Noul ministru pentru IMM-uri, Constantin Nita, vrea sa majoreze fondurile pentru firmele mici si mijlocii
Autor: Bancherul.ro
2009-01-09 08:25
Noul ministru pentru IMM-uri, Comerţ şi Mediul de Afaceri, Constantin Niţă, are īn vedere majorarea sumei alocate de la buget pentru susţinerea firmelor mici şi mijlocii, restructurarea instituţiei şi desemnarea reprezentanţilor comerciali īn străinătate pe criterii de performanţă, nu politice.
Niţă (PSD) vorbeşte, īntr-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, de planurile privind organizarea ministerului, care vizează o mai bună comunicare īntre structurile proprii, eficientizarea activităţii acestora, stabilirea unor criterii de performanţă pentru angajaţi, dar şi preluarea īn subordinea instituţiei a Agenţiei Romāne pentru Investiţii Străine (ARIS).
De asemenea, printre planurile noului ministru se numără creşterea sumelor alocate de la buget pentru susţinerea firmelor mici şi mijlocii de la mai puţin de 0,1% la 0,4% din PIB, precum şi introducerea unor facilităţi fiscale, precum neimpozitarea profitului reinvestit īn tehnologie şi scutirea de la plata contribuţiilor la stat pentru fiecare loc de muncă nou creat de o firmă pentru o perioadă de doi ani.
Altă măsură vizată de Niţă este reducerea perioadei īn care o firmă poate obţine finanţare de la stat sau din fonduri europene, de la circa 200 de zile la aproximativ 30 de zile, dar şi administrarea privată a Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
Prezentăm integral interviul cu Constantin Niţă:
Reporter: Veţi restructura ministerul?
Constantin Niţă: Este un minister care a fost fără personalitate şi tratat cu foarte multă indiferenţă. Sper ca actualul Guvern să aibă o atitudine mult mai favorabilă pentru că eu pe unde am trecut am īncercat să impun o anumită cadenţă, o anumită personalitate instituţiei pe care am condus-o. Īn al doilea rānd este un minister făcut din mai multe părţi care nu comunică sau n-au comunicat īntre ele, care din păcate nu funcţionează ca un tot unitar, ceea ce creează anumite probleme şi de comunicare īn interior şi īn exterior. Īn al treilea rānd, īn mod cert va fi o restructurare şi ca mod de abordare al relaţiilor cu presa, a relaţiilor interne care nu funcţionează sau funcţionează foarte prost. Pe de altă parte, acest minister nu este ca Ministerul Transporturilor sau alte ministere, aici lucrează oameni care ştiu cāteva limbi străine, de altă calitate, nu poţi să-i dai afară aşa. Sunt funcţionari publici. Dar nu asta este intenţia mea. Intenţia mea este să văd că pot face performanţă. Fac performanţă - rămān, nu fac performanţă - nu rămān, scurt.
Pe partea de comerţ exterior avem de-a face cu o echipă de profesionişti, din păcate sunt puţini tineri. Īn momentul de faţă departamentul funcţionează, dar trebuie să aducem un anumit dinamism. O problemă este că din păcate reprezentanţii comerciali īn străinătate au fost folosiţi mai mult ca sinecuri politice şi nu ca profesionişti, au fost trimişi afară mulţi pe alte criterii decāt cele de performanţă. Cred că la sfārşitul lui februarie vom avea o primă īntālnire cu toţi reprezentanţii din exterior şi toată activitatea lor va fi stabilită prin criterii de performanţă, tradusă īn contracte şi sprijin pentru firmele romāneşti. Trebuie să existe un raport favorabil care să se concretizeze īn creşterea exporturilor romāneşti pe acele pieţe īntre preţul pe care īl plăteşte statul pentru īntreţinerea lor acolo - salariu, maşini, cazare, masă - şi rezultate. Cine nu face faţă acestor criterii pleacă.
