BANCI | Interviu

Cristian Popa: BNR este in pozitia de creditor net in sistemul bancar

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2008-11-04 08:10

În acest moment, BNR este în poziţia de creditor net, iar suma medie injectată în octombrie în piaţa interbancară de BNR, atât prin facilitatea de credit, cât şi prin operaţiuni de tip swap, a fost de 3,5 miliarde lei, a declarat, luni, viceguvernatorul băncii centrale Cristian Popa.

"În acest moment, am redevenit creditor net, dar există în această problemă şi o anumită relativitate de ordin tehnic", a spus viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

"Am injectat lichiditate în piaţă pe parcursul lunii octombrie, în condiţiile în care apelul băncilor comerciale către banca centrală s-a făcut prin facilitatea de credit (credit Lombard) şi prin operaţiuni de tip swap, iar suma medie pentru octombrie a fost de 3,5 miliarde lei. Pe de altă parte, au fost zile în care am introdus în piaţă şi sume mai mari", a explicat Popa.

El a reafirmat că banii daţi băncilor din România de acţionarii străini nu pot fi retraşi în condiţiile în care contractele nu prevăd clauze de rambursare anticipată, nici în cazul liniilor de credit şi nici pentru depozitele pe termen mediu şi lung. În plus, el a repetat că peste 50% din liniile de credit acordate băncilor comerciale şi peste 85% din depozitele la termen, acordate de băncile străine băncilor româneşti au scadenţe mai mari de doi ani.

În ultimele două-trei săptămâni, dobânzile la depozitele interbancare au crescut foarte mult, la 40-50% pe an, cu mult peste dobânda de politică monetară a BNR, de 10,25% pe an, şi peste cea percepută de banca centrală la creditul lombard, de 14,25% pe an, prin care băncile se pot finanţa garantând cu titluri de stat.

Unii analişti susţin că dobânzile ridicate din piaţa interbancare ar arăta o lipsă de lichiditate în piaţa interbancară, dar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat dur aceste păreri, spunând că, deşi sunt bani suficienţi, aceştia sunt răspândiţi inegal între băncile locale, care, în contextul incert, au reţineri în a se mai împrumuta între ele.

Referitor la nevoia băncilor de a avea în portofoliu un procent adecvat de titluri de stat, Popa a spus că BNR nu poate da indicaţii băncilor comerciale referitoare la felul în care să-şi folosească lichiditatea pe care o au la dispoziţie, mai ales că băncile vor avea la dispoziţie mai multă lichiditate, în condiţiile în care BNR a decis să micşoreze rezervele minime obligatorii de la 20% la 18% începând cu perioada 24 noiembrie-23 decembrie.

Decizia de diminiuare a rezervelor la pasivele în lei a vizat, potrivit BNR, îmbunătăţirea gestiunii lichidităţii pe piaţa interbancară, în condiţiile amplificării turbulenţelor de pe piaţa financiară internaţională, pentru asigurarea unei finanţări sustenabile a economiei.

Efectul concret al deciziei de joi ar fi, potrivit analiştilor, eliberarea în piaţă a încă 2 miliarde lei, care ar putea contribui la reducerea tensiunii din piaţa monetară, după ce, în ultimele săptămâni, dobânzile au ajuns, sporadic, şi la 100% pe an.

"Cred că o bună administrare va ţine cont şi de titlurile de stat şi rămân convins că băncile vor şti cum să-şi administreze lichiditatea", a mai spus Popa.

Duminică, ministrul Economiei şi Finanţelor a sugerat că, împreună cu BNR, ar putea crea mecanisme prin care băncile comerciale să poată transfera în titluri de stat o parte din banii pe care îi au în rezerve minime obligatorii.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile si IFN-urile, obligate prin lege sa-si ajute clientii inainte sa-i execute silit

Băncile sunt obligate pentru toate tipurile de credite să demonstreze că au încercat restructurarea datoriilor care înregistrează întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, conform unui comunicat al CSALB. Măsurile de detalii

Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudenÈ›ialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

DeÈ™i economia țării este dependentă de finanÈ›area pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanÈ›ii băncilor spun că populismul unor politicieni È™i instituÈ›ii reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori È™i instituÈ›iile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitaÈ›i Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) È™i Alexandru Păunescu detalii

 



 

Ultimele Comentarii