Retrospectiva 2019 in domeniul financiar-bancar: Mugur Isarescu, omul anului

Autor: Bancherul.ro
2019-12-30 08:04

"Sa aveti incredere!" Cu acest indemn rostit cu siguranta si calm isi incheia conferinta de presa Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, in luna februarie 2019, cand Banca Nationala, sistemul bancar si toata tara erau sub teroarea PSD-istilor: seful lor, Dragnea, ataca sistemul judiciar si pe reprezentantii sai, printre care Codruta Kovesi, simbolul anticoruptie, in speranta ca va scapa de puscarie, in timp ce acolitii sai, dueturile Valcov-Teodorovici in Guvern si Zamfir-Piperea in Parlament, dadeau recitaluri la televiziunile de partid (Antena 3 si Romania TV) pentru denigrarea BNR si a sistemului bancar.

Isarescu s-a dovedit insa un disident curajos si demn, reusind sa mentina credibilitatea Bancii Nationale si implicit a sistemului financiar-bancar dar, cel mai important, sa transmita increderea ca o institutie puternica precum BNR nu poate fi daramata de niste indivizi corupti si neprofesionisti.

“Atacurile la adresa BNR sunt jalnice, inclusiv cu invective ca nu suntem patrioti. Este inadmisibil sa existe astfel de declaratii de la primul nivel al Guvernului”, a declarat Isarescu, intr-un acces de replici de o virulenta si o duritate neobisnuite la adresa lui Valcov si altor critici cunoscuti ai BNR, precum avocatul Piperea, fostul bancher Lucian Isar si senatorul ALDE Daniel Zamfir.

Scandalul Dragnea, principalul eveniment al anului 2019 si in domeniul bancar

Finantele si bancile au fost afectate, la fel ca toata lumea, de principalul eveniment al anului: scandalul Liviu Dragnea, fostul presedinte al PSD, partidul inca la putere in Romania, cu majoritate in Parlament, desi la alegerile europarlamentare a pierdut in favoarea PNL si aliantei USR Plus, iar ulterior si guvernul Dancila a fost inlocuit cu un executiv PNL condus de Orban.

Dragnea si-a intensificat, la inceputul anului, politica nationalista, anti-europeana si anti-capitalista (anti-establishment), inclusiv impotriva sistemului bancar si Bancii Nationale - dupa modelul liderilor extremisti din alte tari vecine, precum Ungaria si Polonia sau a sefului SUA, Donald Trump - concomitent cu denigrarea si decrediblizarea justitiei, utilizand mitul statului paralel, cu scopul de a putea scapa de procesul in care era condamnat la inchisoare pentru coruptie, de o prima instanta, sentinta finala urmand a fi pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei.

Anuntarea sentintei a fost stabilita, probabil intentionat, pentru a nu influenta votul, a doua zi dupa alegerile europarlamentare, in 27 mai 2019: trei ani si sase luni de inchisoare cu executare pentru seful PSD, care a fost imediat incarcerat.

Disparitia carismaticului politician din peisajul public a fost o adevarata usurare pentru toata lumea, o revenire la normalitate, conform sloganului electoral al presedintelui Iohannis, care a castigat ulterior un nou mandat, iar Laura Codruta Kovesi, fosta sefa a DNA, simbolul anticoruptiei din Romania, de care Dragnea a reusit sa scape, a fost desemnata procuror-sef al Uniunii Europene.

Plecarea lui Dragnea la inchisoare a insemnat si ramanerea la Banca Nationala a Romaniei (BNR) a lui Mugur Isarescu, care urma sa fie inlocuit cu acoliti ai lui Dragnea, precum Darius Valcov sau Eugen Teodorovici, cuplul care a prezentat la Guvern, chiar inainte de Craciunul de anul trecut, infama Ordonanta 114 cu taxele pe banci si firmele din telecomunicatii si energie, spre stupefactia mediul economic si financiar, inclusiv a BNR.

Liberalii preiau si conducerea BNR

Conducerea BNR s-a mai improspatat, in schimb, cu un tanar de 32 de ani reprezentant al partidului-revelatie din acest an, USR, in persoana lui Cristian Popa, CFA (sic!), un finantist cu o cariera in mediul privat, in industria de pensii private si asigurari, la BCR si ING.

Dar si cu un nou om al PSD, Leonardo Badea, de 44 de ani, fostul sef al Autoritatii pentru Supravegherea Financiara (ASF), in locul lui Liviu Voinea - trimis de BNR in SUA, ca reprezentant al Romaniei la FMI - si unul al UDMR, Csaba Balint, CFA (sic!), de 33 de ani, care o inlocuieste pe Agnes Nagy.

In conducerea BNR a intrat si un veteran, Dan Radu Rusanu, 69 de ani, fost parlamentar PNL, trecut ulterior la ALDE, care l-a propus in conducerea Bancii Nationale, dupa ce a fost implicat in scandalul falimentului firmei de asigurari Carpatica, pe cand era seful ASF, el fiind arestat si acuzat de fapte de coruptie, insa achitat de judecatori.

