BANCI | Stirea Zilei

Consiliul Concurentei, care ar trebui sa aiba primul cuvant la legea de plafonare a dobanzilor la credite, tace. De ce oare?

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-03-26 00:11

Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei

Se stie ca intr-o economie de piata preturile si dobanzile (pretul banilor) sunt rezultatul concurentei, adica a relatiei dintre oferta si cerere: cu cat oferta este mai mare, cu atat preturile mai mici, iar cand cererea creste, preturile se majoreaza.

Interventia statului pe piata libera, prin limitarea preturilor, asa cum intentioneaza acum, prin legea de plafonare a dobanzilor la credite (de 2,5 ori peste dobanda BNR la creditele ipotecare si 18% la creditele de consum), ar fi justificata daca pe piata creditarii nu exista o concurenta reala, astfel incat dobanzile sunt exagerat de ridicate.

Se intampla acest lucru? Este justificata acesta lege? Consiliul Concurentei este autoritatea care ar trebui sa dea aceste raspunsuri.

Din pacate, Consiliul Concurentei tace. Institutia responsabila de stimularea concurentei din economie nu a rapuns la intrebarea Bancherul.ro in care i se solicita sa-si exprime opinia cu privire la proiectul de lege privind plafonarea dobanzilor. De ce oare?

Exprimarea opiniei Consiliului Experientei este cu atat mai importanta cu cat legea lege de plafonare a dobanzilor la credite a fost initiata de deputatul PNL, Daniel Zamfir, cunoscut pentru proiectele sale de legi populiste impotriva bancilor, precum darea in plata, sustinute impreuna cu prietenul sau, avocatul Gheorghe Piperea, implicat in numeroase procese impotriva bancilor, asadar direct interesat de discreditarea sistemului bancar.

Un grup de profesori de economie, majoritatea de la ASE, coordonati de Bogdan Glavan, cer parlamentarilor sa renunte la lege, intrucat “creditul nu poate fi ieftinit prin decrete sau legi, ci prin încurajarea competiției și a investițiilor, prin combaterea inflației, prin reducerea riscurilor politice și a incertitudinilor asociate cu economia informală. Acestea sunt diferențele dintre România și țările dezvoltate ale UE și până când aceste diferențe nu vor fi atenuate dobânzile din România nu vor putea fi similare cu cele din Germania”.

Apelul profesorilor de economie nu este sustinut, din pacate, de argumente solide, profesioniste si, in primul rand, obiective, in sustinerea cererii lor, asa cum ar fi de asteptat, ci are mai curand o alura politica, de respingere din principiu (liberal) a ideii de plafonare a dobanzilor.

De exemplu, daca ar fi sa facem o comparatie corecta si completa dintre dobanzile din Romania si Germania, trebuie mentinat ca in Germania, ca de altfel si alte mari tari europene, dobanzile sunt plafonate.

Numai ca atat in Germania, cat si in alte sase tari europene (Franta, Italia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Estonia) plafonul este aplicat la dobanda medie a pietei, in functie de tipul creditului sau doar pentru anumite tipuri de imprumuturi, astfel incat practic nu este afectata competitia pe piata, ci doar sunt eliminate dobanzile excesiv de mari, de regula de doua ori peste DAE medie.

Pe cand in proiectul de lege de la noi, plafonul la creditele ipotecare este legat de dobanda legala a BNR, care nu este o dobanda a pietei, asadar ar putea afecta competitia pe piata.

Mai grav este insa plafonul absolut de 18% impus la creditele de consum, fara nicio justificare, si care, evident ca poate afecta substantial nu atat creditele de consum acordate de banci, a caror dobanzi sunt in prezent sub acest plafon, cat mai ales Institutiile Financiare Nebancare (IFN), care practica dobanzi mult mai mari, unul dintre motive fiind faptul ca acorda credite unor persoane cu riscuri ridicate de nerambursare, precum cele fara venituri legale.

De asemenea, vor fi afectate si imprumuturile mici, pe termene foarte scurte, de cateva luni, acordate de regula online, asa-zisele payday loans, la care DAE ajunge chiar si la 7.000% pe an, insa dobanda reala platita este mica, dat fiind ca valoarea unui imprumutui este redusa, de ordinul sutelor sau cel mult a miilor de lei.

Profesorii de economie amintiti mai sus, precum si IFN-urile, spun ca plafonarea dobanzilor va limita accesul la credite al acestor persoane, astfel incat legea declarata ca fiind impotriva camatariei se va transforma intr-una care va stimula tocmai camataria, adica inflorirea pietei ilegale de creditare, dat fiind ca IFN-urile care acorda acum legal credite cu dobazi ridicate nu-si vor mai putea desfasura activitatea, din simplul motiv ca nu-si pot acoperi costurile de functionare cu dobanzile mici impuse de lege.

Provident s-a retras din Slovacia dupa adoptarea unei astfel de legi

Avem si un recent exemplu care sustine aceasta ipoteza: Provident, cel mai mare IFN din Romania specializat in credite pentru persoanele care nu au acces la credite bancare, s-a retras din Slovacia, in 2015, dupa ce in aceasta tara a fost adoptata o lege asemanatoare cu cea de la noi, prin care dobanzile la creditele de consum au fost plafonate la maxim de doua ori peste dobanda medie a pietei, adica maxim 27% la acea data. Oficialii Provident au explicat ca firma nu-si mai poate desfasura activitatea profitabil la dobanzile impuse de lege.

Provident este cel mai mare angajator britanic din Romania, cu 3.000 de angajati.