De asemenea, īn mod firesc ar trebui să existe cel puţin 20 de posturi la nivelul departamentului, aşa-numitele posturi tranzitorii care trebuie folosite pentru pregătirea celor care pleacă afară pentru că īn prezent ministerul scoate la concurs 5-6-10 posturi pentru reprezentanţi comerciali afară, respectivii dau examen, cāştigă, stau o lună şi pleacă la post, acolo habar nu au ce se īntāmplă pe piaţă, nu cunosc tehnicile de comerţ exterior, nu cunosc reglementările organizaţiilor internaţionale de comerţ exterior. Lucrurile astea nu se pot īnvăţa īntr-o lună, oricāt de bun ar fi el, ci stānd, lucrānd īn sistem cel puţin şase luni. Aceste posturi tranzitorii vor fi īnfiinţate printr-o hotărāre de Guvern. O să īncerc să explic Guvernului această chestiune foarte importantă şi care īn mod cert va da mai multă stabilitate şi profesionalism celor pe care īi trimitem afară.
Tot pe acest sector urmează o perioadă īn care va trebui cumva să reluăm exporturile pe pieţele tradiţionale. Am avut exporturi masive īn Rusia, īn China, Orientul Mijlociu. Concentrarea va rămāne pe UE, dar nu am văzut nicio ţară din UE care să nu lucreze cu ţările astea, şi nu văd de ce noi nu am face-o. Vom īnfiinţa centre de promovare de comerţ īn Rusia, China, India, Egipt şi probabil īn Republica Moldova, la Chişinău.
Reporter: Ce măsuri veţi lua īn domeniul sprijinirii IMM-urilor?
Constantin Niţă: Pentru mai puţin de 1%, adică 0,1% din IMM-uri pentru care se acordă fonduri acum, nici n-aş ţine un asemenea departament. Ori sprijiim 10%-15%-20% din cele 600.000 de IMM-uri, să se simtă că statul pune umărul, ori altfel asta este o joacă, o glumă. Dăm sprijin la 500 de societăţi comerciale de la UE. Am o altă percepţie īn ceea ce priveşte sprijinul IMM-urilor. Este o joacă, dăm 100 de milioane de euro la 600.000 de IMM-uri, deci modul de abordare trebuie total schimbat.
Reporter: Deci cereţi mai mulţi bani de la buget pentru programele pentru IMM-uri?
Constantin Niţă: 72% din PIB este făcut de IMM-uri, cānd o să vină Ministerul Economiei, de exemplu, şi o să spună că face 70% atunci gradul de importanţă a acordării sprijinului va trebuie să fi 70% la Economie, 30% la IMM-uri. Deocamdată este invers şi prin urmare cred că este mai important să le sprijinim pe furnici, aşa cum le spun eu, să facă bani care să se ducă la bugetul de stat.
Reporter: De cāţi bani aveţi nevoie de la buget?
Constantin Niţă: 0,4% din PIB din 150 miliarde euro cāt era acesta e o sumă importantă. Cu banii aştia aş putea să sprijin 10.000 de firme. Aceşti bani sunt pentru programele derulate cu bani de la buget şi pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene. Cu cifra asta o să merg eu la Finanţe şi o să discutăm. Pentru primul an este o cifră rezonabilă. Dacă am putea să atragem şi cele circa 800 de milioane de euro din fonduri europene (sumă prevăzută pentru perioada 2007-2013 pentru finanţarea IMM-urilor, n.r.) ar fi extraordinar, s-ar simţi o infuzie de capital pentru aceste furnici. Altfel, vorbim degeaba. Ştiu că este foarte greu să facem lucrul acesta, dar măcar să īncercăm să schimbăm puţin şi mentalitatea.
Am făcut un experiment, am trimis nişte colegi să stea la coadă la agenţia din judeţul X să ia un credit, un sprijin pentru un proiect. Ai proiectul, te aşezi frumos la rānd şi spui «domnule vreau să pun proiectul ăsta aici». Cāt credeţi că durează pānă obţii banii pentru proiectul respectiv? 189 de zile. Păi ăla ce să facă īn condiţii de criză īn şase luni?. Este un privilegiat dacă reuşeşte īn şase luni, dacă mai are şi contestaţii durează peste 200 de zile. Şase luni cu tot felul de hārţoage, proiectul este evaluat o dată de minister, se duce la Autoritatea de Management unde se mai face o evaluare. Sunt reguli create de noi, o birocraţie cum nu există īn nicio ţară. De ce īn Irlanda durează 15 zile?
