Curtea Constitutionala a transformat legea darii in plata intr-o lege suprema de protectie sociala a consumatorilor, care schimba filosofia creditarii de acum inainte si implicit riscurile bancilor

Autor: Bancherul.ro
2017-01-17 17:37

Motivarea deciziei Curtii Constitutionale privind legea darii in plata a adus o noutate cu totul diferita fata de primele declaratii, in care se spunea ca darea in plata va fi posibila, dar cu acordul instantei de judecata.

Acum, Curtea detaliaza ca nu doar darea in plata a locuintei va fi hotarata de judecatori, ci si renegocierea contractelor, un element care ar putea avea un impact puternic nu doar asupra bancilor care au acordat credite in valuta si in franci elvetieni inainte de criza, ci si in privinta riscurilor de creditare de acum inainte, intrucat schimba filosofia creditarii, prin protectia sporita a consumatorilor si implicit cresterea riscurilor bancilor.

Asta pentru ca, efectiv, Curtea Constitutionala a stabilit ca in cazul in care cei care au luat credite de la banci sunt afectati serios de evenimente exceptionale si neprevazute, cum a fost criza economica din 2008 sau o criza a cursului de schimb, cum s-a intamplat cu francul elvetian in ianuarie 2015, instantele de judecata pot decide sa le usureze povara creditului, in spiritul protectiei sociale sau “utilitatii sociale”, cum se exprima Curtea Constitutionala.

Pana acum, bancile, dar si Banca Nationala, prin vocea guvernatorului Mugur Isarescu, mizau pe faptul ca “un contract este un contract si trebuie respectat”, indiferent de ce se intampla cu clientul, daca este sau nu afectat de o criza economica sau de cresterea cursului, iar avocatii clientilor se luptau cu bancile doar pe baza legilor de protectie a consumatorilor, destul de limitate si ambigue, mai putin pe prevederile Codului Civil, care vor prima de acum inainte.

Curtea spune insa urmatoarele: “Puterea de lege a contractului vizează nu numai ceea ce contractul prevede expres în clauzele sale, ci și toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa (art.970 alin.2 din Codul civil din 1864). Cu alte cuvinte, echitatea, corolar al bunei-credințe, guvernează contractul civil de la nașterea sa până la epuizarea tuturor efectelor, independent de existența unei clauze exprese în cuprinsul contractului.”

Asadar, un contract poate fi modificat in beneficiul unei parti, daca devine inechitabil, adica impovarator pentru cei cu credite.

De fapt, Curtea Constitutionala arata ca nu ea este cea care introduce noua regula, cea a impreviziunii din Codul Civil, una a “echitatii” intre cele doua parti, banca si client, aceasta existand, de fapt, inca de la marea criza din 1929-1933, dupa Primul Razboi Mondial, fiind aplicata chiar si dupa Revolutia din 1989.

“Această instituţie (impreviziunea) şi-a găsit aplicarea în sistemul de drept românesc încă din prima parte a secolului XX, după Primul Război Mondial, atunci când societatea s-a confruntat cu o importantă criză economică, fiind de asemenea utilizată de judecătorii români după 1989 şi în contextul schimbărilor importante ce au avut loc ca urmare a transformării regimului politic din România şi a liberalizării preţurilor”, precizeaza Curtea Constitutionala.

Bancile ar putea fi luate cu asalt de clientii cu credite ipotecare, pentru a beneficia de principiul echitatii

Curtea Constitutionala a transformat asadar legea darii in plata in ceea ce aveau cu adevarat nevoie clientii bancilor: impartirea echitabila a riscurilor crizei, nu parasirea locuintelor prin darea in plata.

Curtea Constitutionala s-a straduit sa explice in 63 de pagini cu 133 de paragrafe de ce legea darii in plata trebuie sa fie, de fapt, o reprezentare a principiului impreviziunii din Codul Civil, iar apoi ce inseamna impreviziunea si cum sa se aplice: prin darea in plata, la cazurile sociale, si prin renegocierea creditelor, in restul situatiilor.

“Adaptarea (contractului de credit) are loc atunci când utilitatea socială a contractului poate fi menţinută, pe când încetarea atunci când în cazul intervenirii noilor condiţii contractul îşi pierde utilitatea socială”, spune Curtea Constitutionala. (vezi aici detalii)

Curtea a lasat insa la mila judecatorilor stabilirea elementelor constitutive ale impreviziunii, adica in ce situatii concrete poate detinatorul unui credit sa ceara fie darea in plata, fie renegocierea creditului.

