Darea in plata | Stirea Zilei

Curtea Constitutionala a mai respins o contestatie a bancilor la legea privind darea in plata

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2016-10-27 15:50

Curtea Constitutionala a mai respins astazi un dosar in care bancile au reclamat ilegalitatea legii 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, astfel ca legea se va aplica in continuare retroactiv, inclusiv creditelor in curs de derulare, cu conditia ca instantele de judecata sa verifice existenta principiului impreviziunii, stipulat in Codul Civil, asa cum a decis Curtea in primele dosare solutionate in urma cu doua zile.

Unul dintre cele trei dosare ramase in pronuntare pentru astazi a fost solutionat prin respingerea exceptiilor de neconstitutionalitate invocate de banci, au declarat surse oficiale din cadrul Curtii Constitutionale, pentru Bancherul.ro.

Solutionarea celorlalte doua dosare a fost amanata pana in 17 noiembrie.

Presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, a precizat ca deciziile privind restul dosarelor referitoare la legea darii in plata se vor adecva primei decizii din 25 octombrie, conform careia legea a fost declarata constitutionala, cu conditia ca instantele de judecata sa verifice principiul impreviziunii. (vezi aici detalii)

“Restul dosarelor identice cu cele solutionate se vor respinge ca fiind inadmisibile, conform normelor Curtii Constitutionale. Pastram aceeasi decizie si nu mai judecam dosarele identice cu cele solutionate deja, acordandu-se toate beneficiile care rezulta din prima decizie”, a spus Dorneanu.

Se vor pastra asadar toate efectele care rezulta din prima decizie, in cazul dosarelor identice.

“Unele dosare le-am amanat pentru ca trebuie sa examinam in ce masura textele si motivatiile din acestea sunt la fel cu cele solutionate deja”, a precizat presedintele Curtii Constitutionale.

Intrebat daca ar mai putea aparea modificari ale legii dupa solutionarea restului dosarelor, Valer Dorneanu a spus, pentru Bancherul.ro: "Vom vedea ce imaginatie au mai avut avocatii".

Contestatia Raiffeisen Bank a fost respinsa

Contestatia ("exceptia de neconstitutionalitate", in jargon juridic) respinsa astazi a fost cea inaintata la Curtea Constitutionala de catre Raiffeisen Bank, una dintre cele mai afectate banci de legea privind darea in plata, intrucat are multe credite in franci elvetieni (CHF), iar cresterea "aberanta" a cursului leu/CHF ar putea constitui un motiv de impreviziune pe care instantele de judecata sa-l accepte, dupa cum a precizat un judecator al Curtii Constitutionale pentru Bancherul.ro. (vezi aici detalii)

Raiffeisen Bank a fost reprezentata la Curtea Constitutionala de avocatul Stan Tirnoveanu, care lucreaza la firma de avocati Zamfirescu Racoti & Partners, in timp ce clientii bancii au fost aparati de avocatul Gheorghe Piperea, care are propria firma de avocatura, el fiind si autorul legii privind darea in plata.

Duelul avocatilor si decizia Curtii Constitutionale

Prestatiile celor doi avocati in fata completului de noua judecatori ai Curtii Constitutionale, in cadrul procesului la care a fost prezent Bancherul.ro, au fost destul de contrastante.

Astfel, in timp ce Tirnoveanu recita pompos din Scrisoarea pierduta a lui Caragiale (Trahanache: “o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!” si “Ghita Pristanda: „Protestez în numele Constituției! Asta e violare de domiciliu!" — Zic: „Curat violare de domiciliu! da' umflați-l!" Și l-au umflat.”), Piperea a scos un teanc mare de dosare cu argumente pentru darea in plata, pe care le-a asezat pe masa judecatorilor.

Concret, avocatul Raiffeisen Bank a invocat art.1 din Convetia Europana a Drepturilor Omului, potrivit careia privarea dreptului de proprietate al bancilor (intrucat acestea nu pot recupera integral creditul acordat, in cazul darii in plata, care prevede anularea restului datoriilor clientului bancii in schimbul cedarii locuintei catre banca) se poate face doar in anumite conditii, si anume in inters general si in caz de utilitate publica.

Tirnoveanu a sustinut ca prin ingerinta legii in dreptul de proprietate este afectat “dreptul meu de a incasa sumele din depozit la scadenta, activitatea bancilor fiind astfel de interes public”.

El a mai invocat art. 53 din Constitutie, potrivit caruia exercitiul unor drepturi poate fi restrans doar pentru securitate nationala, ordine si morala publica, drepturile si libertatile cetatenesti, calamitati, dezastre.

Tinoveanu a mai sustinut ca ingerinta legii privind darea in plata in dreptul de proprietate nu este rezonabila, pentru ca nu este echilibrata si nici nu se justifica din punct de vedere social.

El a repetat argumentele altor avocati ai bancilor, potrivit carora legea privind darea in plata va submina increderea intr-un act juridic, precum contractul de credit.

Tirnoveanu a mai declarat ca legea privind darea in plata este nula din punctul de vedere al constructiei juridice, intrucat incalca principiile Codului Civil.

Curtea Constitutionala a ajuns insa la concluzia, dupa cum am vazut, ca, dimpotriva, legea privind darea in plata nu este decat o forma a principiului impreviziunii din Codul Civil.

Piperea a sustinut in fata judecatorilor ca legea darii in plata este o lege de protectie a consumatorilor, astfel ca este o greseala sa se trateze din perspectiva dreptului civil, intrucat o lege de protectie a consumatorului este o derogare de la principiile dreptului comun.

El a sustinut ca acuzatiile aduse legii privind incalcarea libertatii de vointa, a principiului neretroactivitatii si a dreptului de proprietate sunt neavenite din moment ce legea este facuta sa deroge de la principiile dreptului civil, conform dreptului UE.

Judecatorii Curtii Constitutionale au decis insa sa nu "umfle" pe nimeni.

Curtea nu a dat dreptate nici avocatilor bancilor nici avocatului Piperea, care i-a reprezentat pe clientii bancilor, preferand o solutie de mijloc, echilibrata, potrivit careia legea privind darea in plata este o forma a principiului impreviziunii din Codul Civil, astfel ca instantele de judecata sunt cele care vor stabili daca un client al unei banci are motive sa ceara anularea creditului prin cedarea locuintei ipotecate catre banca. (vezi aici detalii)

Taguri: lege darea in plata  banci  credite  legi  Curtea Constitutionala  darea in plata  

Comentarii

Dragos
Bravo
Bravo d nule Piperea! Tara asta are nevoie de profesionisti si oameni ca dvs. Hai balacariti-ma!

Maria
sustine dreptatea !
Felicitari dlui Piperea si vă multumesc că existați in viata noastră.Cineva trebuie să vadă adevărul și să înfrunte hotii din raiffeisen !

ILIESCU
Darea in plata.
Domnule Piperea , spuneti-le la toti jmecherii din banci ca asta este o forma efectiva de furt. Pai daca cetateanul se imprumuta el este admis credit cu mult sub valoarea de piata a imobilului.Pai majoritatea nu returneaza casele de placere dupa ce au muncit si si-au depus economiile acolo.Nimeni nu garanteaza cu casa sa mearga in vacante.Bancile normal ar trebui sa fie super multumite deoarece recupereaza bunul la o valoare mult mai mare decit banii acordati.Deci acesta fiind la evaluat la valoarea de piata , inseamna ca banca va recupera si va cistiga mult mai mult din vinzarea acestuia.Dar ce vor bancile aici. Gasind o tara cu populatie fara lipsa de experienta in credite sau pus pe jaf la drumul mare. Comisioanele immense ce le-au platit la fiecare credit di frica de a nu mai avea un control absolut asupra oamenilor ii deranjeaza.Ei vor de fapt sa se asigure ca pentru banii imprumutati omul este un sclav obligatori al bancii fara nici o sansa de iesire.Dar asemena tupeu este posibil numai in tarile bananiere. Uitati-va de dobinzi dau la depozite , nu acopera nici rata inflatiei reale.Sa vezi ce ar fi daca toti cetatenii nu ar mai platii nimic pina cind nu li se acorda protective CORECTA.Isarescu nu a fost niciodata in postura pierderii casei deoarece si-a pierdut serviciul .si toate sursele s-au epuizat.Ii doesc sa ajunga acolo iar apoi sa aibe opinii.Dar asta este pus presedinte pe viata de cei ce il sprijina in aceasta mizerie imensa.



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Isarescu si Georgescu au incasat 3 milioane de euro de la BNR in ultimii zece ani si totusi nu s-au imbogatit

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a facut o avere de doar 688.000 lei (in jur de 150.000 de euro) in ultimii 10 ani, desi in aceeasi perioada a incasat venituri totale de 7,8 milioane lei (in jur de 2 milioane euro) de la Banca Nationala, rezulta din declaratiile sale de avere. Florin detalii

Prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, i s-a injumatatit dobanda incasata de la BCR pentru depozitul de 2,3 milioane lei si n-a mai facut economii

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a incasat anul trecut de la BCR o dobanda de 35.625 de lei pentru depozitul in valoare de 2,3 milioane lei, in scadere cu aproape jumatate fata de renta de 62.642 de lei obtinuta in anul precedent pentru acelasi depozit, in conditiile in care rata detalii

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, nu economiseste in moneda nationala, ci doar in valuta

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, nu detine depozite in lei, ci doar in euro si dolari, in ciuda faptului ca dobanzile pentru economiile in moneda nationala, desi au scazut la minime istorice de doar 0,8% pe an, raman mult mai mari decat cele pentru valuta, care se ridica abia la 0,1-0,2% pe detalii

Patria Bank vrea sa devina o noua banca de succes listata la Bursa, printr-un model de afacere inovator: incluziunea financiara a populatiei de la sate si finantarea micilor afaceri, cu ajutorul tehnologiilor digitale

Patria Bank, noua banca rezultata dupa preluarea Bancii Carpatica, isi propune sa urmeze modelul de succes al Bancii Transilvania (BT), de finantare pe Bursa, urmand un model de afaceri inovator, in care a acumulat experienta: incluziunea financiara a zonei rurale nebancarizate, in special detalii

Ultimele Comentarii