Reporter: Care credeţi că trebuie să fie perioada optimă?
Constantin Niţă: Maxim o lună. Exact ca la o bancă, dacă m-am dus la o bancă şi am spus «īţi dau 15% īn cont, īţi dau bilanţ, īţi dau toate documentele, peste o lună īmi dai banii». Banca evaluează şi dă creditul. Īn 2008 statul a dat 300 de miliarde de lei vechi pentru IMM-uri, din care s-au tras 150 de miliarde. Ce să faci cu 100 de miliarde? Eu am altă abordare cu privire la sistemul de finanţare, de aceea săptămāna viitoare vreau să mă īntālnesc cu băncile, cu Ministerul Finanţelor, facem revoluţie sau plecăm. La discuţie vor participa Ministerul Finanţelor, Eximbank, CEC, Asociaţia Romānă a Băncilor şi Consiliul pentru Īntreprinderi Private Mici şi Mijlocii.
Reporter: La ce sisteme de finanţare pentru IMM-uri vă gāndiţi, aveţi ceva concret?
Constantin Niţă: Mă gāndesc īn primul rānd la modul de lucru. Este vreo bancă să dea vreun credit acum? Nu. Pentru că nu are garanţie. Fondul de garantare există, dar trebuie să multiplicăm banii de care dispune acest fond, trebuie un fond de contragarantare. Īl facem, īl dotăm, īl capitalizăm. Dacă nu reuşim să capitalizăm şi să sprijinum undeva īntre 5.000-10.000 de firme īn 2009 să nu avem pretenţia ca la bugetul de stat să vină bani cu care noi să facem cheltuieli de investiţii.
Reporter: La audierile din Parlament aţi vorbit de mai multe măsuri fiscale pe care le veţi propune pentru sprijinirea IMM-urilor, respectiv scutirea de impozit a profitului reinvestit īn tehnologie şi introducerea impozitării forfetare. Vă menţineţi aceste intenţii?
Constantin Niţă: Neimpozitarea profitului reinvestit este un lucru bun pentru firme dacă vor să facă business şi să se dezvolte. Impozitul forfetar reglează foarte mult economia gri, īn sensul că omul nu mai este tracasat de niciun interes să lucreze la negru şi de regulă asta se īntāmplă īn servicii. Am făcut un studiu acum cāţiva ani la Braşov şi din 22.000 de firme doar 9.000 plăteau impozit pe profit. Dacă vă uitaţi la diferenţa dintre 9.000 şi 22.000 toate erau hoteluri, restaurante, buticuri, chioşcuri. Toţi au maşini, toţi au vile, dar nu plătesc la stat, bagă totul pe cheltuială. Şi atunci mai bine statul īşi ia banul īnainte. Mai ales īn servicii, impozitul forfetar va putea aduce mai mulţi bani la stat. Măsurile vor fi introduse īn Codul Fiscal.
Reporter: Vi se pare viabilă măsura propusă de fostul guvern privind acordarea de ajutor de la stat pentru fiecare loc de muncă nou creat īn care este angajat un şomer?
Constantin Niţă: Nu, dar dacă pentru fiecare nou loc de muncă creat īntr-o firmă reuşim să preluăm măsura din Franţa, adică să nu se achite contribuţia la stat pe o perioadă de doi ani, atunci ar fi o măsură foarte bună. Trebuie să introducem sānge īn sistem, pentru că nu avem lichidităţi, pentru că băncile nu dau credite.
Reporter: Referitor la Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, al cărui statut a fost modificat de fostul Guvern, ce planuri aveţi?
Constantin Niţă: Vom modifica Hotărārea de Guvern privind statutul Fondului pentru că nu este īn regulă. Este posibil să aducem administrare privată a fondului. Asta īnseamnă licitaţie pentru desemnarea societăţii de administrare. Nu se poate ca fondul de garantare să facă şi contragarantare, să dea şi credite, este o prostie. Ei au vrut să schimbe conducerea, nu au putut şi au găsit această modalitate.