Fapt care ar putea declansa o noua nebunie in salile de judecata, asa cum s-a intamplat in cazul proceselor privind clauzele abuzive, iar mai recent cu inghetarea cursului la creditele in franci elvetieni (CHF), adica solutii diferite in cazuri asemanatoare sau identice, o practica neunitara a instantelor.

Ceea ce a clarificat Curtea Constitutionala a fost doar conditiile pe care judecatorii trebuie sa le ia in considerare pentru aplicarea impreviziunii: buna-credinta si echitatea.

Dar chiar si aici deciziile instantelor ar putea fi diferite, de la caz la caz. Pentru ca, daca in cazul clientilor, buna-credinta este destul de clara, adica vointa de a plati rata la credit, cum se poate dovedi, in cazul bancilor, buna-credinta, sau mai exact lipsa acesteia? Probabil prin (ne) intentia bancii de a reduce costul creditelor pentru clientii impovarati de criza si de cursul valutar.

Iar echitatea poate fi, de asemenea, justificata prin modul in care banca si clientul si-au impartit povara crizei. A fost cresterea cursului valutar impartita echitabil intre banca si client? In toate cazurile, raspunsul este: nu. Bancile au transferat integral asupra clientilor cresterea cursului valutar, care in cazul creditelor in CHF a dus aproape la dublarea ratelor.

Ramane insa neclar care este acel “eveniment exceptional si exterior ce nu putea fi prevazut in mod rezonabil la data incheierii contractului, in privinta amplorii si efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasa executarea obligatiilor prevazute de acesta” care determina impreviziunea.

In descrierea de mai sus se poate incadra, destul de justificat, criza economica izbucnita in 2008, care a adus cu ea, in principal, devalorizarea leului fata de valute, in special fata de CHF, scaderea pretului caselor si, in multe cazuri, pierderea locurilor de munca sau reducerea salariilor.

Curtea Constitutionala a stabilit ca scaderea pretului caselor nu poate fi un criteriu “de sine statator” pentru impreviziune, intrucat “obiectul contractelor de credit il reprezinta sume de bani, nu bunuri imobile”, iar in cazul in care s-ar rambursa o locuinta cu o valoare mai mica decat suma de bani imprumutata, ar fi afectat dreptul de proprietate al bancilor.

Totusi, devalorizarea locuintelor poate fi un element luat in considerare de judecatori pentru analizarea principiului echitatii, ca parte a teoriei impreviziunii, precizeaza Curtea:

"Acest criteriu (scaderea pretului caselor) ar putea, în schimb, să fie folosit în coroborare cu principiul echităţii ca parte a teoriei impreviziunii astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Astfel, instanța judecătorească urmează să evalueze dezechilibrul prestațiilor rezultate din contractul de credit și prin recurgerea la acest criteriu atunci când contractul de credit a fost convenit în vederea achiziționării unui imobil."

Asadar, daca la cresterea cursului cu 80%, in cazul creditelor in CHF, se mai adauga si scaderea pretului caselor, sa spunem cu 50%, atunci dezechilibul este evident.

Cat de mare trebuie sa fie dezechilibrul ca sa nu mai fie echitate?

Intrebarea este: cat de mult trebuie sa creasca cursul si sa scada pretul caselor pentru ca judecatorii sa ajunga la concluzia ca “executarea obligatiilor” clientului bancii, adica plata ratelor, a devenit “excesiv de oneroasa” si a produs un dezechilibru?

Daca in cazul creditelor in CHF am ajuns la concluzia ca raspunsul este destul de clar, adica se intruneste conditia impreviziunii, ce se intampla in cazul creditelor in euro? O depreciere a leului cu 25% fata de euro este suficient de mare pentru a fi considerat un dezechilibru? Dar daca se mai adauga si scaderea pretului casei cu 50% si reducerea venitului cu 20%?

Raspunsul este: posibil. Insa doar judecatorii vor fi cei care vor decide, conform principiului utilitatii sociale, dupa cum a stabilit Curtea Constitutionala.

