BANCI | Noutati BNR

Minuta sedintei de politica monetara a BNR din 5 aprilie 2017

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-04-12 17:34

Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 5 aprilie 2017 (comunicat BNR):

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare și monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Membrii Consiliului s-au referit în primele intervenții la evoluția recentă a inflației. S-a arătat că rata anuală a inflației a reintrat în teritoriul pozitiv în luna ianuarie 2017 și a crescut apoi în februarie la 0,2 la sută, marginal peste nivelul prognozat. Pe lângă efectul de bază asociat reducerii cotei standard a TVA la 20 la sută, evoluția a reflectat impactul revenirii în devans a dinamicii anuale a prețurilor LFO la valori pozitive, pe fondul condițiilor climaterice nefavorabile ce au prevalat la nivel european în debutul acestui an. Influențe opuse, dar de dimensiuni inferioare, au exercitat reducerea cotei standard a TVA la 19 la sută și eliminarea supraaccizei la combustibili, începând cu 1 ianuarie 2017, precum și eliminarea taxelor nefiscale în luna februarie, afectând prioritar dinamica prețurilor administrate.

În ceea ce privește componenta de bază a inflației, membrii Consiliului au remarcat că, în timp ce rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a mărit, conform prognozei, la 0,91 la sută în februarie, aceeași măsură a inflației de bază, calculată prin eliminarea impactului reducerii cotei standard a TVA, și-a continuat scăderea observată începând cu noiembrie 2016, ajungând în februarie la 1,09 la sută, de la 1,21 la sută în decembrie 2016. S-a observat că reducerile tarifelor polițelor RCA operate în intervalul noiembrie 2016 - ianuarie 2017 explică doar în parte această decelerare, mai ales în condițiile prezumatei acumulări a presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali, în particular a celor decurgând din poziția ciclică a economiei. S-a considerat că, în contextul dat, o potențială cauză suplimentară o constituie efectele indirecte întârziate ale prețurilor scăzute din trecut ale petrolului și ale altor materii prime, manifestate inclusiv pe calea importurilor sporite de bunuri de consum. A fost, de asemenea, avansată și discutată eventuala scădere a senzitivității inflației de bază la deviația PIB față de nivelul său potențial.

În acest context, membrii Consiliului s-au referit la accelerarea peste așteptări consemnată de creșterea economică în trimestrul IV 2016 - la 4,7 la sută, dinamică anuală, de la 4,3 la sută în trimestrul precedent - implicând o probabilă redeschidere, mai amplă decât cea anticipată, a excedentului de cerere agregată. S-a arătat că, spre deosebire de trimestrele anterioare, exportul net a deținut în acest interval principalul rol în creșterea ritmului activității economice, iar cererea internă pe cel secund. S-a remarcat, totodată, contribuția mult crescută adusă de variația stocurilor la dinamica anuală a PIB, de natură să contrabalanseze scăderea aportului consumului privat și al consumului administrației publice, precum și intrarea în teritoriul negativ a contribuției for¬mării brute de capital fix, în principal ca urmare a declinului construcțiilor inginerești. S-a observat, de asemenea, că, din perspectiva formării PIB, determinanții accelerării creșterii economice au fost serviciile și impozitele nete pe produs, contribuția sectorului serviciilor la dinamica anuală a PIB consolidându-și astfel poziția dominantă.

Membrii Consiliului au remarcat că, pe ansamblul anului 2016, PIB a crescut cu 4,8 la sută, reprezentând cel mai înalt ritm din perioada post-criză. Evoluția a fost însă însoțită de majorarea deficitului bugetar la 2,4 la sută din PIB, de la 1,4 la sută din PIB în anul anterior, precum și de adâncirea deficitului de cont curent la 2,3 la sută din PIB, de la 1,2 la sută în 2015. S-a observat în acest context creșterea „deficitelor gemene”, dar şi faptul că finanţarea deficitului de cont curent este asigurată integral din investiții străine directe și fonduri europene.