Reporter: Altă intenţie exprimată de dumneavoastră a fost preluarea ARIS īn coordonarea ministerului. Aţi făcut ceva concret pānă acum?
Constantin Niţă: N-am făcut nimic concret. Preluarea ARIS ar fi un lucru foarte bun pentru că toate informaţiile de pe piaţă vin la noi, noi trebuie să ne ducem la ARIS, īn loc să fim īn aceeaşi curte. Sunt tot felul de greşeli care s-au făcut, dar sigur e greu să le explici. Eu am crescut īn comerţ, īnţeleg foarte bine fenomenele astea, dar e greu să spun unuia care habar nu are de ce este bine ca ARIS-ul să fie la noi. Se pune problema ce intenţii am eu să preiau ARIS. Ce intenţii să am eu, ce să fac cu 37 de oameni, decāt să-i iau şi să-i pun la treabă īntr-un anumit sistem care să funcţioneze. Avem IMM-urile, avem comerţul exterior, dacă am avea şi ARIS s-ar īnchide cercul. Eu vreau eficienţă, nu să stăm să alergăm dintr-o clădire īn alta. Dacă nu vrem, să ţinem zece ARIS-uri, nu mă interesează.
Reporter: Una dintre intenţiile fostului ministru Ovidiu Silaghi a fost trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din nou la Camera de Comerţ. Ce părere aveţi de această măsură?
Constantin Niţă: Părerea mea personală este ca ONRC să rămānă la Ministerul Justiţiei.
Reporter: Au fost stabiliţi secretarii de stat?
Constantin Niţă: La nivelul PSD s-a stabilit un nume, Gheorghe Marin, urmează să fie numit oficial de premier. Trebuie să se hotărască la nivelul PDL şi celălalt secretar de stat.
Comentarii
Adauga un comentariu
Adauga un comentariu folosind contul de Facebook
Alte stiri din categoria: Ultima Ora
Legea plafonarii dobanzilor la creditele IFN, trimisa la Curtea Constitutionala
Legea plafonarii dobanzilor la creditele acordate de Institutiile Financiare Nebancare (IFN), adoptata de Parlament in 26 martie 2024, a fost trimisa la Curtea Constitutionala, la solicitarea partidului USD, care considera ca IFN-urile sunt discriminate fata de detalii
CEC Bank implineste 160 de ani
CEC Bank sÄrbÄtoreČte anul acesta 160 de ani de la înfiinČare, anunta banca intr-un comunicat, in care adauga: 160 de ani în care Či-a reconfirmat constant poziČia de bancÄ stabilÄ, de încredere, care a fost alÄturi de generaČii de detalii
BRD scumpeste substantial comisioanele
BRD majoreaza semnificativ comisioanele standard aferente operatiunilor derulate la ghisee si online de persoane fizice, precum transferurile, retragerile de numerar sau administrarea unui cont. Comisionul lunar pentru administrarea unui cont curent standard, in detalii
CEC Bank acorda fermierilor credite cu o parte din dobanda subventionata de stat
• CEC Bank este prima instituČie bancarÄ care a transmis solicitÄri cÄtre FGCR pentru obČinerea acordurilor de finanČare granturi în cadrul Programului guvernamental CEC Bank susČine finanČarea agriculturii româneČti prin acordarea detalii
- Patria Bank acorda fermierilor credite pentru achizitia de produse agricole Agrii
- Taxa de pod Fetesti (peaj) si vinieta de Ungaria (huvinieta) se pot cumpara si din aplicatia CEC Bank
- Din aplicatia BT Pay s-au deschis 10.000 de conturi in 2 luni
- Metoda noua de frauda, cu telefoane primite de la falsi angajati BRD
- Unicredit va opri platile cu cardul la anumiti comercianti, pentru prevenirea fraudelor online
- Bancile isi ajuta clientii care au probleme cu plata creditelor, dupa interventia CSALB
- Afisarea numelui beneficiarului unei plati, disponibila la opt banci
- Banca Transilvania este al treilea cel mai puternic brand bancar din lume
- BCR si-a sporit profitul cu 32%, la 2,3 miliarde lei
- Banca Transilvania a accelerat cresterea in 2023, majorandu-si profitul cu 20%, la aproape 3 miliarde lei
Profil de Bancher
-
