BANCI | Opinie

BNR critica acum bancile ca inainte de criza si-au impovarat clientii cu dobanzi si comisioane mari, dar de ce a tacut atunci si nu a luat masuri?

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2016-12-18 23:18

Banca Nationala a Romaniei (BNR) recunoaste abia acum comportamentul „inadecvat” al bancilor din perioada dinaintea crizei din 2008, cand au acordat credite cu dobanzi si comisioane ridicate, care au impovarat clientii.

BNR sustine, in raportul de stabilitate financiara din acest an, ca a avertizat cu privire la respectivele pericole si chiar a luat masuri preventive, insa datele din rapoartele din 2007 si 2008 arata altceva, si anume ca atunci BNR a luat, dimpotriva, masuri de stimulare a creditarii, inclusiv a celei din valuta.

Iata ce spune BNR in raportul privind stabilitatea financiara din 2016, publicat recent:

"Creditele neperformante îşi au originea în perioada creșterii economice nesustenabile şi a intrărilor semnificative de capital (anii 2007-2008).

La nivelul creditării populaţiei, pe partea cererii,
(i) educaţia financiară scăzută a debitorilor cu privire la riscurile asumate prin contractele de credit şi
(ii) apetitul pentru îndatorare excesivă pe fondul unor așteptări pozitive privind veniturile salariale şi evoluția economiei au contribuit la acceptarea unor termeni de creditare împovărători.

Pe partea ofertei de credit, băncile au aplicat tehnici agresive de creditare a populaţiei având ca rezultat creșterea rapidă a bilanțului în dauna unei creșteri sustenabile.

În perioada premergătoare crizei, comportamentul unor bănci nu poate fi calificat ca adecvat, având în vedere:

(i) acordarea de credite cu dobândă promoţională fixă pe o perioadă determinată, iar ulterior variabilă - ce a permis îndatorarea debitorilor cu venituri reduse şi amânarea pentru anii viitori a impactului unui serviciu majorat al datoriei, cu explicarea insuficientă a riscurilor asociate debitorilor,

(ii) acordarea de credite cu dobândă variabilă având o marjă aplicată unui indice de referinţă intern, în condiții de transparență scăzută a modului de determinare a acestuia,

(iii) practicarea unor comisioane excesive de administrare a creditului sau a contului curent aferent creditului, inclusiv prin aplicarea de comisioane la suma inițial acordată.

BNR sustine ca a avertizat in numeroase randuri, inclusiv in Rapoartele de stabilitate financiara, cu privire la aceste practici, ba chiar a si adoptat masuri:

“BNR a avertizat în repetate rânduri, inclusiv în cadrul Rapoartelor asupra stabilității financiare, asupra posibilelor consecințe negative generate de practicile menționate.
În lipsa unor reacții mulțumitoare din partea băncilor privind riscurile semnalate, BNR a întărit măsurile macroprudenţiale legate de gradul de îndatorare a populaţiei (DSTI – debt service to income) şi avansul minim necesar contractării unui credit (LTV – loan to value).”

In realitate, BNR nu numai ca nu a avertizat in rapoartele de stabilitate din 2007 si 2008 cu privire la respectivele practici neadecvate ale bancilor, ci chiar a adoptat masuri de relaxare a creditarii, care au permis bancilor sa acorde clientilor credite mai mari si cu un avans mai mic, majorandu-le astfel povara pe care au suportat-o dupa izbucnirea crizei.

Astfel, nici in Raportul privind stabilitatea financiara din 2007, nici in cel din 2008, BNR nu mentioneaza nimic despre riscurile aferente creditelor cu dobanda promotionala fixa in primii ani de creditare iar ulterior variabila, despre creditele cu dobanda variabila sau despre comisioanele de administrare ridicate.

BNR spune insa, in raportul din 2007, ca “exista o rigiditate a ajustării în jos a ratelor de dobândă la creditele curente comparativ cu ratele practicate la creditele noi, ceea ce poate sugera şi proliferarea unor clauze contractuale de pseudo-fixare a dobânzilor (când tendinţa este descrescătoare) şi implicit o menţinere a unui serviciu al datoriei ridicat.

Spre exemplu, există produse de credit ce stipulează variabilitatea dobânzii, însă nu specifică referinţa, iar în cazul diminuării ratei de dobândă pentru noile produse de creditare, dobânda pentru produsele de creditare anterioare nu se modifică. “

BNR a stimulat creditarea in valuta in 2007-2008, in loc sa o restrictioneze

Pe de alta parte, BNR admite ca in 2007 a adoptat regulamente care au stimulat cresterea creditarii in general si in special a celei in valuta.

