BANCI | Interviu

Care este viitorul platilor electronice cu cardul contactless, online si cu telefonul mobil, in viziunea sefului Visa Europe in Romania, Catalin Cretu

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2013-10-20 18:54

Cardurile contactlesss, cu care putem plati rapid si sigur, fara sa scoatem cardul din portofel, vor lua avant de anul viitor, cand vor exista 6 banci emitente si tot atatea acceptatoare, ceea ce va permite dezvoltarea platilor cu telefonul mobil prin tehnologia NFC la nivel de masa, solutie lansata deja de ING si Visa. Pe de alta parte, se dezvolta si aplicatiile de portofel electronic, prin care cardul (mai exact datele acestuia) este integrat in telefonul mobil, pentru a se efectua plati online, iar mai nou aplicatii de plati mobile prin coduri QR, prin care cardul este exclus din joc. Va ajunge asadar smartfonul sa inlocuiasca cardul? Si daca da, cand? Ce spune seful Visa Europe in Romania, Catalin Cretu, despre noile tendinte in platile electronice si cine va avea de castigat, in interviul de mai jos.

Bancherul.ro: Vor atinge cardurile contactless o masa critica de anul viitor?

Catalin Cretu: Vom ajunge la o masa critica, in sensul in care jucatorii mari (banci) vor termina certificarile cu Visa si vor incepe sa emita din ce in ce mai multe carduri, de la inceputul anului viitor. In momentul de fata avem 3 emitenti si estimam ca vor mai intra inca 3 pana la sfarsitul anului, deci vom avea in total 6 emitenti de carduri in acest an.

Apoi, avem deja 5 banci acceptatoare care au posibilitatea sa instaleze POS-uri contactless si va mai intra inca o banca, deci vor fi tot 6 pana la sfarsitul anului sau inceputul anului viitor. Astfel incat din 2014 vom avea efectiv un grup important de banci mari care vor incepe sa emita si sa accepte carduri contactless si va incepe sa devina vizibila prezenta acestor carduri si a POS-urilor contactless in piata.

In ce locuri vom putea plati cu cardurile contactless?

Vom observa ca POS-urile vor fi pozitionate la doua tipuri de comercianti, precum si in mijloacele de transport in comun. Astfel, putem face tranzactii cu carduri contactless la magazinele mici, unde valoarea medie a unei cumparaturi este sub 100 de lei, plafonul sub care poti face o tranzactie contactless in Romania, avantajul fiind acela ca ca vom putea face aceste cumparaturi mult mai rapid.

A doua situatie este cea de la marii retaileri, precum Carrefour sau Mega Image, unde interesul este foarte mare pentru rapiditatea tranzactiei asigurata de cardul contactless, intrucat traficul este mare si orice secunda este multiplicata de numarul foarte mare de clienti. Cumparaturile se vor putea face asadar mult mai rapid, in special acolo unde sunt case expres, cu cumparaturi putine si valori sub 100 de lei. De altfel, cumparatura medie, inclusiv la magazinele mari, este in jur de 100 de lei, deci si acolo vor putea fi facute multe dintre aceste tranzactii contactless foarte repede. Evident ca vor putea fi facute si tranzactii de valori mai mari cu cardurile contactless, dar cu introducerea PIN-ului. Acestea sunt cele doua situatii unde va fi vizibila experienta contactless.

Practic, odata cu cresterea vizibilitatii acestor tipuri de tranzactii, noi speram ca aceste noi produse vor contribui si la schimbarea modului de relationare a unui alt segment mai timid fata de plata cu cardul. Acesti clienti, vazand cat de usor se poate plati, fara a mai da cardul din mana, si chiar fara a-l scoate din portofel, doar prin apropierea de POS, precum si fara introducerea codului PIN, vor incpe sa faca si ei plati cu cardul.

Foarte important este ca acceptarea sa se dezvolte inaintea emiterii, pentru a avea unde sa se faca tranzactiile, motiv pentru care numarul acceptatorilor este mai mare. De aceea procesul de acceptare dureaza mai mult, pentru ca trebuie sa instalezi POS-ul, sa faci training cu comerciantul.