ĆaÄri MemiÅoÄlu, Director General Adjunct
Garanti BBVA
Garanti Bank a anuntat, in data de 5 august 2013, ... vezi profil
Criza COVID-19
- In majoritatea unitatilor BRD se poate intra fara certificat verde
- La BCR se poate intra fara certificat verde
- Firmele, obligate sa dea zile libere parintilor care stau cu copiii in timpul pandemiei de coronavirus
- CEC Bank: accesul in banca se face fara certificat verde
- Cum se amana ratele la creditele Garanti BBVA
Topuri Banci
- Topul bancilor dupa active si cota de piata in perioada 2022-2015
- Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la creditele de nevoi personale
- Topul bancilor la active in 2019
- Topul celor mai mari banci din Romania dupa valoarea activelor in 2018
- Topul bancilor dupa active in 2017
Asociatia Romana a Bancilor (ARB)
- BÄncile din RomĆ¢nia nu au majorat comisioanele aferente operaČiunilor Ć®n numerar
- Concurs de educatie financiara pentru elevi, cu premii in bani
- Creditele acordate de banci au crescut cu 14% in 2022
- Romanii stiu educatie financiara de nota 7
- Gradul de incluziune financiara in Romania a ajuns la aproape 70%
ROBOR
- ROBOR: ce este, cum se calculeaza, ce il influenteaza, explicat de Asociatia Pietelor Financiare
- ROBOR a scazut la 1,59%, dupa ce BNR a redus dobanda la 1,25%
- Dobanzile variabile la creditele noi in lei nu scad, pentru ca IRCC ramane aproape neschimbat, la 2,4%, desi ROBOR s-a micsorat cu un punct, la 2,2%
- IRCC, indicele de dobanda pentru creditele in lei ale persoanelor fizice, a scazut la 1,75%, dar nu va avea efecte imediate pe piata creditarii
- Istoricul ROBOR la 3 luni, in perioada 01.08.1995 - 31.12.2019
Taxa bancara
- Normele metodologice pentru aplicarea taxei bancare, publicate de Ministerul Finantelor
- Noul ROBOR se va aplica automat la creditele noi si prin refinantare la cele in derulare
- Taxa bancara ar putea fi redusa de la 1,2% la 0,4% la bancile mari si 0,2% la cele mici, insa bancherii avertizeaza ca indiferent de nivelul acesteia, intermedierea financiara va scadea iar dobanzile vor creste
- Raiffeisen anunta ca activitatea bancii a incetinit substantial din cauza taxei bancare; strategia va fi reevaluata, nu vor mai fi acordate credite cu dobanzi mici
- Tariceanu anunta un acord de principiu privind taxa bancara: ROBOR-ul ar putea fi inlocuit cu marja de dobanda a bancilor
Statistici BNR
- Deficitul contului curent dupÄ primele douÄ luni, mai mare cu 25%
- Deficitul contului curent, -0,39% din PIB dupÄ prima lunÄ a anului
- Deficitul contului curent, redus cu 17%
- Inflatia a Ć®ncheiat anul 2023 la 6,61%, semnificativ sub prognoza oficialÄ
- Deficitul contului curent, redus cu o cincime dupÄ primele zece luni ale anului
Legislatie
- Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor Åi Fondul de garantare a depozitelor bancare
- Rambursarea anticipata a unui credit, conform OUG 50/2010
- OUG nr.21 din 1992 privind protectia consumatorului, actualizata
- Legea nr. 190 din 1999 privind creditul ipotecar pentru investiČii imobiliare
- Reguli privind stabilirea ratelor de referinÅ£Ä ROBID Åi ROBOR
Lege plafonare dobanzi credite
- BNR propune Parlamentului plafonarea dobanzilor la creditele bancilor intre 1,5 si 4 ori peste DAE medie, in functie de tipul creditului; in cazul IFN-urilor, plafonarea dobanzilor nu se justifica
- Legile privind plafonarea dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de firmele de recuperare se discuta in Parlament (actualizat)
- Legea privind plafonarea dobanzilor la credite nu a fost inclusa pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputatilor
- Senatorul Zamfir, despre plafonarea dobanzilor la credite: numai bou-i consecvent!