In raportul din iunie 2008, BNR mentioneaza ca “finalizarea procesului de validare a normelor prudenţiale interne referitoare la creditarea persoanelor fizice a impulsionat oferta de împrumuturi a instituţiilor de credit.”

Este vorba de Regulamentul nr. 3/12.03.2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, intrat în vigoare în data de 14.03.2007. Până la sfârşitul anului 2007, 17 bănci au primit aprobarea Direcţiei de Supraveghere din BNR privind folosirea normelor interne de creditare conform noului regulament.

Ponderea creditului în valută în totalul împrumuturilor acordate sectorului neguvernamental (52,0 la sută la sfârşitul anului 2007) a depăşit, după aproape un an şi jumătate, ponderea creditului în monedă naţională, fiind stimulată de aprecierea monedei naţionale în prima parte a anului, anularea limitelor stabilite pentru expunerile rezultate din acordarea de împrumuturi în valută şi accesul încă facil al instituţiilor de credit la sursele de finanţare externă.

Normele nr. 11/2005 privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite în valută au fost abrogate, începând cu luna ianuarie 2007, de Normele nr. 24/2006.

Oferta de credite a fost influenţată, în principal, de:

(i) existenţa în continuare a unui excedent de lichiditate în cazul celor mai multe dintre băncile româneşti, alături de accesul încă facil la surse de finanţare din străinătate,

(ii) intensificarea concurenţei în sistemul bancar românesc, prin creşterea considerabilă a numărului de jucători de pe piaţă şi

(iii) ameliorarea percepţiei băncilor asupra situaţiei financiare a clienţilor, pe fondul evoluţiilor favorabile ale economiei reale.

De asemenea, un rol important l-au avut şi atenuarea de către banca centrală a unor măsuri de prudenţă bancară referitoare la creditele acordate persoanelor fizice, precum şi mutarea responsabilităţii gestionării riscului de credit în sarcina băncilor comerciale.

Regulamentul BNR nr.3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, publicat în M.O. nr.177/14.03.2007 stipulează că nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare se stabilesc de împrumutători, diferenţiat pe categorii de clientelă, în reglementările lor interne, care trebuie să fie validate de BNR.

Regulamentul precizează că, până la validarea de către BNR a reglementărilor interne ale instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, nivelul maxim al gradului de îndatorare este limitat la 40 la sută.

Regulamentul menţionat a abrogat Normele BNR nr.10/2005, cu modificările şi completările ulterioare, privind limitarea riscului de credit la creditele acordate persoanelor fizice, care impuneau o serie de cerinţe de prudenţă bancară, printre care amintim:

a) limitarea valorii unui credit pentru investiţii imobiliare la 75 la sută din valoarea imobilului pentru achiziţionarea căruia se solicita creditul şi/sau din valoarea devizului estimativ, precum şi stabilirea unei limite minime pentru valoarea garanţiilor, respectiv 133 la sută din valoarea creditului;

b) impunerea unui nivel maxim de îndatorare globală, angajamentele totale de plată lunare putând să reprezinte cel mult 40 la sută din veniturile nete lunare ale solicitantului şi, după caz, ale familiei acestuia;

c) impunerea unui nivel maxim de îndatorare pentru creditele de consum, angajamentele de plată lunare decurgând din acest tip de credite neputând depăşi 30 la sută din veniturile nete lunare ale solicitantului şi, după caz, ale familiei acestuia;

d) impunerea unui nivel maxim de îndatorare aferent creditelor pentru investiţii, angajamentele de plată lunare decurgând din acestea neputând depăşi 35 la sută din veniturile nete lunare ale solicitantului şi, după caz, ale familiei acestuia.

Pe fondul aprecierii accelerate a monedei naţionale în raport cu euro în prima parte a anului 2007, renunţarea de către banca centrală la măsurile de prudenţă bancară având ca obiect limitarea creditelor în valută a contribuit la reluarea ritmului rapid de creştere a acestei componente a creditului neguvernamental (ajungând să reprezinte 54 la sută din creditul neguvernamental în decembrie 2007), în detrimentul creditelor în lei.

Astfel, după o perioadă de aproape un an şi jumătate, trendul ascendent consemnat de creditele în lei şi-a schimbat sensul. Preponderenţa creditelor în valută este consecinţa înregistrării unui ritm anual de creştere de 73 la sută, în termeni reali, în anul 2007 (comparativ cu numai 28 la sută în decembrie 2006, dată la care măsurile de limitare aplicate de banca centrală erau încă în vigoare).