Rusanu a fost acuzat ca in 2013 "a exercitat presiuni, în calitate de preşedinte al ASF, asupra mai multor societăţi de asigurări, urmărind şi reuşind impunerea lui Radu Mustăţea, membru al CA Carpatica Asig, la conducerea BAAR, asociaţie care administrează fondul la care contribuie toate societăţile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii şi mandatate să elibereze documente de asigurare de răspundere civilă auto, Carte verde", conform informatiilor aparute in presa.

Se poate spune astfel ca si noul Consiliu de Administratie al BNR este acum dominat de liberali (Isarescu, Nicolaescu, Stoenescu, Balint, Popa), mai multi decat adeptii curentului social (Georgescu, Badea, Gherghina, Rusanu), reflectand astfel rezultatul alegerilor europarlamentare, precum si pe cele prezidentiale.

Isarescu si noul guvern Dancila au facut o intelegere cu ocazia innoirii mandatului guvernatorului si prim-viceguvernatorului: stabilirea unui termen (2024 sau 2025) pentru aderarea Romaniei al zona euro. (vezi aici detalii) 

Un plan ambitios si, dupa cum a lasat sa se inteleaga, ulterior, Isarescu, improbabil, dar populist pentru politicieni si de ajutor pentru BNR, ca o ancora de stabilitate intr-un mediu politic si economic tot mai turbulent si impredictibil.

Un an tumultos pentru BNR

Anul 2019 a inceput in forta chiar din primele zile pentru BNR, care prin vocea guvernatorului Isarescu, ferma, dar prudenta, intrucat i se termina mandadul, a criticat OUG 114 prin care se introducea o taxa bancara extrem de mare, cea mai ridicata din Europa, catalogand-o ca fiind "o trasnaie".

BNR stia ca se pregateste taxa pe banci, pentru ca a fost consultata anterior de Ministerul Finantelor, caruia i-a trimis un punct de vedere privind un potential impact al acesteia, insa a fost surprinsa, ca toata lumea, de altfel, de nivelul foarte mare al acesteia, dupa cum a fost anuntata, in prima varianta, inainte de Craciun, de cuplul Valcov-Teodorovici, la Guvern. (vezi aici detalii)

Pentru a justifica OUG 114 si taxa pe banci, botezata taxa pe lacomie, dueturile Valcov-Teodorivici si Piperea-Zamfir au dat recitaluri la televiziunile care sustin PSD, in special Antena 3, in care acuzau bancile si BNR ca manipuleaza dobanzile ROBOR, cu scopul de a majora profiturile bancilor, iar cursul valutar il tine sus, din acelasi motiv.

Mugur Isarescu nu s-a lasat insa intimidat si a dat o replica dura: “Atacurile la adresa BNR sunt jalnice, inclusiv cu invective ca nu suntem patrioti. Este inadmisibil sa existe astfel de declaratii de la primul nivel al Guvernului”.

Guvernatorul BNR a continuat sa se opuna ferm, si in urmatoarele luni, atacurilor nejustificate la adresa bancii nationale si sistemului bancar, inclusiv in Parlament, iar in acelasi timp a cerut ca OUG 114 sa fie modificata, ceea ce s-a si intamplat, pana la urma.

Initial, tendinta oficialilor BNR a fost sa-i persifleze pe detractori si sa refuze invitatiile de a merge in Parlament pentru a oferi explicatii, insa in final, dupa cum a sugerat si Bancherul.ro, Isarescu, impreuna cu intreaga conducere a bancii nationale, a dat curs invitatiilor lui Zamfir si a combatut cu succes si convingator acuzatiile de manipulare a cursului de schimb si a pietei financiare interbancare (ROBOR).

Mugur Isarescu le-a explicat parlamentarilor ca totul e in regula cu ROBOR, ca nu poate fi manipulat de banci si nici nu poate fi mai mic, cum vor ei, decat daca scade inflatia si implicit dobanda BNR.

In luna martie, BNR a trimis Guvernului un studiu de impact al aplicarii taxei de 1,2% pe activele bancare, care ar fi avut ca efecte scaderea creditarii si a PIB-ului, cresterea dobanzilor si cursului valutar, iar ratingul de tara ar fi fost in pericol de a cadea in categoria junk.

In acelasi timp, BNR a cerut Ministerului Finantelor sa renunte la conditionarea taxei de nivelul de 2% al ROBOR-ului, sub care taxa nu s-ar fi aplicat, conform OUG 114, intrucat ar fi afectata politica monetara.

Negocierile din Parlament privind taxa bancara au fost preluate de la Zamfir de seful sau, Calin Popescu Tariceanu, care a acceptat cerinta BNR de eliminare a ROBOR din taxa bancara, dar cu un compromis: inlocuirea ROBOR cu un nou indice de referinta pentru creditele cu dobanda variabila, care ar urma sa fie, cum altfel? mai mic decat ROBOR.

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, s-a declarat de acord cu propunerea, iar pana la urma a fost nascocit Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC)

(stire in curs de actualizare)

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1628

Taguri: Mugur Isarescu  Banca Nationala a Romaniei (BNR)  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)