Un alt loc de plata cu cardurile contactlees sunt mijloacele de transport in comun, care in lumea contactless este asa-zisa “killer application”. Aici deocamdata sunt doar 2 jucatori, BCR si BRD, intrucat acestia au pornit la drum prin aplicatii care permiteau efectuarea de tranzactii doar cu propriile carduri. Din ce in ce mai mult insa, cele 2 banci sunt interesate sa aiba un “open loop”, astfel incat orice card din Romania sau din lume sa poata fi utilizat pentru plata transportului in comun in tara.

Speram ca procesul de deschidere spre alte carduri sa fie mai rapid, pentru ca este in interesul bancilor pentru a avea mult mai multe tranzactii contractless. Conteaza foarte mult sa ai un card pe care sa-l folosesti zilnic: prinzi un alt curaj cand vezi cat de usor se face plata, ca lucrurile se misca, prinzi o mai mare incredere pentru a face si plati in magazin. Deci toate aceste trei situatii (platile in magazine mici, in cele mari si in transportul in comun) vor continua sa fie mai vizibile, si e bine ca bancile au inceput cu toate aceste 3 segmente de comercianti.

Cardurile contactless deschid calea catre platile cu telefonul mobil prin tehnologia NFC. Avem deja prima banca ce a lansat acest serviciu, ING...

Exact. Dupa o serie de proiecte pilot dezvoltate de mai multe banci, ING a lansat primul program comercial mobile NFC, care are la centru aplicatia Visa PayWave. Aici, fiecare banca se pozitioneaza cum crede in privinta strategiei de inovatie. Unele banci merg mai departe, precum ING, care a dat drumul la cardurile contactless si imediat si la platile cu telefonul mobil NFC. Cred ca banca se uita sa targeteze intreg portofoliul de clienti cu cardul contactless si un anumit segment cu telefoanele mobile. Practic tehnologia este inmagazinata in cardul micro SD care intra in telefon, asadar este nevoie de un smarphone care sa accepte acest micro SD.

Pe de alta parte, MasterCard a lansat un portofel electronic, un alt tip de plati mobile...

Da, dar se bazeaza pe plata online, nu e mobile NFC. Telefonul este acum ca un mic computer si poti face plata la comercianti mai usor, printr-o aplicatie online. Si noi avem acest produs, se numeste V.me, foarte performant, lasat deja in cateva piete mari din Europa, precum Marea Britanie si Spania, urmand a fi lansat si in alte piete. Evident ca in masura in care se termina aceste prime instalari in pietele mai mari, pentru a se testa integrarea, va veni si in Romania.

Cred ca este bine ca nu suntem in primul val, pentru ca intotdeauna in acesta se fac mai multe teste, se face “fine tuningul”, astfel incat in momentul in care s-au invatat toate lectiile, poti da drumul altundeva, mult mai usor si mai rapid. Deci probabil ca vom fi in valul 2, dar depinde si de disponibilitatea bancilor sa doreasca sa implementeze acest lucru. Produsul nostru, V.me, se adreseaza bancilor, acestea il vor lansa. Este un produs foarte sigur si foarte prietenos pentru utilizatorii de online.

Important este aici urmatorul lucru: una este sa-l lansezi, dar important e sa ai comercianti inrolati care sa accepte aceste plati, astfel incat sa ai tranzactii de masa. Altfel, daca lansezi si ai doar 2,3 comercianti, va dura mult pana sa prinda. De aceea este important ca implementarile acestea sa se faca cu un numar semnificativ de comercianti care sa accepte platile.

Depinde si de tipul comerciantilor: la magazinele de haine, de exemplu, ai nevoie si sa vezi si eventual sa probezi, deci e mai potrivit pentru platile cu cardul, pe cand alte plati, precum facturile, unde nu trebuie sa vezi nimic iar valorile sunt mai mari, se preteaza genul platilor online.

In acelasi timp o alta banca, Garanti, lanseaza platile mobile cu codurile QR, un alt gen de plati mobile, o alternativa la carduri...

Asistam la un ecosistem in care tot mai multi jucatori vor sa joace in piata platilor electronice. De exemplu PayPal, care este in platile online un jucator important in lume, si care incearca sa intre si pe tranzactii fizice, la fel exista multi alti jucatori care incearca sa intre in acest ecosistem al platilor, precum Google, care si-a lansat wallet (portofelul electronic). Exista tot mai multi jucatori din afara sectorului traditional care incearca sa intre pe aceasta zona a platilor electronice, intrucat este una care creste, fata de zonele in care acestia activeaza traditional si care fie scad fie stagneaza.