- Parlamentul dezbate marti legile de plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor cesionate de banci firmelor de recuperare (actualizat)
Anunturi banci
- Bancile comunica automat cu ANAF situatia popririlor
- BRD bate recordul la credite de consum, in ciuda dobanzilor mari, si obtine un profit ridicat
- CEC Bank a preluat Fondul de Garantare a Creditului Rural
- BCR aproba credite online prin aplicatia George, dar contractele se semneaza la banca
- Aplicatia Eximbank, indisponibila temporar
Analize economice
- Rezultatul economic pe 2023, tot +2,1% dar cu 7 miliarde lei mai mare
- RomĆ¢nia - prima Ć®n UE la inflaČie, prin efect de bazÄ
- Deficitul comercial lunar a revenit peste cota de 2 miliarde euro
- RomĆ¢nia, 78% din media UE la PIB/locuitor Ć®n 2023
- RomĆ¢nia - prima Ć®n UE la inflaČie, prin efect de bazÄ
Ministerul Finantelor
- Deficitul bugetar, -2,06% din PIB pe primul trimestru al anului
- Datoria publicÄ, imediat sub pragul de 50% din PIB la Ć®nceputul anului 2024
- Deficitul bugetar, deja -1,67% din PIB dupÄ primele douÄ luni
- Datoria publicÄ, sub pragul de 50% din PIB la finele anului 2023
- Deficitul bugetar, din ce Ʈn ce mai mare la Ʈnceput de an
Biroul de Credit
- FUNDAMENTAREA LEGALITATII PRELUCRARII DATELOR PERSONALE IN SISTEMUL BIROULUI DE CREDIT
- BCR: prelucrarea datelor personale la Biroul de Credit
- Care banci si IFN-uri raporteaza clientii la Biroul de Credit
- Ce trebuie sa stim despre Biroul de Credit
- Care este procedura BCR de raportare a clientilor la Biroul de Credit
Procese
- Un client Credius obtine in justitie anularea creditului, din cauza dobanzii prea mari
- Hotararea judecatoriei prin care Aedificium, fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinte, si statul sunt obligati sa achite unui client prima de stat
- Decizia Curtii de Apel Bucuresti in procesul dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinte si Curtea de Conturi
- Vodafone, obligata de judecatori sa despagubeasca un abonat caruia a refuzat sa-i repare un telefon stricat sau sa-i dea banii inapoi (decizia instantei)
- Taxa de reziliere a abonamentului Vodafone inainte de termen este ilegala (decizia definitiva a judecatorilor)
Stiri economice
- RomĆ¢nia, total Ć®n afara ČÄrilor similare cu deficitul de cont curent
- ProducČia industrialÄ pe februarie, cu aproape 7% sub cea din urmÄ cu cinci ani
- InflaČia anualÄ a revenit la nivelul de la finele anului anterior
- Pensia realÄ de asigurÄri sociale de stat a crescut anul trecut cu 2,9%
- ProducČia de cereale boabe pe 2023, cu o zecime mai mare faČÄ de anul precedent
Statistici
- Care este valoarea salariului minim brut si net pe economie in 2024?
