia pe care am dat-o.

Al doilea lucru: ca din ce in ce mai mult apare deficitul in sectorul bunurilor de consum. Pai daca nici aici nu reusim sa ne echilibram, inseamna ca avem o problema. Deficitul comercial nu apare din una din alta. Inseamna ca in domeniul consumului s-a stimulat prea mult. Asta este judecata corecta. Cand ai deficit in crestere pe bunuri de consum, fara sa ai pretentia de autarhie, sa inchizi granitele si sa consumi numai ceea ce produci, trebuie sa ai echilibru. Si unde se poate masura mai bine si fara echivoc, fara discutii ca ai stimulat ceva mai mult decat trebuie decat partea externa?”

O economie se conduce si cu frana, nu doar cu acceleratia

Mugur Isarescu a subliniat ca BNR nu este impotriva cresterii economice ci pentru gasirea unui dozaj adecvat al acesteia, intr-un cuvant sa fie evitate excesele si sa se gaseasca echilibrele, dozajul adecvat, astfel incat consumul sa nu fie mai mare decat ceea ce poate produce economia.

Mugur Isarescu: “Toata lumea vrea sa creasca consumul, dar daca se da mai mult decat poate sa produca economia la momentul x, inseamna ca s-a creat un dezechilibru si apare chestiunea de dozaj. Aici suntem, la chestiuni de dozaj, nu daca e bine sau e rau, ca se devalorizeaza (leul). Cu cat facem un lucru? Aici este Romania acum, despre asta trebuie sa discutam. Nu trebuie adusa discutia la chestiuni brutale, ca Banca Nationala e impotriva cresterii salariilor si a consumului. Nu suntem! Cum sa fim?! Cum poate cineva sa fie impotriva cresterii nivelului de trai?! Vorbim despre dozaj. Cu cat poate sa creasca, astfel incat la momentul critic sa nu trebuiasca sa pui frana brusca. O masina se conduce, cum zicea domnul Camdessus, venind in Romania in 1994, - vedeti ca e o boala veche la noi aceasta neintelegere, pentru ca si atunci trebuia sa creasca nivelul de trai, pentru ca Revolutia romana a fost sangeroasa – adresandu-se unui inalt demnitar: masina se conduce si cu frana, nu doar cu acceleratia! Si probabil ca a inteles. Dar a inteles dansul, dar uite ca nu a inteles societatea romaneasca.”

Castigurile pe termen scurt inseamna pierderi pe termen lung

Mugur Isarescu mai spune ca trebuie sa invatam din istoria economica, care spune ca o crestere excesiva pe termen scurt produce pierderi pe termen lung.

Mugur Isarescu: “E foarte simplu sa dai, si sa dai mult. Problema apare cand trebuie sa iei. Si cine ia? Si cine ia masurile ca sa se ia? De cate ori trebuie sa dam cu capul? Societatea occidentala, ca si Romania de atunci, a dat cu capul in anii 20-30 cu politicile care atunci au fost prociclice, adica au stimulat prea mult cresterea in anii 20 iar apoi au apasat prea tare pe frana in anii 30, cand au creat marea criza. Si ce au invatat economiile de piata? Ca dintr-o asemenea traznaie ies razboaie, dictaturi, pierde democratia si pierde si populatia. Castigurile sunt pe termen scurt. A la long, societatea nu castiga. Cei care au cresteri foarte mari o perioada, dupa care sunt fortati sa franeze brusc, cand faci trendul pe termen lung, constati ca nu au recuperat din decalaj, ci pierd. Noi ar trebui sa invatam si din istorie. De peste 100 de ani toate ciclurile din Romania au fost ca pe o perioada de 10-15 ani am crescut peste media europeana, apoi a intervenit ceva si ne-am pomenit chiar in coada. Deci e o problema cu sustenabilitatea. Un cuvant ce pare simplu. Cand a fost introdus in anii 90 parea o gluma, o pasareasca. Apropo si de criteriile de la Maastricht. Acolo trebuia sa fie indeplinite sustenabil. Toata lumea a inceput sa spuna ca am indeplinit criteriile. Dar le-am indeplinit sustenabil? Adica sa tina, nu doar un an, doi? Mai mult, in momentul in care le-am indeplinit, in 2015-2016, si ne-am fixat si obiectivul 2019 (de aderare la euro n.r.) am luat masuri exact in directia opusa. Pai cum vine asta? Am trecut la o relaxare masiva. Si atunci Banca Nationala a incercat sa trezeasca societatea si am fost acuzati ca suntem un superguvern.”

De ce politicienii nu aud vocea economistilor?