De aceea reprezinta o tinta activa aceasta zona pentru un numar tot mai mare de jucatori care pana acum nu s-au ocupat de acest lucru. Exista foarte multe wallet-uri. Problema este urmatoarea: cati comercianti vor accepta un anumit tip de solutie, pentru ca daca lansezi o solutie noua, trebuie sa te asiguri ca este si acceptata in masa, ca nu ramana un produs de nisa, iar solutiile de acceptare sunt esentiale aici.

Daca la un anumit gen de solutie ai acceptarea la un numar limitat de comercianti, devine problematic. Solutiile trebuie imbratisate nu doar de comercianti, ci si de toate bancile cand vine vorba de acceptare. Cand lansezi o asemenea solutie mai putin traditionala te bazezi mai intai pe reteaua ta de acceptare. Daca vrei sa te bazezi pe reteaua totala a tarii, inseamna ca toate bancile acceptatoare trebuie sa adopte o anumita solutie. Altfel, ce o sa faci? O sa-i spui clientului: luati solutia noastra si iata lista de comercianti unde o puteti folosi?

In al doilea rand, trebuie ca si clientii sa aiba incredere in acea solutie, precum si o usurinta in a o folosi. Altfel, daca e prea complicata si greoaie si nu merge din prima, nu va avea succes. Asadar, lansarea oricarei solutii, fie cu QR code, fie mobile NFC sau contactless, toate trebuie sa aiba in vedere, cand te uiti la probabilitatea de a avea succes, acesti factori: ca toata reteaua sa poata sa ofere solutia respectiva, astfel incat sa nu fie limitata la anumite nise, altfel devine greu de inteles pentru utilizatori. Ei se intreaba unde se duce cu solutia data doar de banca lui: doar la 1 din 100 de terminale? Care sunt acestea?

In al doilea rand, trebuie sa am incredere ca solutia sa se miste bine, sa fie “user friendly”, usoara, prietenoasa si sigura, acest din urma aspect fiind foarte important. Si stiti bine ca noi, ca brand foarte important, punem o foarte mare importanta pe siguranta si securitate, pentru ca e nevoie de un singur atac de succes pentru ca omul sa aiba mari probleme si sa piarda total increderea intr-un anumit instrument de plata. Abia atunci cand ai toate aceste elemente poti spune ca e de succes.

Noi consideram ca toate aceste solutii sunt binevenite, pentru ca asigura concurenta, ofera clientilor o paleta mai larga de solutii posibile de plata, piata insa, si consumatorul final, va hotari care este solutia de succes care va atinge masa critica.

Si am ajuns si la vesnica intrebare: daca inlocuieste telefonul mobil cardul...

Aceeasi intrebare era in urma cu ceva timp daca inlocuieste cardul cu cip pe cel cu banda magnetica, iar ceea ce spuneam atunci o spun si acum: nu se poate face o inlocuire automata, intotdeauna vor exista oameni care fie prin profilul lor demografic, fie prin increderea sau neincrederea in solutii noi, vor dori sa ramana la instrumentul traditional, care este cardul in momentul de fata. Dar vor exista altii, un segment tot mai larg, care se vor muta cu repeziciune catre telefonul mobil.

Astfel incat tranzitia poate se va face, dar se va face in timp. Noi intr-adevam estimam ca pana in 2020 vom avea 50% din tranzactiile totale cu telefonul mobil. Deci anticipam intr-adevar o dinamica destul de puternica catre telefonul mobil.

In aceste conditii, cum va evolua piata: vom avea mai multe solutii, mai multe companii, care vor lua o parte din cota de piata a companiilor de carduri?

E greu de anticipat, insa cum spuneam mai devreme, depinde cine va avea solutia castigatoare. Toata lumea se uita, e clar, catre telefonul mobil. E clar ca granita dintre comertul online si offline incepe sa devina tot mai neclara. Multa lume intra intr-un magazin dupa ce s-a documentat online si chiar plateste online, dupa ce probeaza produsul in magazin. De aceea, magazinele, chiar si cele de mancare, au inceput sa-si faca platforme de vanzare online. In Coreea, la metrou, poti scana pe un perete fotografia unui pepene si acesta este deja pus intr-un cos si livrat acasa.