În discuțiile referitoare la evoluțiile de pe piața muncii, s-a arătat că efectivul salariaților din economie și-a accelerat ușor creșterea în trimestrul IV, iar rata șomajului a continuat să scadă, atingând în ianuarie 2017 un nou minim istoric. Membrii Consiliului au remarcat penuria tot mai evidentă de forță de muncă cu care se confruntă angajatorii din anumite sectoare de activitate, menționând și intențiile solide de angajare relevate pentru perioada următoare de unele sondaje de specialitate. S-a observat, totodată, că dinamica anuală a câștigului salarial mediu net pe economie s-a reaccelerat sensibil în ianuarie 2017, după relativa temperare pe care a consemnat-o în trimestrul IV 2016 inclusiv pe seama efectului de bază asociat evoluției salariilor din sectorul bugetar. Și ritmul anual de creștere a costurilor salariale unitare din industrie s-a majorat în prima lună a anului - în condițiile în care plusul de dinamică a productivității a fost considerabil depăşit de cel al costurilor cu forța de muncă -, prelungirea acestei tendințe fiind de examinat inclusiv din perspectiva competitivității prin preț a exporturilor românești. S-a arătat însă de către unii membri ai Consiliului că tendinţa de creştere a salariilor ar putea contribui la reducerea emigraţiei în zona puţin calificată şi în cea înalt calificată. De asemenea, unii membri ai Consiliului au menţionat că în perioada 2012 – 2017 au fost create circa 700 de mii de noi locuri de muncă, în mare majoritate în sectorul privat, inclusiv prin potenţiale schimbări în structura producției, implicit prin realocări de forţă de muncă între sectoarele economiei.

Membrii Consiliului au analizat apoi condiţiile monetare reale. S-a apreciat că acestea și-au păstrat caracterul acomodativ în trimestrul I 2017, în condițiile creșterii cursului de schimb al leului și a ratei anuale a inflaţiei, concomitent cu menținerea cvasi-constantă a randamentului mediu al depozitelor noi la termen, dar și cu relativa majorare a ratei medii a dobânzii la creditele noi în primele două luni ale anului.

A fost evidențiată, de asemenea, accelerarea de dinamică înregistrată de creditul acordat sectorului privat în luna februarie, în principal pe seama avansului împrumuturilor noi ale societăţilor nefinanciare. Creditele noi pentru consum și-au încetinit însă creșterea, posibil şi ca urmare a înăspririi standardelor de creditare aferente acestui segment. S-a subliniat că în condițiile în care componenta în lei și-a continuat creșterea alertă, iar cea în valută și-a atenuat marginal declinul în termeni anuali, ponderea în total a creditului în lei a urcat în februarie la 57,7 la sută. Această evoluție certifică îmbunătățirea transmisiei politicii monetare și contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare și, în general, la creșterea robusteții economiei. Unii membri ai Consiliului au remarcat că evoluția creditării în ansamblu nu este îngrijorătoare, iar în cazul în care pe unele segmente ale creditării se vor observa dezechilibre, va fi analizată oportunitatea aplicării unor măsuri macroprudențiale.

În discuțiile privind evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au observat că actuala proiecție pe termen scurt reconfirmă perspectiva accelerării ușoare a inflației în următoarele luni. Se reconfirmă, totodată, rămânerea ratei anuale anticipate a inflației semnificativ sub limita de jos a intervalului țintei în luna iunie 2017, la un nivel doar marginal superior celui prognozat anterior, reflectând revizuirea în sens ascendent a dinamicii probabile a prețurilor LFO, și, în sens opus, a ritmului anticipat de creștere a prețurilor combustibililor. S-a observat că perspectiva imediată a inflației este compatibilă cu traiectoria previzionată a ratei anuale a inflației evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2017; această traiectorie reintră în interiorul intervalului de variație al țintei în trimestrul IV 2017 – plasându-se la 1,7 la sută în decembrie -, pentru ca în 2018 să urce în jumătatea superioară a intervalului și să tindă apoi spre limita lui de sus, pe fondul epuizării efectelor one-off ale reducerilor/eliminărilor de impozite indirecte, accize și taxe nefiscale și al intensificării presiunilor inflaționiste ale cererii agregate și ale costurilor unitare salariale.

Membrii Consiliului au remarcat apoi faptul că perspectiva imediată a inflației CORE2 ajustat este aproape neschimbată, chiar și în contextul reconfirmării previziunilor privind creșterile trimestriale ale PIB din prima parte a anului 2017, implicând, în condițiile accelerării peste așteptări a creșterii economice în trimestrul IV 2016, o expansiune mai alertă a excedentului de cerere agregată pe orizontul scurt de timp. S-a observat totodată că, în raport cu trimestrul IV 2016, creșterea economică este așteptată să decelereze în termeni anuali în semestrul I, dar într-o măsură sensibil mai mică decât în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Din perspectiva evoluțiilor recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată, principalul determinant al creșterii economice în trimestrul I 2017 se prefigurează a fi cererea de consum, secondată de revenirea contribuției exportului net, în timp ce contribuția formării brute de capital fix ar putea rămâne negativă, dar în scădere față de trimestrul anterior.

În evaluarea membrilor Consiliului, actualul context sporește incertitudinile și riscurile în ambele sensuri la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflației, dată fiind și natura revizuirilor suferite de previziunile pe termen scurt ale inflației și ale creșterii economice, inclusiv în condițiile unei scăderi a senzitivității inflației de bază la deviația PIB față de nivelul său potențial.

