Mugur Isarescu: Bancnotele romanesti de polimer sunt greu de falsificat. Falsurile au devenit foarte rare si grosolane, usor de identificat

Autor: Bancherul.ro
2012-03-19 21:21

Discurs al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, la Conferinta Criminalitatea în contextul globalizării

Academia Română, 16 martie 2012

Doamnelor si domnilor,

Vreau să multumesc organizatorilor pentru invitatia pe care mi-au făcut-o de a participa la această conferintă. Ca presedinte al Sectiei de Stiinte Economice, Juridice si de Sociologie a Academiei Române am plăcuta îndatorire si serioasa provocare intelectuală de a asuma si reprezentarea sferei juridicului din partea Înaltului For.

Privind însă mai atent tematica acestei conferinte, nu am putut să nu recunosc si o serie de ratiuni obiective ale prezentei mele aici. Pentru a nu intra mai adânc decât mi-as dori în analiză, as vedea măcar trei: elementul de globalizare, impactul social semnificativ si
dimensiunea infractionalitătii financiar-bancare.

Pentru confirmare, nu trebuie să privesc mai departe decât în temele ce vor fi sustinute de participantii la această conferintă – 4 dintre prezentări vor aborda această temă, tot atâtea cât cele dedicate drogurilor sau criminalitătii informatice.

Si as adăuga dimensiunea istorică, care m-a atras dintotdeauna. În activitatea mea de cercetător, lecturile asupra istoriei financiare m-au dus de multe ori către istoria marii criminalităti internationale.

Câteva exemple ar fi interesante, iar caracterul anecdotic nu face decât să le confirme acuitatea socială. Astfel, vom observa că elemente ori consecinte ale activitătii falsificatorilor de bani au fost preluate metaforic în limbaj; cu timpul, sensul primar initial s-a pierdut, iar sensul figurat a rămas singur si aparent inexplicabil.

Câti dintre dumneavoastră cunosc originile expresiei „a-si da arama pe fată”? Ei bine, dacă în sensul actual ea presupune ceva cu sigurantă imoral (cum zicea un clasic în viată „s-a demascat”), sensul originar era cu mult mai grav. El descria situatia monedelor de aur falsificate prin aurirea banilor de cupru, monede care prin folosire repetată îsi pierdeau stratul de aur, arătându-si arama si deci valoarea mult mai scăzută.

Se pare că traseul invers a fost urmat în cazul aparitiei unui alt cuvânt cu care dumneavoastră ca specialisti aveti contact frecvent – termenul de „mafia”. Se spune că el îsi are o origine absolut onorabilă, patriotică, în secolul XIII, în cursul unei revolte siciliene împotriva ocupantilor francezi, în care strigătul de luptă era „Morte Alle Francesi, Italia Anela” – adică moarte francezilor, striga Italia. Iată cum un slogan patriotic a alunecat semantic înspre o nomina odiosa...

Revenind la dimensiunile de fond pe care le mentionam, as face câteva remarci.

Globalizarea este o zonă în care băncile centrale, alături de industria bancară, ocupă o pozitie de pionierat. Coordonarea instrumentelor de politici monetare, coordonarea sau centralizarea suprastatală a reglementării, coordonarea supravegherii bancare ca probabil prim pas înspre centralizarea acesteia sunt pasi făcuti de Băncile Centrale, respectiv de autoritătile de supraveghere înaintea multor altor domenii de activitate.

Suntem astăzi parte a unui sistem european tot mai complex si mai integrat, care cuprinde Banca Centrală Europeană si Sistemul European al Băncilor Centrale, Comitetul European de Risc Sistemic, Autoritatea Bancară Europeană, autorităti cu competente în domeniile asigurărilor ori valorilor mobiliare. Suntem în acelasi timp parte, la nivel global, a unui dialog si a unei colaborări tot mai intense în domeniul reglementării si supravegherii institutiilor financiare.

Impactul economic si social semnificativ al criminalitătii organizate este de o gravitate care ne impune să îl luăm în considerare în virtutea responsabilitătii noastre de asigurare a stabilitătii financiare. Într-adevăr, specialistii în criminalitate organizată subliniază amenintarea pe care aceasta o creează la adresa integritătii autoritătilor publice, a sigurantei si locurilor de muncă ale cetătenilor, la adresa agentilor economici aflati în competitie, la adresa corectei alocări a resurselor publice.

În ce priveste dimensiunea criminalitătii financiar-bancare, aici Banca Natională are responsabilităti directe, ca reprezentant al autoritătii publice. Activitătile de spălare de bani sunt astăzi pe o pozitie înaltă pe agenda natională si internatională; liberalizarea fluxurilor internationale de capital, conjugată cu comunicarea imperfectă între autoritătile nationale, poate oferi ferestre de oportunitate pentru transformarea banilor rezultati din activităti criminale în bani curati, prin succesiuni de tranzactii menite să
piardă identitatea acestora.

BNR a actionat în această directie. Am înfiintat o structură cu nume complicat, Serviciul de monitorizare a aplicării sanctiunilor internationale, prevenire a spălării banilor si a finantării terorismului. Am introdus reglementări, am impus băncilor o conduită preventivă în identificarea infractiunilor financiar-bancare, le-am cerut să instituie reguli interne si să implementeze sisteme informatice care să detecteze automat în timp real tranzactiile suspecte.

Ca rezultat volumul tranzactiilor suspecte s-a redus dramatic în ultimii ani, iar România este o tară de încredere în acest domeniu.

Falsificarea de monedă este, cu atât mai mult, o chestiune care să ne preocupe, cu cât moneda este creatia noastră, mai mult, monopolul pe care statul ni l-a încredintat.

Protejarea acesteia împotriva contrafacerilor este responsabilitatea noastră directă, iar descurajarea si prinderea calpuzanilor ne interesează direct. Pedepsele au devenit mai blânde, odată cu trecerea anilor, omenia si spiritul crestin ne-au determinat, alături de atâtia altii, să renuntam la pedepsele pe care acestia le primeau nu mai departe de acum două secole – fie că era pedeapsa cu moartea, fie că era muncă silnică în ocnă, dar faptele continuă să fie considerate extrem de grave si să angreneze toate institutiile statului în efortul de prevenire si combatere.

În ce ne priveste, am pus accentul pe latura preventivă. Odată cu introducerea suportului de polimer pentru bancnotele românesti, capacitatea falsificatorilor de a concura cu tehnologia noastră a fost depăsita semnificativ.

Falsurile de bancnote românesti au devenit foarte rare si realmente grosolane, usor de identificat pentru oricine. Astfel, am înregistrat în 2010 3,6 falsuri la 1 milion de bancnote în circulatie, iar în 2011 3,9 falsuri la 1 milion de bancnote în circulatie, ponderi sensibil mai mici decât, de exemplu, în cazul zonei Euro, unde incidenta a fost în 2010 de 63 de falsuri la 1 milion de bancnote.

Realizăm însă că este o luptă fără sfârsit, că trebuie să ridicăm standardele permanent si că vigilenta noastră trebuie să rămână ridicată.

Desigur, cele câteva lucruri despre care am vorbit astăzi acoperă în mică măsură aria de preocupări a dumneavoastră. Văd între lucrări abordări ale unor elemente institutionale si procedurale, teme legate de traficul de droguri, de traficul de persoane, de evaziunea fiscală, de coruptie, de terorism. Pentru binele societătii, ar fi de dorit să existe mai putine asemenea teme. Odată ce ele există si îsi fac efectele simtite din plin, însă, salut, tot spre binele societătii, preocuparea dumneavoastră si vă doresc succes în găsirea celor mai bune solutii.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1017

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)