Ceea ce inseamna ca bancile s-ar putea trezi in urmatoarea perioada cu un val mult mai mare de notificari pentru darea in plata si procese decat pana acum, intrucat peste 90% dintre clientii lor nu vor sa le predea locuinta, insa ar fi fericiti daca ar plati rate mai mici la credite.

In aceste conditii, este posibil ca bancile sa sufere acum pierderi mai mari, in urma aplicarii deciziei Curtii Constitutionale, din cauza renegocierii creditelor, decat cele estimate initial prin darea in plata.

Pe de alta parte, bancile ar putea fi nevoite sa-si revizuiasca, de acum inainte, politicile de risc de creditare, in lumina noii decizii a Curtii Constitutionale, intrucat pentru ele aceasta inseamna costuri mai ridicate pentru un credit, in conditiile unor riscuri externe, de criza.

In concluzie, Curtea Constitutionala a decis ca protectia consumatorilor este mai importanta decat sistemul bancar, ca raspuns la intrebarea Bancherul.ro pusa inaintea dezbaterilor judecatorilor.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 12547

Taguri: lege darea in plata  Curtea Constitutionala  credite ipotecare  darea in plata  Protectia Consumatorului  

Comentarii

cosmin
Interesant
De ce nu a sarit BNR in sus cand s-au acordat creditele in CHF asa cum au sarit in apararea bancilor. De aici reiasa foarte clar ca cetatenii sunt 0 in raport cu bancile pentru BNR. Drepturile cetatenilor au fost incalcate flagrant………. Avem 40 de morti, poate si mai multi…. si nu s-a intamplat nimic….. cati mai trebuie sa moara pana vedem si noi o institutie a statului care sa verifice daca BNR si bancile au respectat reglementarile privind acordarea acestor credite in CHF. Cine ne spune cat de constitutional a fost acordarea acestor credite, daca au fost incalcate drepturile constitutionale ale cetatenilor …… o sa fiti uimiti cate drepturi au fost incalcate. Nu a contat modul cum au fost acordate , nu a contat ca stiau foarte bine actionarii bancilor straine ce se va intampla cu moneda CHF, aveau informatia, de ce credeti ca aceste credite s-au dat doar in Europa de Est ….., la acest nivel nimic nu e intamplator. Din pacate nu avem un sistem bancar corect si transparent ……. de aici si saracia acestei tari….. nu poti sa lasi pe mafiotii astia sa faca atatia bani pe spatele romanilor si sa plece cu ei afara. Asadar maine Curtea Constitutionala are o obligatie morala , sa priveasca cu atentie modul cum au fost acordate aceste credite, publicitatea ascunsa si inselatoare la acordarea creditelor, nesimtirea nelimitata a bancilor de a mai castiga si din diferenta de curs valutar, fata de cursul afisat BNR, nici macar sa zica rata se incaseaza la cursul BNR. De asemenea Curtea trebuie sa decida de asa natura incat sa numai existe nicio interpretare, sa fie foarte clara astfel incat toate partile implicate sa stie exact ce au de realizat mai departe, altfel o decizie care sa contina impreviziuni face rau tuturor partilor. Se doreste echitate si dreptate.

client CHF
Va reusi Curtea sa reziste BNR-ului si intereselor bancilor straine
Ia uitati aici de ce e atata lupta, de ce BNR apara cu atat inversunare bancile, pentru ca vorbim de bani multi care trebuie dati afara,, se plateste tribut ca pe vremea imperiului otoman ..... Bancile romanesti fac profituri de trei ori mai mari decat media UE, desi rata creditelor neperformante este dubla ..... Ei, ce ziceti, acum intelegeti nu, despre ce vorbim .... credte CHF, credite in euro cu dobanzi cat China fata de ce e in Europa, grozav, asa e cand ai un BNR la dispozitia bancilor straine ..... au distrus tot ce a insemnat banca romaneasca sa fie siguri ca au loc numai cei de afara . Maine veti vedea cu adevarat ce forta au, inclusiv de a dicta Curtii ce decizie sa se ia privind Legea CHF - cu siguranta vor da o solutie incatniciun client in CHF sa poata beneficia de ea, sa se lupte in justitie cat mai mult sa obtina dreptate si tot degeaba..... Mafia e mare si intinsa, sunt prea multe interse si multi bani in joc.... ce conteaza cativa morti, cateva sute sau mii de familii destramate sau parinti "obligati" sa-si paraseasca copii si tara sa poata plati ratele ......... ca sa beneficieze acest sistem bancar infect de profituri imense. RUSINE BNR pentru implicarea ta ..... ati fost un adevarat mediator de piata intre clienti si mediu bancar.. Spuneti-mi si mie dupa apelul lansat catre banci de acum doi ani, aveti informatia ca o parte dintre acestea incaseaza rata la cursuri cu mult superioare fata de cursurile afisate de catre BNR la CHF ..... nu e destula nenorocirea pe capul nostru, dar sa fii atat ipocrit incat sa iei pielea de pe om trebuie sa ai o doza de nesimtire fantastica....... un dispret si o bataie de joc fara margini, iat Curtea Consttutionala vorbeste de renegocierea contractelor. Pai domnilor judecatori maine sa stabiliti concret si sa dati bancilor un termen clar in care bancile au obligatia sa realizeze si sa puna in aplicare decizia pe care o veti lua, astfel nu faceti decat sa tergiversati aceasta procedura mult asteptata .... asteptam de 2 ani o decizie, va rugam nu ne mai lungiti..