Insa vocea inteleapta si blajina a lui Isarescu nu prea razbate de zidurile groase ale Bancii Nationale, pana la Palatul Victoria, unde se adopta in continuare masuri economice prociclice, care umfla artificial PIB-ul, decizii care duc la dezechilibre pe termen scurt, precum cresterea dobanzilor sau a cursului de schimb, iar pe termen lung ar putea provoca probleme si mai grave, precum o inflatie mare sau chiar o criza economica.

Si atunci multi, daca nu toata lumea, se intreaba: de ce, totusi, politicienii nu asculta niciodata, nici acum, de batranii mai intelepti si fac tot cum vor ei?

Raspunsul e simplu: politicienii gandesc doar pe termen scurt, sunt interesati doar de perioada in care sunt la guvernare, pana la urmatoarele alegeri, asa incat nu prea le pasa ce se intampla ulterior, cand oricum ar putea veni un nou guvern, care poate repara ce au stricat ei.

Mugur Isarescu: “Am vorbit recent cu politicianul german Ioschka Fischer si i-am spus ca voi vorbi la o conferinta despre pericolul prociclicitatii. In Romania se intege asta? a intrebat el. Nu, i-am raspuns. Nici in Germania nu se intelege. Da? Da! Dar cineva trebuie sa spuna cat de periculoasa e prociclicitatea. Da! a admis el. Deci nu va asteptati de la politicienti sa inteleaga prociclicitatea, pentru ca fiecare politician isi vede de ciclul lui, are un ciclu electoral. Aia il mana! Nu va asteptati sa obtineti intelegere! Voi trebuie sa avertizati! Bundesbank-ul, cum se anunta politici prociclice, precum si analistii economici din Germania, incep sa toace chestiunea si o tempereaza. Deci a spune doar ca politicienii nu inteleg...nici nu trebuie sa inteleaga. Ei trebuie sa fie temperati (de altii n.r.). Asa functioneaza democratia. Trebuie sa apara in societatea cineva, nu unul singur, care sa strige: atentie! Atentie! Atentie! Cat ar fi de plictisitor. Asa cum nu trebuie sa ne asteptam ca mass-media sa nu urmareasca ratingul. Pai cum sa nu urmareasca ratingul? Mai ales daca e medie privata?! Ca in Romania ne-ar trebui un BBC in care sa avem certitudinea ca stirile, cel putin cele de substanta, precum rezerva de aur a Bancii Nationale e publicata si e inteleasa?! Nu ca dupa ce o publici, seara la o televiziune se spune ca au disparut 40 de tone de aur! Deci trebuie sa lucrezi cu aceste constrangeri.”

Cinismul fiscal iresponsabil de naiv face inevitabila o noua criza

Lucian Croitoru, economist si consilier al guvernatorului BNR, confirma, la randul lui, ca politicienilor nu le pasa de teorii precum macrostabilitatea si prociclicitatea politicilor economice, ci urmaresc doar sa castige cat mai mult capital politic, prin exploatarea unui ciclu de crestere economica, cum este cel din prezent, pe care-l stimuleaza in exces, rezultatul fiind o crestere economica exagerata dar artificiala, cu care se pot lauda. (vezi declaratiile de ieri ale premierului cu privire la cresterea PIB-ului, cea mai mare din UE)

Acest “cinism fiscal”, dupa cum l-a botezat Croitou, inseamna ca partidul la putere promoveaza politici economice expansioniste prociclice, cum se intampla acum, sau cum a fost in 2007-2008, in timpul guvernului PNL condus de Calin Popescu Tariceanu, inaintea crizei din toamna lui 2008, desi este constient ca acestea nu sunt viabile, dar o face pentru a atrage sustinerea populatiei (bucuroasa de cresterea salariilor si inconstienta de urmarile negative) si gandindu-se, in mod cinic, ca cel care va trebui sa scoata castanele fierbinti va fi alt partid care va urma la guvernare in timpul crizei, iar acesta va suferi o pierdere de capital electoral (cum a patit PDL-ul si Traian Basescu dupa criza din 2008). Dupa care, partidul care a promovat anterior politicile prociclice, va reveni la putere, din nou pe un ciclu de crestere economica, si din nou va aplica aceeasi strategie.

“Cinismul fiscal” este totusi o ipoteza putin credibila, din simplul motiv ca e greu de crezut ca exista la nivelul unui partid o astfel de strategie “diabolica”, putem sa-i spunem, de a-si propune sa guverneze doar in cicluri economice de crestere si de a lasa pe altii sa se ocupe de perioadele de criza.

