Darea in plata | Analiza

De ce a fost declarata partial neconstitutionala legea darii in plata

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-01-15 19:52

Legea darii in plata (Legea nr.77/2016) a fost declarata partial neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala intrucat nu a facut diferenţiere între debitorii de bună-credinţă şi cei de rea-credinţă, între cei care nu mai pot să plătească şi cei care nu mai vor să plătească.

"Art.11 teza întâi din Legea nr.77/2016 prevede că dispoziţiile legii se aplică tuturor contractelor în curs de derulare, fără a lua în considerare situaţia debitorilor, precum și specificul contractelor de credit încheiate şi fără a face o diferenţiere între debitorii de bună-credinţă şi cei de rea-credinţă, între cei care nu mai pot să plătească şi cei care nu mai vor să plătească. Cu alte cuvinte, deşi în expunerea de motive se face referire la persoanele fizice care nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului către instituţia de credit, legea se aplică fără distincţie celor două categorii de debitori menţionaţi", se arata in motivarea Curtii Constitutionale.

“Legea nr.77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit”, precizeaza Curtea Constitutionala, dupa care mentioneaza ca “echitatea, alături de buna-credinţă, oferă un fundament al impreviziunii, pornind de la relaţia existentă între ele”.

Curtea argumenteaza ca prevederile legii nu permit unei instante de judecata sa verifice indeplinirea conditiilor privind existenta impreviziunii, “astfel încât instituţia dării în plată să nu fie un instrument discreţionar pus la dispoziţia doar a unei părţi și, astfel, să dezechilibreze raportul contractual. Numai în acest fel se poate asigura, în aceste cazuri, respectarea principiului egalităţii armelor în cadrul procesului civil.”

Motiv pentru care Curtea Constitutionala a stabilit ca darea in plata este posibila doar in cazurile sociale, cand continuarea contractului de credit nu se mai justifica. In celelalte cazuri, in care se constata existenta impreviziunii, dar detinatorul creditului doreste si poate sa-si cotinue creditul, bancile vor fi obligate sa renegocieze contractele de credit, pentru a le adapta noilor conditii economice, conform principiului echitatii si in conditiile bunei-credinte. (vezi aici detalii)

Cum motiveaza Curtea Constitutionala declararea legii darii in plata ca fiind partial neconstitutionala:

“115. Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864 care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art.969 și art.970. Având în vedere că Legea nr.77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează. Cu toate acestea, Curtea observă că legiuitorul a configurat cadrul legal reprezentat de Legea nr.77/2016 luând în considerare o impreviziune aplicabilă ope legis pentru toate contractele de credit în derulare, deformând condițiile aplicării impreviziunii.

116. Astfel, art.11 teza întâi din Legea nr.77/2016 prevede că dispoziţiile legii se aplică tuturor contractelor în curs de derulare, fără a lua în considerare situaţia debitorilor, precum și specificul contractelor de credit încheiate şi fără a face o diferenţiere între debitorii de bună-credinţă şi cei de rea-credinţă, între cei care nu mai pot să plătească şi cei care nu mai vor să plătească. Cu alte cuvinte, deşi în expunerea de motive se face referire la persoanele fizice care nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului către instituţia de credit, legea se aplică fără distincţie celor două categorii de debitori menţionaţi.

Curtea reţine, însă, că darea în plată intervine numai dacă în termenul de 30 de zile prevăzut de art.5 alin.(3) din Legea nr.77/2016, părţile contractului nu ajung la un acord, respectiv, dacă negocierea întemeiată pe art.969 şi art.970 din Codul civil eşuează. Însă, o astfel de instituție a impreviziunii aplicabilă ope legis pentru toate contractele încheiate până la data intrării în vigoare a Legii nr.77/2016 nu poate fi recunoscută, fiind în contradicție cu prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept, art.1 alin.(5) în componenta sa privind calitatea legii, cele ale art.21 alin.(3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și cele ale art.124 privind înfăptuirea justiției. În aceste condiții, prevederile legale criticate nu sunt clare, permiţând interpretări contradictorii cu privire la posibilitatea instanţei judecătoreşti de a verifica îndeplinirea condiţiilor privind existenţa impreviziunii. Or, posibilitatea părţilor din contractele respective de a prezenta situaţia de fapt dintr-un dosar în faţa unei instanţe judecătoreşti este absolut necesară având în vedere că judecătorul trebuie să verifice această situație, astfel încât instituţia dării în plată să nu fie un instrument discreţionar pus la dispoziţia doar a unei părţi și, astfel, să dezechilibreze raportul contractual. Numai în acest fel se poate asigura, în aceste cazuri, respectarea principiului egalităţii armelor în cadrul procesului civil.

117. Astfel, din analiza prevederilor legii criticate rezultă că legiuitorul înlătură posibilitatea controlului judecătoresc în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor specifice impreviziunii, respectiv condițiile cu caracter obiectiv referitoare la cauza schimbării circumstanțelor (existența situației neprevăzute) sau la cuprinsul contractului (absența unei clauze de adaptare a contractului), și condițiile cu caracter subiectiv referitoare la atitudinea/conduita părților contractante (lipsa culpei debitorului în executarea contractului) sau la efectele schimbării circumstanțelor (caracterul licit al neexecutării obligațiilor contractuale).

Legiutorul se limitează la a stabili condițiile premisă ale incidenței noului cadru normativ, care se pot constitui eventual în condiții de admisibilitate a cererii introductive de instanță, alături de dovada parcurgerii procedurii prealabile a notificării, fără a reglementa nicio condiție specifică impreviziunii.

