BANCI | Noutati BCE

Mario Draghi, presedintele BCE: Declaratie introductiva sustinuta in cadrul conferintei de presa

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2015-06-04 00:41

Declarație introductivă susținută în cadrul conferinței de presă

Mario Draghi, președintele BCE,
Vítor Constâncio, vicepreședintele BCE,
Frankfurt pe Main, 3 iunie 2015

Doamnelor și domnilor, îmi face o deosebită plăcere să vă urez, împreună cu vicepreședintele, bun venit la conferința noastră de presă. Vă vom prezenta acum rezultatele ședinței de astăzi a Consiliului guvernatorilor, la care a participat și vicepreședintele Comisiei, dl Dombrovskis.

Pe baza analizelor economice și monetare periodice și în conformitate cu semnalele privind orientarea viitoare a politicii monetare, am decis ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate.

În ceea ce privește măsurile neconvenționale de politică monetară, programele de achiziționare de active se derulează în mod satisfăcător. După cum s-a menționat în mai multe rânduri, se intenționează efectuarea achizițiilor de active în valoare de 60 de miliarde EUR pe lună până la sfârșitul lunii septembrie 2016 și, în orice caz, până când vom constata o ajustare susținută a traiectoriei inflației, care să fie în concordanță cu obiectivul de a menține rate ale inflației inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. În cadrul evaluării sale, Consiliul guvernatorilor va urma strategia de politică monetară și se va concentra asupra tendințelor inflației, făcând abstracție de fluctuațiile în oricare direcție ale inflaţiei măsurate, în cazul în care se consideră că sunt temporare și nu influențează perspectivele pe termen mediu privind stabilitatea prețurilor.

Măsurile noastre de politică monetară au contribuit la relaxarea generalizată a condițiilor financiare, la redresarea anticipațiilor privind inflația și la condiții mai favorabile de creditare pentru firme și populație. Efectele acestor măsuri se propagă la nivelul economiei și contribuie la creșterea economică, la reducerea deficitului de cerere agregată și la expansiunea masei monetare și a creditului. Implementarea deplină a tuturor măsurilor de politică monetară va oferi sprijinul necesar activității economice în zona euro, va conduce la o revenire susținută a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu și va sprijini ancorarea fermă a anticipațiilor privind inflația pe termen mediu și lung.

Permiteți-mi să explic acum mai detaliat evaluarea noastră, începând cu analiza economică. În trimestrul I 2015, PIB real în zona euro a crescut cu 0,4% față de intervalul precedent, după nivelul de 0,3% înregistrat în trimestrul IV 2014. În ultimele trimestre, cererea internă și, în special, consumul privat au reprezentat principalii determinanți ai redresării în curs. Cele mai recente date din sondaje până în luna mai se mențin în concordanță cu manifestarea în continuare a unei tendințe modeste de creștere economică în trimestrul II 2014.

Privind în perspectivă, anticipăm o extindere a redresării economice. Cererea internă ar trebui să fie susținută în continuare de măsurile de politică monetară și de impactul favorabil al acestora asupra condiţiilor financiare, precum și de progresele consemnate în domeniul consolidării fiscale și al reformelor structurale.

În plus, cotațiile scăzute ale petrolului ar trebui să sprijine în continuare veniturile disponibile reale ale populației și rentabilitatea companiilor și, implicit, consumul privat și investițiile. Totodată, cererea pentru produse de export realizate în zona euro ar trebui să beneficieze de creșterea competitivității prin preț. Cu toate acestea, este probabil ca dinamica economică în zona euro să fie în continuare afectată de ajustările bilanțiere necesare într-o serie de sectoare și de ritmul lent de implementare a reformelor structurale.

Această evaluare se reflectă, în linii mari, și în proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din luna iunie 2015, care anticipează un ritm anual de creștere a PIB real de 1,5% în 2015, de 1,9% în 2016 și de 2,0% în 2017. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din luna martie 2015, proiecțiile privind creșterea PIB real pe parcursul orizontului de proiecție se mențin practic nemodificate.

Deși s-au menținut în sensul scăderii, riscurile la adresa perspectivelor economice pentru zona euro au devenit mai echilibrate pe seama deciziilor de politică monetară și a evoluțiilor prețurilor petrolului și ale cursului de schimb.

Inflația a atins un nivel minim la începutul anului. Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflației IAPC în zona euro s-a situat la 0,3% în luna mai 2015, în creștere de la 0,0% în luna aprilie și de la -0,6% în luna ianuarie. Pe baza informațiilor disponibile și a cotațiilor futures actuale ale petrolului, se preconizează că, în lunile următoare, rata anuală a inflației IAPC se va menține scăzută, urmând a se majora către finele anului, inclusiv pe seama efectelor de bază asociate scăderii prețurilor petrolului la sfârșitul anului 2014. Susținute de redresarea economică anticipată, de efectele deprecierii cursului de schimb al euro și de ipoteza reflectată de piețele futures ale petrolului privind o ușoară majorare a prețurilor petrolului în anii următori, ratele inflației ar trebui, potrivit anticipațiilor, să crească pe parcursul anului 2015 și să își continue majorarea în 2016 și 2017.

Această evaluare se reflectă, în linii mari, și în proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din luna iunie 2015, care anticipează o rată anuală a inflației IAPC de 0,3% în 2015, de 1,5% în 2016 și de 1,8% în 2017. Comparativ cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din luna martie 2015, proiecțiile privind inflația au fost revizuite în sens ascendent pentru anul 2015 și se mențin nemodificate pentru anii 2016 și 2017.

Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu atenție riscurile la adresa perspectivelor privind evoluția prețurilor pe termen mediu. În acest context, vom urmări în special transmisia măsurilor de politică monetară, precum și evoluțiile geopolitice, evoluția cursului de schimb și cea a prețurilor produselor energetice. Admitem că proiecțiile experților depind de implementarea integrală a tuturor măsurilor de politică monetară introduse. Ținem cont, de asemenea, de faptul că gradul de incertitudine al prognozelor tinde să crească odată cu lungimea orizontului de proiecție.

Referitor la analiza monetară, datele recente confirmă o intensificare a dinamicii masei monetare (M3). Dinamica anuală a agregatului monetar M3 s-a situat la 5,3% în luna aprilie 2015, în creștere de la 4,6% în luna martie. Dinamica anuală a M3 este sprijinită în continuare de componentele sale cele mai lichide, ritmul anual de creștere a agregatului monetar în sens restrâns M1 fiind de 10,5% în luna aprilie.

Dinamica împrumuturilor a consemnat în continuare o ameliorare treptată. Variația anuală a creditelor acordate societăților nefinanciare (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite și al operațiunilor de securitizare) s-a situat la -0,1% în luna aprilie, comparativ cu -0,2% în martie, continuându-și redresarea progresivă de la nivelul minim de -3,2% înregistrat în luna februarie 2014. În pofida acestor ameliorări, dinamica împrumuturilor acordate societăților nefinanciare se menține modestă și continuă să reflecte decalajul său în raport cu ciclul economic, riscul de credit, factorii care influențează oferta de credite, precum și ajustarea continuă a bilanțurilor în sectorul financiar și cel nefinanciar.

Ritmul anual de creștere a creditelor acordate populației (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite și al operațiunilor de securitizare) a crescut în continuare la 1,3% în luna aprilie 2015, față de 1,1% în martie.

Măsurile de politică monetară pe care le-am introdus vor susține ameliorarea în continuare atât a costurilor de creditare pentru firme și populație, cât și a fluxurilor de credite în zona euro.

În concluzie, coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară confirmă necesitatea menținerii politicii monetare pe o direcție constantă, cu aplicarea fermă a deciziilor de politică monetară adoptate de Consiliul guvernatorilor. Implementarea deplină a tuturor măsurilor de politică monetară va oferi sprijinul necesar pentru redresarea economică în zona euro și va conduce la o revenire susținută a ratelor inflației către niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Politica monetară vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, iar orientarea acomodativă a acesteia contribuie la sprijinirea activității economice. Cu toate acestea, pentru a beneficia integral de toate avantajele oferite de măsurile noastre de politică monetară, este necesară o contribuție decisivă din partea politicilor din alte domenii.

Având în vedere nivelul în continuare ridicat al șomajului structural și dinamica scăzută a PIB potențial în zona euro, redresarea ciclică în curs ar trebui să fie susținută de politici structurale eficace. În special, pentru intensificarea activității de investiții, stimularea procesului de creare de locuri de muncă și creșterea productivității, în mai multe țări este necesară accelerarea implementării reformelor pe piața de bunuri și servicii și pe piața forței de muncă, precum și a acțiunilor de îmbunătățire a mediului de afaceri pentru firme.

O implementare rapidă și eficace a acestor reforme, în contextul unei politici monetare acomodative, va conduce nu numai la dinamizarea creșterii sustenabile în zona euro, ci și la consolidarea anticipațiilor privind înregistrarea permanentă a unor venituri mai mari. Acest lucru va încuraja populația să își intensifice consumul și firmele să nu mai amâne majorarea investițiilor, consolidând astfel redresarea economică ciclică actuală.

Referitor la evoluțiile fiscale, reflectând îndeosebi redresarea ciclică și nivelul scăzut al ratelor dobânzilor, se preconizează că ponderea în PIB a deficitului bugetar agregat în zona euro se va reduce treptat de la 2,1% în 2015 la 1,5% în 2017. Conform proiecțiilor, ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat de la 91,5% în anul curent la 88,4% în 2017.

Politicile fiscale ar trebui să sprijine redresarea economică, menținându-se în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere. O implementare integrală și consecventă a pactului este esențială pentru asigurarea încrederii în cadrul nostru fiscal.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Noutati BCE



Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%

Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%, in cadrul unei conferinte de presa sustinute de Christine Lagarde, președinta BCE, si Luis de Guindos, vicepreședintele BCE. Iata textul publicat de BCE: DECLARAȚIE DE POLITICĂ MONETARĂ detalii

BCE creste dobanda la 2%, dupa ce inflatia a ajuns la 10%

Banca Centrala Europeana (BCE) a majorat dobanda de referinta pentru tarile din zona euro cu 0,75 puncte, la 2% pe an, din cauza cresterii substantiale a inflatiei, ajunsa la aproape 10% in septembrie, cu mult peste tinta BCE, de doar 2%. In aceste conditii, BCE a anuntat ca va continua sa majoreze dobanda de politica monetara. De asemenea, BCE a luat masuri pentru a reduce nivelul imprumuturilor acordate bancilor in perioada pandemiei coronavirusului, prin majorarea dobanzii aferente acestor facilitati, denumite operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL). Comunicatul BCE Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor detalii

Dobânda pe termen lung a continuat să scadă in septembrie 2022. Ecartul față de Polonia și Cehia, redus semnificativ

Dobânda pe termen lung pentru România a scăzut în septembrie 2022 la valoarea medie de 8,07%, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Acest indicator, cu referința la un termen de 10 ani (10Y), a continuat astfel tendința detalii

Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut la 2,96% în luna martie 2021, de la 2,65% în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Acest indicator critic pentru plățile la datoria externă scăzuse anterior timp de șapte luni detalii

 



 

Ultimele Comentarii