E greu de spus care va fi solutia castigatoare in momentul de fata, dar este foarte clar ca ecosistemul se aglomereaza ca niciodata cu jucatori netraditionali care intra in zona jucatorilor traditionali, depinde de fiecare cum stie sa-si gestioneze atuurile. Atuurile noastre, ale Visa, sunt ca suntem in acest ecosistem de foarte mult timp, credem ca ne intelegem destul de bine clientii, bancile, dar si alte entitati, pentru ca in momentul de fata orice institutie de plata poate deveni membra Visa, nu doar bancile, ci si IFN-uri, magazine care-si fac institutii de plata, inclusiv dintre jucatorii netraditionali, conform directivelor europene.

Avem deci un brand puternic, focus pe securitate maxima, pe solutii noi, care sa fie interoperatbile, astfel incat sa ne asiguram ca este imbratisata de toata piata sau este disponibila pentru toata piata, si depinde de fiecare banca sau alte entitate sa aleaga solutia noastra. Si sunt ceilalti care vin din zona de IT, mobile, si care se bazeaza mai mult pe interfata, pe user-friendlyness, au atuurile lor, urmeaza sa vedem cine are intr-adevar solutia sau solutiile castigatoare. Se poate ca, la un moment dat, un segment mare de clienti sa mearga catre o solutie, un alt segment catre alta solutie. De exemplu, in Romania exista inca foarte multi oameni care nu au smarphone. Exista aici posibilitati sa te duci si la acei oameni cu niste solutii care sa-i ajute sa faca plati cu telefonul prin alte modalitati, precum SMS. E greu inca de facut o predictie.

Vezi continuarea interviului in CLUBUL BANCHERILOR si dezbate acolo subiectul platilor electronice

Vezi care este strategia Visa in urmatoarea perioada in ceea ce priveste platile electronice, cu cardul, cu telefonul mobil, online, precum si care este procedura de recuperare a bancilor in cazul unei fraude.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Mugur Isarescu raspunde la acuzatiile ministrului Finantelor ca 70% dintre banci nu au platit impozit pe profit: nu au platit pentru ca nu au vrut, ci pentru ca au avut pierderi

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, spune ca afirmatii precum cele ale ministrului Finantelor, Ionut Misa, ca 70% dintre banci nu au platit in ultimii cinci ani impozit pe profit, trebuie facute cu atentie, pentru a nu se intelege ca bancile nu au platit impozit pentru ca nu au vrut. Bancile nu au detalii

Patria Bank vrea sa devina o noua banca de succes listata la Bursa, printr-un model de afacere inovator: incluziunea financiara a populatiei de la sate si finantarea micilor afaceri, cu ajutorul tehnologiilor digitale

Patria Bank, noua banca rezultata dupa preluarea Bancii Carpatica, isi propune sa urmeze modelul de succes al Bancii Transilvania (BT), de finantare pe Bursa, urmand un model de afaceri inovator, in care a acumulat experienta: incluziunea financiara a zonei rurale nebancarizate, in special detalii

Cum raspunde seful riscului de la BCR la acuzatiile BNR si ANAF ca bancile vand ilegal credite neperformante

Bernhard Spalt, vicepresedintele executiv al BCR responsabil cu riscul, raspunde astfel acuzatiilor lui Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, ca bancile vand credite neperformante firmelor de recuperare creante la preturi prea mici, in medie cu 10% din valoarea datoriilor, considerand ca detalii

Mugur Isarescu: impozitul pe cifra afaceri nu cred ca a pornit de la BNR, este in cartile de economie si se aplica in multe alte tari, inclusiv in Statele Unite

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, nu a negat faptul ca membri ai conducerii BNR s-au intalnit cu reprezentantii PSD si ai guvernului pentru a discuta noul program de guvernare, in care se prevede, printre altele, introducerea unui impozit pe cifra de afaceri a firmelor in locul impozitului pe detalii

Ultimele Comentarii