- Cat va fi salariul brut si net in Romania in 2024, 2025, 2026 si 2027, conform prognozei oficiale
- RomĆ¢nia, pe ultimul loc Ć®n UE la evoluČia productivitÄČii muncii Ć®n agriculturÄ
- INS: Veniturile romanilor au crescut anul trecut cu 10%. Banii de mancare, redistribuiti cu precadere spre locuinta, transport si haine
- Inflatia anuala - 13,76% in aprilie 2022 si va ramane cu doua cifre pana la mijlocul anului viitor
FNGCIMM
- Programul IMM Invest continua si in 2021
- Garantiile de stat pentru credite acordate de FNGCIMM au crescut cu 185% in 2020
- Programul IMM invest se prelungeste pana in 30 iunie 2021
- Firmele pot obtine credite bancare garantate si subventionate de stat, pe baza facturilor (factoring), prin programul IMM Factor
- Programul IMM Leasing va fi operational in perioada urmatoare, anunta FNGCIMM
Calculator de credite
- ROBOR la 3 luni a scazut cu aproape un punct, dupa masurile luate de BNR; cu cat se reduce rata la credite?
- In ce mall din sectorul 4 pot face o simulare pentru o refinantare?
Noutati BCE
- Acord intre BCE si BNR pentru supravegherea bancilor
- Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%
- BCE creste dobanda la 2%, dupa ce inflatia a ajuns la 10%
- DobĆ¢nda pe termen lung a continuat sÄ scadÄ in septembrie 2022. Ecartul faČÄ de Polonia Či Cehia, redus semnificativ
- Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%
Noutati EBA
- Bancile romanesti detin cele mai multe titluri de stat din Europa
- Guidelines on legislative and non-legislative moratoria on loan repayments applied in the light of the COVID-19 crisis
- The EBA reactivates its Guidelines on legislative and non-legislative moratoria
- EBA publishes 2018 EU-wide stress test results
- EBA launches 2018 EU-wide transparency exercise
Noutati FGDB
- Banii din banci sunt garantati, anunta FGDB
- Depozitele bancare garantate de FGDB au crescut cu 13 miliarde lei
- Depozitele bancare garantate de FGDB reprezinta doua treimi din totalul depozitelor din bancile romanesti
- Peste 80% din depozitele bancare sunt garantate
- Depozitele bancare nu intra in campania electorala
CSALB
- La CSALB poti castiga un litigiu cu banca pe care l-ai pierde in instanta
- Negocierile dintre banci si clienti la CSALB, in crestere cu 30%
- Sondaj: dobanda fixa la credite, considerata mai buna decat cea variabila, desi este mai mare
- CSALB: Romanii cu credite cautÄ soluČii pentru reducerea ratelor. Cum raspund bancile
- O firma care a facut un schimb valutar gresit s-a inteles cu banca, prin intermediul CSALB
First Bank
- Ce trebuie sa faca cei care au asigurare la credit emisa de Euroins
- First Bank este reprezentanta Eurobank in Romania: ce se intampla cu creditele Bancpost?
- Clientii First Bank pot face plati prin Google Pay
- First Bank anunta rezultatele financiare din prima jumatate a anului 2021
- First Bank are o noua aplicatie de mobile banking
Noutati FMI
- FMI: criza COVID-19 se transforma in criza economica si financiara in 2020, suntem pregatiti cu 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari, pentru a ajuta tarile in dificultate; prioritatea sunt ajutoarele financiare pentru familiile si firmele vulnerabile
- FMI cere BNR sa intareasca politica monetara iar Guvernului sa modifice legea pensiilor
- FMI: majorarea salariilor din sectorul public si legea pensiilor ar trebui reevaluate
- IMF statement of the 2018 Article IV Mission to Romania
- Jaewoo Lee, new IMF mission chief for Romania and Bulgaria
Noutati BERD
- Creditele neperformante (npl) - statistici BERD
- BERD este ingrijorata de investigatia autoritatilor din Republica Moldova la Victoria Bank, subsidiara Bancii Transilvania
- BERD dezvaluie cat a platit pe actiunile Piraeus Bank
- ING Bank si BERD finanteaza parcul logistic CTPark Bucharest
- EBRD hails Moldova banking breakthrough
Noutati Federal Reserve
- Federal Reserve anunta noi masuri extinse pentru combaterea crizei COVID-19, care produce pagube "imense" in Statele Unite si in lume
- Federal Reserve urca dobanda la 2,25%
- Federal Reserve decided to maintain the target range for the federal funds rate at 1-1/2 to 1-3/4 percent
- Federal Reserve majoreaza dobanda de referinta pentru dolar la 1,5% - 1,75%
- Federal Reserve issues FOMC statement
Noutati BEI
- BEI a redus cu 31% sprijinul acordat Romaniei in 2018
- Romania implements SME Initiative: EUR 580 m for Romanian businesses
- European Investment Bank (EIB) is lending EUR 20 million to Agricover Credit IFN
Mobile banking
- Comisioanele BRD pentru MyBRD Mobile, MyBRD Net, My BRD SMS
- Termeni si conditii contractuale ale serviciului You BRD
- Recomandari de securitate ale BRD pentru utilizatorii de internet/mobile banking
- CEC Bank - Ghid utilizare token sub forma de card bancar
- Cinci banci permit platile cu telefonul mobil prin Google Pay
Noutati Comisia Europeana
- Avertismentul Comitetului European pentru risc sistemic (CERS) privind vulnerabilitÄČile din sistemul financiar al Uniunii
- Cele mai mici preturi din Europa sunt in Romania
- State aid: Commission refers Romania to Court for failure to recover illegal aid worth up to ā¬92 million
- Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV)
- Infringements: Commission refers Greece, Ireland and Romania to the Court of Justice for not implementing anti-money laundering rules
Noutati BVB
- BET AeRO, primul indice pentru piata AeRO, la BVB
- Laptaria cu Caimac s-a listat pe piata AeRO a BVB
- Banca Transilvania plateste un dividend brut pe actiune de 0,17 lei din profitul pe 2018
- Obligatiunile Bancii Transilvania se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti
- Obligatiunile Good Pople SA (FRU21) au debutat pe piata AeRO
Institutul National de Statistica
- ComerČul cu amÄnuntul, Ć®n expansiune la Ć®nceput de an
- RomĆ¢nia, pe locul 2 Ć®n UE la creČterea comerČului cu amÄnuntul Ć®n ianuarie 2024
- ComerČul cu amÄnuntul, Ć®n creČtere cu 1,9% pe anul 2023
- ComerČul cu amÄnuntul, Ć®n creČtere pe final de an
- ComerČul cu amÄnuntul, stabilizat la +2% faČÄ de anul anterior
Informatii utile asigurari
- Data de la care FGA face plati pentru asigurarile RCA Euroins: 17 mai 2023
- Asigurarea Ć®mpotriva dezastrelor, valabilÄ Či in caz de faliment
- Asiguratii nu au nevoie de documente de confirmare a cutremurului
- Cum functioneaza o asigurare de viata Metropolitan pentru un credit la Banca Transilvania?
- Care sunt documente necesare pentru dosarul de dauna la Cardif?
ING Bank
- La ING se vor putea face plati instant din decembrie 2022
- Cum evitam tentativele de frauda online?
- Clientii ING Bank trebuie sa-si actualizeze aplicatia Home Bank pana in 20 martie
- Obligatiunile Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrala si de Est, intermediata de ING Bank
- ING Bank transforma departamentul de responsabilitate sociala intr-unul de sustenabilitate
Ultimele Comentarii
-
ĆnČelÄciune
O sÄ depun plĆ¢ngere cĆ¢nd ajung Ć®n RomĆ¢nia sunt mare escroci nu Čtiiu cum am putut crede aČa ... detalii
-
ĆnČelÄciune
La fel am pÄČit Či eu Či ce credeČi dupÄ ce am plÄtit tot felul de taxe ameninČÄ ca are ... detalii
-
Refuz de platÄ la o benzinÄrie suma de 103 euro
Mi s-au retras de douÄ ori suma de 48 euro Či suma de 103 euro suma corectÄ este de 48 de euro ... detalii
-
nevoia de banci
De ce credeti ca acum nu mai avem nevoie de banci si firme de asigurari? Pentru ca acum avem ... detalii
-
Mda
ACUM nu e nevoie de asa ceva .. acum vreo 20 de ani era nevoie ... ACUM de fapt nu mai e asa multa ... detalii