Avertismentul profesorilor cu privire la pericolul ca IFN-uri precum Provident sa paraseasca Romania este confirmat si de un complex studiu despre plafonarea dobanzilor creditelor comandat de Comisia Europeana, care a ajuns la o concluzie clara: firmele care opereaza cu dobanzi anuale foarte mari nu mai pot functiona intr-un mediu cu plafonari de dobanda.

Studiul mai arata ca “lipsa creditului cu costuri ridicate reduce accesul la finantare pentru acele categorii de persoane considerate a avea un risc ridicat de creditare si care solicita imprumuturi mici. Aceasta diminuare a ofertei de credit pentru categoriile respective de populatie poate reprezenta sau nu un obiectiv al politicii guvernamentale.”

Avem nevoie, asadar, de mai multe raspunsuri pentru a vedea clar si obiectiv problema plafonarii dobanzilor la credite.

In primul rand, un raspuns de la Consiliul Concurentei: exista sau nu competitie pe piata IFN-urilor? Pentru ca acestea sunt cele vizate de lege, iar pe piata bancara se stie deja ca avem o concurenta acceptabila.

Pe de alta parte, dupa cum releva si studiul mentionat mai sus, concurenta dintr-o piata este determinata nu doar de oferta, ci si de cerere. Iar pe piata creditarii, se poate vorbi de o cerere asa-zisa dependenta sau captiva, adica acele persoane care nu au acces la creditele bancare, din diverse motive, precum venituri prea mici si ilegale sau restante la Biroul de Credite, astfel ca sunt obligate sa se imprumute la IFN-uri.

Daca avem concurenta, atunci dobanzile IFN-urilor sunt corecte, dictate de piata, iar statul nu are niciun motiv sa intervina.

Pe de alta parte, daca nu exista concurenta (iar indiciile din piata creditelor online in acest sens exista), atunci statul ce ar trebui sa faca? Plafonarea dobanzilor este, intr-adevar, o solutie? Iar daca este, care ar trebui sa fie dobanda? A facut cineva un studiu in acest scop? Initiatorii legii nu au facut public un astfel de studiu, ceea ce nici nu e de mirare, dat fiind identitatea initiatorilor.

Sau nu cumva, dupa cum spun profesorii de economie, statul ar trebui sa ia cu totul alte masuri, in vederea stimularii competitiei, cu scopul cresterii intermedierii financiare, care este, de altfel, in scadere?

De astfel de discutii si analize avem nevoie, nu de legi populiste, inventate peste noapte si votate la fel de rapid, cu un singur scop, de a face senzatie pe termen scurt, dar fara viziune pe termen lung.

Marti se discuta in Parlament legile de plafonare a dobanzilor la credite si de recuperare a datoriilor

Legea de plafonare a dobanzilor la credite (Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar - PLx 84/2018) va fi discutata marti, 27 martie, in comisiile reunite de buget-finante si juridica din Camera Deputatilor, in vederea raportului final inainte de a fi pus pe ordinea de zi a Parlamentului pentru votul final.

In aceeasi sedinta se va da raportul si la legea de plafonare a datoriilor preluate de la banci si IFN-uri de firmele de recuperare la cel mult de doua ori pretul la care au fost cumparate. (vezi aici proiectul)

De exemplu, daca un credit de 10.000 de lei a fost cesionat de o banca la un pret de 1.000 de lei (pretul mediu fiind de 10%), firma de recuperare va mai putea cere de la datornic cel mult 2.000 de lei, fara alte costuri suplimentare.

Comentarii

cosming
mda
CC number ar avea de ce sa se pronunțe decât consultativ. Stimularea concurenței se face evident întuneric cadru legal și devreme ce acesta se va schimba pentru toți jucătorii din piața nu se influențează concurenta decât din punct de vedere pozitiv: va crește concurenta intre bănci deoarece diferențele de dobândă vor fi și mai mici și pentru a avea mai mulți clienți băncile vor trebui sa vina cu facilități de reducere a costurilor totale ale creditului. Mai mult, reducerile de costuri vor dirija banii in alte zone ale economiei.



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Banca Transilvania este singura banca din Romania care nu respecta legea contului de baza

Banca Transilvania este singura banca din Romania care nu respecta legea contului de baza, desi au trecut deja trei luni de la intrarea in vigoare a acesteia, in 27 ianuarie 2018. Legea nr. 258 din 2017 privind contul de baza (Legea privind comparabilitatea comisioanelor aferente detalii

Ce se va intampla cu creditele cesionate de Bancpost la Eurobank, pe care Banca Transilvania nu le-a cumparat?

Creditele Bancpost cesionate in strainatate, la Eurobank, vor fi gestionate de un partener local, dupa ce Bancpost va fi integrata in Banca Transilvania, spune banca greceasca, ceea ce inseamna ca aceasta nu are intentia sa repatrieze respectivele imprumuturi, dupa cum nici Banca Transilvania nu detalii

Raiffeisen Bank primeste tot mai multe reclamatii de la clienti

Numarul reclamatiilor primite de Raiffeisen Bank de la clientii sai au crescut cu 12% (8.659) anul trecut, la un total de 76.828, fata de 68.169 de sesizari primite in anul precedent si 59.915 in 2015, majoritatea (86%) fiind rezolvate in favoarea clientilor, conform datelor prezentate de detalii

Raiffeisen pierde procesul cu ANPC, care a obligat-o sa scada dobanzile la credite, dar decizia nu este definitiva (actualizat)

Raiffeisen Bank a pierdut procesul de la Judecatoria Sectorului 1 din Bucuresti cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), in care a contestat ordinul autoritatii de a reveni la dobanzile mai mici din momentul acordarii creditelor, inainte de criza din 2008, dobanzi detalii

Ultimele Comentarii