Cu alte cuvinte, legiuitorul stabilește o impreviziune aplicabilă ope legis, convertind situația premisă în efect consumat, fără evaluarea niciuneia dintre condițiile obiective sau subiective care caracterizeză impreviziunea contractuală.

Consecința directă este modificarea contractului în baza legii, intervenția judecătorului fiind una strict formală, limitată la verificarea condițiilor de admisibilitate a cererii, a căror întrunire cumulativă are ca efect direct darea în plată. Așa fiind, legea criticată înlătură controlul efectiv al instanței cu privire la starea de fapt, respectiv cu privire la cauza și efectele schimbării circumstanțelor de executare a contractului, dând prevalență unei presupuse stări de criză a contractului în privinţa debitorului. În mod implicit, legea rupe echilibrul contractului, instituind o prezumție absolută a incapacității de executare a contractului de către debitor, și elimină orice remediu judiciar prin atribuirea unui rol formal judecătorului cauzei, care este ținut de litera legii.

Mai mult, în condițiile în care trăsătura esenţială a statului de drept o constituie supremaţia Constituţiei şi obligativitatea respectării legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.232 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.727 din 15 noiembrie 2001, Decizia nr.234 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.558 din 7 septembrie 2001, sau Decizia nr.53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2011), iar „Statul de drept asigură supremaţia Constituţiei, corelarea tuturor legilor şi tuturor actelor normative cu aceasta” (Decizia nr.22 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.233 din 17 martie 2004), ceea ce înseamnă că acesta „implică, prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelenţă un stat în care se manifestă domnia legii” (Decizia nr.13 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.178 din 26 aprilie 1999), soluția adoptată de legiuitor în legea criticată nesocotește aceste valori consacrate jurispridențial de Curtea Constituțională.

119. Aşadar, singura interpretare care se subsumează cadrului constituțional în ipoteza unei reglementări generale a impreviziunii în executarea contractelor de credit este cea potrivit căreia instanţa judecătorească, în lipsa acordului dintre părți, are competenţa şi obligaţia să aplice impreviziunea în cazul în care constată că sunt îndeplinite condiţiile existenţei acesteia.

Curtea mai reiterează faptul că, faţă de cadrul legal existent la data încheierii contractelor de credit, prevederile legale criticate trebuie să se aplice doar debitorilor care, deşi au acţionat cu bună-credinţă, în conformitate cu prevederile art.57 din Constituţie, nu îşi mai pot îndeplini obligaţiile ce rezultă din contractele de credit în urma intervenirii unui eveniment exterior şi pe care nu l-au putut prevedea la data încheierii contractului de credit.

120. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile art.11 teza întâi raportate la cele ale art.3 teza a doua, art.4, art.7 şi art.8 din Legea nr.77/2016 sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească, în condiţiile manifestării opoziţiei creditorului, poate şi trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanţa judecătorească, în condiţiile formulării contestaţiei de către creditor sau a acţiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiţiei notificării creditorului conform celor prevăzute de Legea nr.77/2016, îndeplinirea criteriilor prevăzute de art.4 din lege, aplicând în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art.7 din lege, respectiv art.8, ori în cadrul art.9 din aceeaşi lege.”

Taguri: lege darea in plata  banci  credite  Curtea Constitutionala  darea in plata  

Comentarii

cosmin
va uitati numai intr-o directie - debitorii
Vinovati nu sunt debitoriii, aici e problema. Dar bancile au fost de buna credinta cand au lansat produse de creditare in yeni si CHF stiind ce urmeaza....... sunteti penibili domnilor .....



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Analiza



Creditele de consum acordate de IFN-uri ating un nou record de crestere

Creditele de consum acordate persoanelor fizice de Institutiile Financiare Nebancare (IFN) au crescut in luna februarie cu 3,4 fata de luna precedenta, echivalentul a 60 de milioane de lei, la un nou maxim istoric, arata datele statistice ale BNR analizate de Bancherul.ro. Astfel, detalii

Primul studiu MasterCard despre comertul electronic (Masterindex)

Europenii sunt cumpărători online pasionaţi, cu cele mai multe achiziţii transfrontaliere înregistrate în Austria şi Irlanda, iar cele mai puţine – în Polonia şi România, arată primul studiu Masterindex despre comerţul electronic pan-european şi noile detalii

Raportul FMI privind situatia si perspectivele economice si financiare ale Romaniei

România: Declarație privind concluziile echipei FMI în urma Misiunii de Consultare pe Articolul 41 din 2017 17 martie 2017 O misiune a FMI a vizitat Bucureştiul în intervalul 8-17 martie ca parte a consultărilor periodice purtate conform detalii

New rules are significantly softened in the European Banking Authority final draft RTS on strong customer authentication and common and secure communication

The European Banking Authority (EBA) published its long-awaited final draft Regulatory Technical Standards (RTS) on strong customer authentication (SCA) and common and secure communication at the end of February 2017. These RTS are mandated under the revised Payment Services Directive (PSD2) detalii

Ultimele Comentarii

  • veţi avea nevoie de un împrumut personalizat şi personale

    veţi avea nevoie de un împrumut personalizat şi personale ai nevoie de un împrumut de ... detalii

  • Credit

    Buna eu locuiesc an cipru lucrez de 9 ani cu acte si am salariu de 920 de euro si as vrea sa stiu ... detalii

  • Credit

    Buna eu locuiesc an cipru lucrez de 9 ani cu acte si am salariu de 920 de euro si as vrea sa stiu ... detalii

  • Credit

    Buna eu locuiesc an cipru lucrez de 9 ani cu acte si am salariu de 920 de euro si as vrea sa stiu ... detalii

  • Credit

    Buna eu locuiesc an cipru lucrez de 9 ani cu acte si am salariu de 920 de euro si as vrea sa stiu ... detalii