Începând cu luna ianuarie 2007, Banca Naţională a României a abrogat Norma nr.11/2005 privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite în valută.

Ponderea creditelor în lei a crescut în 2006, ceea ce diminuează din riscul valutar. Principalii factori care au contribuit la această evoluţie sunt: (i) scăderea ratelor de dobândă aferente monedei naţionale şi (ii) politica băncilor de promovare a creditului în lei, în special pentru creditul de consum. Începând cu anul 2006, populaţia a început să se îndatoreze şi în franci elveţieni sau yeni, dar ponderea în totalul creditelor este mică (1,4 la sută, decembrie 2006).

In 2007 creditele in franci elvetieni nu erau considerate un pericol

In raportul din primavara lui 2007, in plina efervescenta a creditelor in CHF, se mentionaza doar o fraza despre acestea: “Incepând cu anul 2006, populaţia a început să se îndatoreze şi în franci elveţieni sau yeni, dar ponderea în totalul creditelor este mică (1,4 la sută, decembrie 2006).”

In raportul din 2008, insa, BNR mentioneaza ca “incepând cu ultimul trimestru al anului 2007, creditul în valută a devenit majoritar (54,6 la sută, feb. 2008). În structură, creditele în CHF şi JPY şi-au majorat rapid ponderea (la 9,8 la sută din totalul creditelor populaţiei în februarie 2008, comparativ cu 2,1 la sută în februarie 2007).

Dinamica rapidă a creditelor în noile valute s-ar justifica printr-un cost iniţial mai scăzut, dar au dezavantajul unei volatilităţi superioare a cursului. Riscurile creditării în valută sunt cu atât mai mari cu cât nu întreaga populaţie înţelege în totalitate provocările asociate.

Coeficienţii de variaţie a cursurilor de schimb (calculaţi ca variaţie standard raportată la media cursului) CHF/RON şi JPY/RON sunt superiori celui specific EUR/RON (folosind cursurile zilnice pentru perioada 3.01.2005 – 4.03.2008).

Mai mult, în perioadă de turbulenţe, CHF devine monedă de siguranţă pentru investitori, ceea ce va determina aprecierea şi mai mare a CHF faţă de toate celelalte monede."

Taguri: banci  credite  provizioane  interest rates  legi  BNR  credite ipotecare  credite de consum  CHF  franci elvetieni  Banca Nationala a Romaniei  dobanda  credite noi  avans credite  curs de schimb valutar  curs valutar  banks  National Bank of Romania (NBR)  comisioane  conversie credite CHF  euro  credite neperformante  Romanian banks  credite nevoi personale  RON (leu)  credite pentru locuinte  credite imobiliare  credite pentru consum  lei  regulament BNR  Ordin BNR  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Opinie



BNR impiedica dezvoltarea economiei, neoferind un sistem de transferuri bancare modern si rapid, cu plati instant, ca in Polonia, Turcia sau Anglia

Banca Nationala a Romaniei (BNR) si bancile comerciale impiedica dezvoltarea economiei, neoferind populatiei si firmelor un sistem de plati interbancare modern si suficient de rapid, cum exista de mai multi ani in Polonia, Turcia sau Marea Britanie. In toate cele trei tari, bancile detalii

BNR reactioneaza la declaratia premierului Tudose: nu exista niciun motiv de ingrijorare in privinta depozitelor din banci

BNR anunta ca “nu există nici un motiv de îngrijorare cu privire la siguranța depozitelor populației și firmelor păstrate în băncile din România”, dupa ce prim-ministrul Mihai Tudose a declarat ca unele banci cu pierderi risca sa intre in detalii

Viktor Boczan, seful Provident: Imprumuturile pe termen scurt acordate de IFN-uri sunt o solutie reala pentru romanii care altfel ar putea fi exclusi de la o forma legala de finantare

"Împrumuturile pe termen scurt acordate de instituțiile financiare nebancare sunt o soluție reală pentru românii care altfel ar putea fi excluși de la o formă legală de finanțare", a declarat a declarat Viktor Boczán, directorul general al Provident Financial detalii

BNR trebuie sa fie atenta la efectele negative asupra populatiei pe care le-ar putea provoca restrictiile dure de creditare impuse IFN-urilor

Nimeni nu e dispus sa se imprumute cu dobanzi de 50%, 100%, 500%, 1.000% sau chiar 7.000%, si totusi sunt foarte multi romani care o fac, din diverse motive: unii vor un credit mic si rapid, pe loc sau online, ceea ce bancile nu ofera, altii sunt in Biroul de Credit, lucreaza la negru sau cu detalii

Ultimele Comentarii