pagubit
Las fierbinti - instantele din Romania
Sunt in proces cu o banca privind inghetarea cursului - 5 instante au decis inghetarea cursului privind acelasi articol, 3 sunt definitive, din care doua solutii date de catre Tribunalul Bucuresti. Pe fond mie mi s-a respins cererea, iar pe surse am aflatv ca asa e practica la instanta unde am cauza. O sa fac apel, dar stau si ma intreb ... stiti zicala aceea cand iti zice unul ca esti beat nu-l bagi in seama, cand iti zic doi eehhhh. ma da cand 5 iti zic ca esti beat, iar tu sustii ca esti treaz apai clar ca vorbim de las fierbinti fratilor .... o iei razna si cu instantele astea ... fiecare dupa capul lor .... repet, in discutie, vorbim de exact acelasi articol cu aceeasi banca, acelasi tip de contract .... cred ca astia au fost la cursul de la Sinaia dat de BNR ca altfel nu-mi explic ...

cosmin
NUMAI PLATITI RATELE LA BANCA
Ca forma de protest pentru ca nu s-a luat nicio decizie de catre Curte invit toti clientii care au CHF sa numai plateasca nicio rata.

Dragon
DIP
BANCHERULE, VAD CA TE PUI PE PLANS. SPER SA O TII ASA PANA SLABESTI CUM AM SLABIT NOI FACAND FOAMEA SA-TI PLATIM VACANTELE DE LUX. NU-TI MAI AJUNG BANII DE COZONAC? CAND OAMENII DE RAND NU AU BANI NICI DE MEDICAMENTE SAU DE PAINE TU TE VAITI CA S-A SESIZAT CCR CA AI MINTIT FARA RUSINE ?

sorin
DIP
Analizand penultimul aliniat-Pe de alta parte, bancile ar putea fi nevoite sa-si revizuiasca, de acum inainte, politicile de risc de creditare, in lumina noii decizii a Curtii Constitutionale, intrucat pentru ele aceasta inseamna costuri mai ridicate pentru un credit, in conditiile unor riscuri externe, de criza- constat doua lucruri: 1. faptul ca bancile ar putea fi nevoite inseamna ca nu sunt nevoite, acest lucru depinde de capacitatea lor de management a afacerii pe care o deruleaza. Astfel, daca sunt chiar profesionisti, nu vor fi nevoiti. Daca nu stiu sa faca banking, inseamna ca bancherii respectivi sunt prosti. 2. Factorii externi-crizele, de care se tem, sunt generati tot de banci. Doar bancile, prin lacomia bancherilor, creeaza crizele!Si apoi, tot ele doresc sa fie ajutate sa iasa din faliment!

Vasile Coman
riscurile DIP
DIP, un risc extern e acelasi pentru orice banca, indiferent de calitatea managementului. Nu sunt de acord nici ca bancile creeaza crizele, ci ca pot contribui la crearea lor. Iar ajutorul pentru iesirea din faliment e determinat de riscul sistemic al bancilor mari, nu de dorinta lor de a fi salvate. Specialistii si autoritatile spun ca nu poti lasa o banca mare sa falimenteze, pentru ca ar afecta toata economia unei tari si multi oameni.



Adauga un comentariu

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)  

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook