Parlamentul modifica legea de functionare a bancilor pentru locuinte, dupa ce Curtea de Conturi a descoperit ca au prejudiciat statul cu zeci de milioane de euro, subminandu-si singure activitatea

Autor: Bancherul.ro
2017-03-14 22:30

Palatul Parlamentului (Casa Poporului)

Curtea de Conturi este invitata miercuri la Comisia pentru buget, finante si banci a Camerei Deputatilor pentru dezbaterea modificarilor aduse legii (OUG nr.99/2006) de functionare a bancilor pentru locuinte, pe care le-a acuzat in urma unui control efectuat in 2015 ca au prejudiciat bugetul de stat cu peste 70 de milioane de euro.

Curtea de Conturi a descoperit ca cele doua banci pentru locuinte (BCR si Raiffeisen) au distribuit clientilor subventii de la stat, sub forma unei prime anuale de pana la 250 de euro, fara ca acestia sa utilizeze respectivele sume pentru modernizarea, constructia sau cumpararea unor locuinte, conform scopului programului public, de sustinere a domeniului locativ.

Majoritatea clientilor celor doua banci pentru locuinte au primit prima de stat sub forma unor dobanzi majorate pentru depozite.

De asemenea, Curtea de Conturi a mai acuzat bancile ca au distribuit prima de stat clientilor minori sau in varsta de peste 65 de ani, desi acestia nu pot obtine credite in vederea utilizarii subventiilor de stat in scop locativ. Contractele de economisire-creditare incheiate de bancile pentru locuinte prevad o perioada initiala de economisire in vederea strangerii avansului necesar pentru acordarea ulterior a unui credit ipotecar. (vezi aici raportul Curtii de Conturi)

Cele doua banci, cat si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), prin intermediul caruia s-au distribuit fondurile publice, au contestat in instanta decizia Curtii de Conturi si au castigat procesele pe fond, la Curtea de Apel Bucuresti, insa o decizie definitiva in acest caz urmeaza sa o pronunte Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Avocatii bancilor au avertizat ca in cazul in care justitia va da dreptate Curtii de Conturi, bancile pentru locuinte vor intra in faliment, pentru ca despagubirile pe care vor trebui sa le plasteasca sunt prea mari. (vezi aici detalii)

Bancile au sustinut ca legea le permitea sa ofere clientilor prime de stat fara sa justifice utilizarea acestora in scop locativ, cu conditia sa economiseasca minim cinci ani.

Ei au adus ca argument prevederile art. 315, aliniatul 1 din OUG nr.99/2006: “Pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire creditare trebuie să aibă o durată de minimum 5 ani, fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite, si este obligatoriu ca înainte de expirarea termenului de economisire stabilit să nu se fi efectuat restituiri totale sau parţiale din sumele economisite.”

Numai ca acest articol se refera la “sumele economisite”, nu la prima de stat, iar Curtea de Conturi a criticat faptul ca prima de stat, nu sumele economisite de clienti, a fost primita de acestia de la banci, fara a fi utilizata in scopuri locative, conform scopului programului guvernamental.

Intre timp, bancile au facut lobby in Parlament pentru modificarea OUG 99/2006, rezultatul fiind un proiect de lege adoptat de Senat in 5 octombrie 2016, initiat de 20 de parlamentari influenti, printre care presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, Badea Leonardo, presedintele Comisiei de buget din Camera Deputatilor, Stefan Viorel, ministrul Finantelor, Gabriela Firea, primarul Capitalei, Andreea Paul, Ecaterina Andronescu.

Proiectul de lege a ajuns rapid, in 10 octombrie 2016, la Camera Deputatilor, care este camera decizionala, cu propunerea initiatorilor de adoptare in procedura de urgenta, care insa a fost respinsa, iar dezbaterea legii amanata pana dupa alegeri, in contextul in care Curtea de Conturi a anuntat ca a sesizat DNA, acuzand bancile de deturnare de fonduri. (vezi aici detalii)

Legea a reintrat acum in dezbaterile noului Parlament, dupa deciziile Curtii de Apel Bucuresti in favoarea acestora.

O motivare ipocrita pentru schimbarea legii

In expunerea de motive pentru modificare legii, semnata de senatorul PSD Viorel Arcas, se aduc doua argumente:

1. Este nevoie de “un plus de certitudine si a inlatura posibilitatea aparitiei unor interpretari echivoce cu privire la coordonatele esentiale ale sistemului Bauspar, particularitati care au fost avute in vedere implicit de catre legiuitor in forma actuala a legii, dar care se impun a fi clarificate expres in lege”.

2. “Avand in vedere ca sistemul Bauspar a cunoscut o dezvoltare rapida in Romania si s-a stabilizat prin crearea unei mase de depunatori care poate asigura siguranta si stabilitatea sistemului, se impune modificarea regimului juridic al Primei de Stat in sensul adaptarii la noile realitati care permit functionarea sistemului printr-o sustinere la fel de activa din partea Statului, dar care sa fie indreptata spre o eficientizare a utilizarii subventiilor”.

"Adaptarea regimului juridic al primei de stat la noile realitati" inseamna, de fapt, mentionarea explicita ca prima de stat se poate acorda doar daca se poate justifica ca a fost utilizata in scop locativ, adica exact problema reclamata de Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi a descoperit ca majoritatea contractelor de economisire-creditare au fost inchise iar clientii bancilor si-au retras economiile fara a mai obtine credit imobiiar si fara ca prima de stat sa fie folosita in scopuri locative.

Bancherii au admis, se pare, acest fapt evident, in urma scandalului cu Curtea de Conturi, astfel ca legea a fost modificata in sensul ca prima de stat se poate primi doar daca se justifica utilizarea ei in scop locativ.

Astfel, Senatul a modificat art.315 dn actuala lege, potrivit caruia "Pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire creditare trebuie să aibă o durată de minimum 5 ani, fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite".

Noua varianta a art.315 spune doar ca "Pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire- creditare trebuie să aibă o durată de minimum 5 ani".

In schimb, a devenit obligatorie justificarea primei de stat: aliniatul 3 al art. 315 prevede urmatoarele: “Clientii care incheie contracte de economisire-creditare au obligatia de a prezenta bancii documentele justificative privind utilizarea in scop locativ a sumei reprezentand prima de stat”.

O alta modificare adusa legii se refera la diminuarea primei de stat de la 25%, maxim 250 de euro pe an, la 20%, maxim 200 de euro pe an in cazul in care clientii nu opteaza pentru un credit, ci doar pentru economisire.

Insa, dupa cum am vazut, chiar daca doar economisesc, clientii trebuie sa justifice prima de stat in investitii in domeniul locativ, adica modernizarea, constructia sau cumpararea unei locuinte.

In noua lege a mai fost adaugat un nou articol, potrivit caruia “clientul are dreptul, dar nu si obligatia de a contracta un credit”.

Prevederea este superflua, intrucat Curtea de Conturi nu a contestat ca bancile si-ar fi obligat clientii sa obtina credite, ci doar ca acestia au primit prime de stat, fara sa justifice ca au folosit banii in domeniul locativ, conform scopului programului.

Cu alte cuvinte, bancile nu ar fi trebuit sa acorde prima de stat clientilor care doar au economisit, fara sa foloseasca prima de stat pentru renovarea, extinderea, construirea sau cumpararea unei locuinte, cu sau fara un credit, la finalul perioadei de economisire.

Problema delicata a clientilor minori

De asemenea, se mai arata in expunerea de motive, “se va clarifica expres faptul ca pot incheia contracte de economisire-creditare si persoanele care nu au implinit 18 ani, in conditiile prevazute de Codul Civil, si pot beneficia in consecinta de Prima de Stat pentru depunerile efectuate”.

In acest sens, Senatul a modificat art.313 din OUG nr.99/2016, astfel: “Sunt indreptatiti sa beneficieze de prima de stat clientii persoane fizice, indiferent de varsta si de starea civila”, fata de prevederea actuala, potrivit careia “sunt îndreptăţiţi să beneficieze de primă de stat clienţii persoane singure, precum si oricare dintre soţi, separat, indiferent care dintre ei a făcut depunerea.”

Clientii unei banci, care pot incheia un contract, nu pot fi, fireste, decat persoanele majore, astfel ca aceasta prevedere este discutabila, dupa cum a sesizat, de altfel, si Curtea de Conturi, care a criticat faptul ca bancile au incheiat contracte cu minori pentru ca o familie sa poata primi mai multe fonduri de la stat.

Asta inseamna ca o familie cu trei copii poate primi mai multi bani publici decat o familie fara copii, desi ambele familii utilizeaza banii pentru cate o singura locuinta.

Bancherii argumenteaza ca sistemul “Bauspar” a avut succes in tarile germanice si datorita faptului ca un contract de economisire-creditare putea fi facut cadou unui copil, pentru ca parintii sa economiseasca pentru el timp de 10-20 de ani, iar apoi, cand acesta devine major, sa dispuna de avansul necesar pentru un credit ipotecar.

Ideea este logica si chiar poate reprezenta o solutie pentru un sistem sustenabil de creditare ipotecara, mai ales in perioadele de criza, cand oamenii nu dispun de resurse pentru avans iar bancile nu sunt dornice sa-si asume riscuri.

Insa Curtea de Conturi are dreptate: nu contestam sistemul Bauspar, ci faptul ca prima de stat trebuie acordata doar in scopul prevazut, adica pentru investitii imobiliare, nu pentru dobanzi mai mari la depozite. Cu alte cuvinte, bancile li s-ar putea permite sa incheie si cu minorii (de fapt cu reprezentantii legali ai acestora) un contract de economisire-creditare tip Bauspar, dar nu le pot da prima de stat decat daca, la majorat, vor lua si un credit ipotecar sau folosesc banii in scop locativ. Sau daca, intre timp, isi transmit (cesioneaza) contractul catre o persoana care obtine un credit imobiliar sau utilizeaza prima de stat in scop locativ.

Noua lege, o dovada a esecului sistemului Bauspar

In concluzie, prin modificarile aduse legii de functionare a bancilor pentru locuinte se recunoaste, practic, faptul ca acestea nu ar fi trebuit sa acorde clientilor primele de stat fara o justificare a utilizarii banilor publici pentru investitii locative, ceea ce este firesc.

De altfel, acordand prime de stat si celor care doar au facut econonomii, dupa care le-au retras, bancile pentru locuinte practic si-au subminat singure dezvoltarea sistemului Bauspar, dupa cum a constatat si Curtea de Conturi.

Justitia a fost, insa, cel putin in prima faza, de partea bancilor, constatand ca ele au actionat legal.

Ramane de vazut care va fi decizia definitiva a instantelor de judecata, precum si forma finala a OUG 99/2006, asa cum va fi adoptata de Camera Deputatilor.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 3858

Taguri: procese  Curtea de Apel Bucuresti  TBI Bank  reclama inselatoare  Raiffeisen Bank  TBI Credit IFN  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)