S-a apreciat că riscuri semnificative sunt generate de potențiala conduită viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri și de structura probabilă a cheltuielilor publice. Membrii Consiliului au subliniat, de asemenea, riscuri similare ca sens ce rezultă din tendința de ameliorare a balanței riscurilor la adresa perspectivei creşterii economice globale și din zona euro/UE, în condițiile continuării redresării economiilor dezvoltate și ale revigorării comerțului global, precum și ale îmbunătățirii perspectivei economiilor emergente majore, inclusiv ca urmare a creșterii cererii de materii prime și a prețurilor acestora.

Relevante au fost considerate însă și riscuri de sens opus decurgând din potențiala implementare a unor măsuri menite să asigure încadrarea deficitului bugetar în plafonul de 3 la sută din PIB, precum și din posibila prelungire a nivelului scăzut al absorbției fondurilor europene în contextul noului cadru financiar multianual al UE. Unii membri ai Consiliului au semnalat, de asemenea, riscuri în sens descendent la adresa creșterii economice și a inflației din zona euro și pe plan global, generate de calendarul electoral din zona euro, negocierile pentru Brexit și de incertitudinile legate de perspectiva arhitecturii UE pe termen lung. Acestora li se alătură riscuri similare induse de caracterul unor politici economice potențial implementate de noua administrație a SUA și de tensiunile geopolitice. Preţul la ţiței nu este clar ce tendinţă va urma, au observat unii membri ai Consiliului.

În opinia membrilor Consiliului, riscuri în ambele sensuri semnificative continuă să genereze și acțiunea factorilor pe partea ofertei, o eventuală abatere a acesteia de la coordonatele anticipate nefiind însă de natură a afecta durabil anticipațiile pe termen mediu. Pe orizontul apropiat de timp, ele au ca principală sursă incertitudinile sporite privind ajustările viitoare ale prețurilor administrate - cu precădere cele aferente procesului de dereglementare a pieței energiei -, dar și perspectiva prețului internațional al petrolului și a prețurilor LFO. Au fost, de asemenea, menționate potențialele riscuri la adresa cursului de schimb induse, pe de o parte, de conduita curentă și viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, și, pe de altă parte, de evoluțiile de pe piețele financiare internaționale și din regiune, influențate major de deciziile de politică monetară ale băncilor centrale relevante. În acest context, s-a subliniat de către mai mulţi membri ai Consiliului necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilităţii macroeconomice şi a consolidării economiei; s-a exprimat de asemenea opinia că politica monetară nu poate să echilibreze sau să contrabalanseze slăbiciuni în alte domenii, fără ca o asemenea abordare să conducă la un mix suboptimal de politici.

Unii membri ai Consiliului consideră că pe termen scurt, România are creștere economică mare, inflație ținută sub control, șomaj scăzut, și stabilitate financiară. Pe termen lung, perspectivele de convergență cu zona euro rămân plauzibile, cu condiția creșterii stocului de capital și dezvoltării infrastructurii. Pe termen mediu însă există unele incertitudini legate de riscurile fiscale, în principal, pe fondul creșterii deficitului în ani de creștere economică peste potențial.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea conduitei actuale a politicii monetare, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută; totodată Consiliul de administrație a decis în unanimitate menținerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

Taguri: BNR  Banca Nationala a Romaniei  dobanda de politica monetara  inflatia  PIB  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Noutati BNR



BNR: Bancile nu au externalizat rezervele minime obligatorii in valuta ci le-au folosit pentru a acorda credite

Precizări ale purtătorului de cuvânt al BNR (comunicat de presa al BNR): În legătură cu întrebările publice ale dlui Adrian Dobre, secretar de stat, purtător de cuvânt al PSD, legate de activitatea BNR, formulate în emisiunea detalii

Comunicatul BNR privind hotararile pe probleme de politica monetara din 7 noiembrie 2017

Comunicatul BNR din 7 noiembrie 2017 În şedinţa din 7 noiembrie 2017 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: - Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe detalii

Mugur Isarescu - Discurs in deschiderea celei de-treia editii Banking Compliance Summit

Discurs în deschiderea celei de-treia ediții „Banking Compliance Summit” Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Institutul Bancar Român, 25 octombrie 2017 - Versiunea pregătită pentru susținere - Doamnelor și detalii

Comunicat al Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala

În data de 9 octombrie 2017, la sediul BNR, a avut loc întâlnirea Consiliului general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), se arata intr-un comunicat de presa. Ședința CNSM din 9 octombrie 2017

La data de detalii

Ultimele Comentarii