Desi aceasta teorie este verificata in practica, dupa cum sustine Lucian Croitoru, conform graficului din fotografie, din care rezulta ca singurele partide care au fost nevoite sa repare, in timpul crizelor, problemele create de masurile prociclice ale altor guverne, au disparut.

De altfel, toate guvernele din 1995 pana acum au fost nevoite sa adopte doar masuri prociclice, fie in perioade de crestere economica, prin stimularea acesteia, fie in perioade de recesiune, prin masuri de austeritate, tocmai din cauza existentei dezechilibrelor macroeconomice, precum deficitele bugetare si de cont curent sau gradul de indatorare.

A doua ipoteza avansata de Croitoru este mult mai credibila: este denumita mai filozofic “responsabilitatea constransa”, dar poate fi tradusa mult mai simplu “iresponsabil de naiva”.

Explicatia este ca politicienii adopta politici prociclice, desi sunt constienti de consecinte, pentru ca au naivitatea de a crede ca vor putea controla situatia, mizand pe faptul ca ceea ce fac ei nu e chiar atat de grav precum spun criticii, ba chiar vor avea consecinte benefice, dupa cum declara. Iar daca pana la urma nu vor avea incontro, vor putea sa intoarca roata.

De exemplu, ministrul Finantelor si-a luat responsabilitatea ca va mentine deficitul bugetar in limita convenita la nivel european, de 3% din PIB, in ciuda faptului ca economistii, inclusiv cei de la Comisia Europeana, estimeaza ca acest indicator risca sa ajunga la 4%.

Croitoru opiniaza insa, in nume personal, fara sa implice BNR, ca actuala politica fiscala din Romania, plecand de la concluzia ca este de tipul “iresponsabil de naiva”, cum am botezat-o noi, nu va mai putea fi corectata si va duce la o “inevitabila recesiune”.

Asta intrucat Croitoru crede ca o criza va izbucni in SUA in urmatorii ani, ipoteza bazata pe faptul ca in America un ciclu economic de crestere a avut o durata de cel mult 10 ani de-a lungul istoriei, iar in prezent cea mai puternica economie a lumii se afla in cel de-al optulea an de expansiune.

Intarirea institutiilor este solutia

Dar ce se poate face pentru a se iesi din acest cerc vicios? L-am intrebat pe Lucian Croitoru.

“Exista o singura cale, intarirea institutiilor, iar acest lucru nu se poate face decat in doua feluri. Daca ne hotaram sa clarificam drepturile de proprietatea in Romania, care este o notiune inselatoare, lumea se gandeste imediat la proprietatea in sine, dar acolo sunt multe aspecte care tin chiar de sistemul judiciar. In al doilea rand este vorba de lupta anticoruptie. Regulile se incalca din cauza coruptiei. Trebuie sa fim constienti ca totusi gradul nostru de respectare a regulilor a crescut pe masura ce o guvernanta furnizata din exterior, de exemplu prin apartenenta la NATO, la Uniunea Europeana, iar in viitor la zona euro, poate, sa creasca gradul de respectare. Dar nu este cert ca e asa. De exemplu, Codul Fiscal are o regula ca nu trebuie modificat decat cu sase luni inainte de a adoptarea legii, ceea ce nu se intampla, ma refer la legea responsabilitatii fiscale. Deci sunt multe reguli care nu sunt respectate. Raspunsul este, deci, intarirea institutiilor, in sensul de reguli, nu neaparat organizatiile, ci institutiile. BNR de exemplu este o organizatie dar are multe institutii in interior din punctul de vedere al regulilor. Cum exista in orice institutie din Romania, unde regulile sunt plasate in administrarea organizatiilor.”

Si totusi, ce mai poate face Guvernul?

L-am intrebat si pe presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, ce ar trebui sa faca Guvernul pentru a evita riscul unui derapaj inevitabil provocat de masurile prociclice adoptate pana acum, dupa cum prognozeaza Lucian Croitoru.

“Cred ca ar trebui facut exact ceea ce a spus guvernatorul Isarescu cu privire la modul in care se conduce o masina (si cu frana, nu doar cu acceleratia). Noi am apasat pana acum doar pe acceleratie in politica fiscala, de aceea cred ca ar trebui sa apasam si pe frana. Nu de alta, dar apar obstacole in fata, si s-ar putea sa punem o frana care sa ne scoata prin parbriz la un moment dat. E important sa franam din timp, pentru a face franarea mai lina. Ce inseamna asta? Din punctul meu de vedere, deficite de 3 si ceva la suta, chiar si trei la suta pentru anii care vin sunt mult prea mari. Trebuie gasite solutii care sa aduca deficitele la un nivel mai scazut. Nici nu trebuie sa bruscam lucrurile si sa spunem ca la anul facem deficit de 1%. S-a spus (tot de Mugur Isarescu) ca nici in Germania nu inteleg politicienii prociclicitatea, dar uitati-va ca Germania are surplus bugetar (ceea ce inseamna o politica anticiclica n.r.). Eu nu zic ca ar trebui sa facem surplus, dar media europeana a deficitului e undeva in jur de 1%. Poate chiar si 1% e prea putin pentru noi, dar nici 3%. Este mult prea ridicat. Deci poate ar trebui sa ne gandim la o strategie care sa ajusteze deficitul intr-un ritm care sa nu creeze prea multe probleme in economie sau sa nu puna o frana foarte mare economiei dar ar trebui sa avem un plan pentru urmatorii ani in care deficitul sa scada semnificativ.”

Cum ar trebui sa procedeze concret Guvernul, sa-si majoreze veniturile sau sa reduca cheltuielile? a mai fost intrebat Ionut Dumitru.

Ecuatia e foarte complicata. In contextul in care veniturile bugetare sunt foarte mici, cred ca prioritatea ar trebui sa fie cum colectam mai bine taxele pe care le avem. Iar pe partea de cheltuieli bugetare si acolo e o discutie. Cred ca in primul rand ar trebui sa ne oprim din a creste cheltuielile sociale. Adica in locul acestei bulversari pe care o introducem in economie cu cresterea brutului in sectorul public cu cel putin 25%, de fapt media fiind de 40%, dupa care sa incercam sa luam inapoi prin mutarea contributiilor pentru a atenua din acele cresteri, cred ca era mult mai simplu si corect o abordare de tipul crestere medie de cateva procente in sectorul public care probabil ar fi dat un mesaj de coerenta si responsabilitate.

Lucian Croitoru a precizat urmatoarele: “Chiar daca scadem, foarte incet, acest deficit, ceasul tot ticaie, la deficitul structural, pentru ca avem un gap al PIB-ului care se largeste si care adauga la deficitul structural, pe care de obicei nu-l discutam, iar el se tot mareste in timp, pe cand acest deficit de 3% sta la 3%, fiind rezultatul a doua presiuni: pe de o parte sunt politicile care ar vrea sa-l impinga peste trei, pe de alta parte sunt aranjamentele internationale care ne obliga sa-l tinem la 3%, deci e fix. Din aceasta cauza particulara de fapt creste deficitul structural tacut, iar cand vine criza, ca si in 2008, vom constata ca de fapt e foarte mare.”

Ionut Dumitru a mai avertizat ca daca politica fiscala prociclica nu este corectata, exista si un alt pericol major: cresterea excesiva a inflatiei, care cu greu va mai putea fi scazuta la nivelurile mici pe care inca le mai avem in prezent.

Taguri: BNR  Mugur Isarescu  Banca Nationala a Romaniei  ROBOR  Romania  curs de schimb valutar  dobanda de politica monetara  inflatia  Guvern  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Opinie



Discurs Liviu Voinea, viceguvernator BNR, la lansarea Raportului asupra stabilitatii financiare

Discurs Liviu Voinea, viceguvernator BNR,
cu ocazia lansării Raportului asupra stabilității financiare București, 4 decembrie 2017 Excelențele voastre,
Dragi colegi,
Stimați invitați, Vă mulțumesc pentru detalii

Mugur Isarescu: ne bantuie demonii trecutului! Nu am invatat lectia crizei!

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, considera ca nu am invatat lectia recentei crize de la finalul lui 2008, intrucat actuala crestere economica “chinezeasca” de 8,6% din trimestrul trei al acestui an nu este sustenabila, fiind acompaniata de relaxarea politicii fiscale, deficit detalii

Ne paste o noua criza economica si o hiperinflatie daca Guvernul nu schimba politica prociclica, avertizeaza in cor economistii si BNR

Macrostabilitatea economica si evitarea politicilor fiscale prociclice sunt esentiale pentru a nu repeta greselile trecutului, adica pentru a nu intra intr-o noua criza si inflatie ridicata, a avertizat, din nou, ieri, de la pupitrul BNR, Mugur Isarescu, dar si economisti importanti, precum detalii

Sondaj privind perceptia romanilor despre companiile multinationale

O pondere de 46% dintre români consideră că mediul de afaceri este motorul de dezvoltare al economiei din România prin locurile de muncă create, salariile oferite angajaților și taxele plătite la bugetul de stat. Acestea sunt concluziille unui studiu (vezi prezentarea detalii

Ultimele Comentarii