BANCI | Stirea Zilei

EDUCATIE FINANCIARA: Care este rolul Bancii Centrale Europene in perioada de criza si cine este noul sau sef, italianul Mario Draghi

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2011-10-31 22:24

Italianul Mario Draghi, 64 de ani, devine, incepand din 1 noiembrie, noul presedinte al Bancii Centrale Europene, pentru un mandat de nu mai putin de opt ani, in locul francezului Jean-Claude Trichet.

Cine este Draghi? Ramas orfan in adolescenta, s-a dovedit o minte sclipitoare si a devenit primul italian care obtine titlul de doctor al celebrei universitati americane Massachusetts Institute of Technology (MIT), al carei absolvent este si presedintele Federal Reserve, Ben Bernanke.

Ulterior, Draghi a fost profesor de economie si a lucrat la Banca Mondiala, iar cariera publica si-a inceput-o in politica, fiind numit ministrul finantelor in guvernul italian.

A urmat o perioada controversata in functia de vicepresedinte al diviziei internationale la Goldman Sachs, din 2002 pana in 2005, perioada in care puternica banca de investitii americana a fost acuzata ca a ajutat Grecia sa-si ascunda imensul deficit, Draghi spunand ca nu a fost implicat in respectivele operatiuni.

Din 2005 Draghi a ocupat functia de presedinte al bancii centrale a Italiei, din 2006 face parte din consiliul de administratie al BCE iar din 2009 a preluat si conducerea Financial Stability Board, care are rolul de a modifica regulile finantelor globale.

Ca fire, Draghi este cunoscut ca o persoana foarte tacuta si discreta, o diplomatie ce-l poate ajuta in noua functie, dar pe de alta parte ar putea deveni un dezavantaj daca va fi considerat prea putin transparent.

Care este rolul Bancii Centrale Europene

Concret insa, la ce provocari va fi nevoit sa faca fata noul presedinte al BCE? In primul rand, va fi supus in continuare presiunii din partea guvernelor pentru ca BCE sa cumpere in continuare titluri de stat si chiar sa reduca dobanzile, insa va trebui sa gaseasca o cale de a face acest lucru fara a compromite independenta bancii centrale si principala sa menire, de a asigura stabilitatea preturilor.

Paul Krugman a spus recent ca BCE va fi nevoita sa tipareasca mai multi bani pentru a ajuta Europa sa iasa din criza. In conditiile in care titlurile statelor europene sunt considerate solvabile, insa ilichide, BCE ar putea fi nevoita sa adopte masuri neconventionale mai agresive de achizitie de titluri, datorita resurselor sale nelimitate de bani.

BCE a inceput sa cumpere din nou bonduri ale Italiei si Spaniei in august 2011, revitalizand programul de criza denumit “quantitative easing” initiat in 2008 si a carui valoare a ajuns la 169 miliarde euro.

Politica BCE de a cumpara titluri de stat este contestata de reprezentantii Germaniei, doua figuri proeminente ale finantelor acestei tari dandu-si demisia in semn de dezacord fata de aceasta: fostul membru in conducerea BCE, Juergen Stark si fostul presedinte Bundesbank, Axel Weber.

Si actualul presedinte al Bundesbank, Jens Weidmann, este impotriva programului, considerand ca acesta elimina distinctia dintre politica fiscala si cea monetara. BCE considera insa ca programul este menit doar pentru asigurarea unei transmisii normale a politicii monetare, iar sumele de bani aferente cumpararii titlurilor de stat sunt ulterior “sterilizate”, prin absorbtia aceleaiasi cantitati de bani din sistemul bancar.
Draghi a declarat recent ca BCE ramane determinata sa combata functionarea deficitara a pietelor financiare si monetare, insa respectivele masuri neconventionale au natura temporara.

In ceea ce priveste presiunile de reducere a dobanzii, Draghi va trebui sa analizeze serios, in sedinta de politica monetara din 3 noiembrie, daca este necesara aceasta masura de stimulare a economiei in suferinta, la doar patru luni dupa ce predecesorul sau a decis a doua majorare a ratei in acest an, pana la 1,5%, in conditiile in care inflatia a depasit 3% in septembrie, depasind pentru a 10 luna consecutiv limita maxima de “aproape 2%” asumata de BCE.

Insa in noile conditii de dupa criza, asigurarea stabilitatii preturilor s-ar putea dovedi insuficienta pentru BCE, institutie care va fi nevoita sa puna mai mare accent acum pe stabilitatea financiara.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la refinantarea creditelor ipotecare

Bancile cu cele mai mici dobanzi la refinantarea creditelor ipotecare sunt, in ordine, CEC Bank, BRD, Libra Bank, ING Bank si Banca Transilvania (BT), conform topului realizat de Bancherul.ro pe baza informatiilor publicate de banci. Clasamentul a fost intocmit detalii

Bancile cu cele mai mici dobanzi la creditele ipotecare

Bancile cu cele mai mici dobanzi fixe in primii 3,5 sau 10 ani la creditele ipotecare sunt Banca Transilvania (BT), BCR si CEC Bank, conform calculatoarelor de credit de pe site-urile bancilor. Topul a fost realizat pe baza unui imprumut in valoare de 250.000 de detalii

Cum raspunde BRD la intrebarile privind fraudele online

Fraudele online au devenit o problema pentru banci, astfel ca am trimis la BRD urmatoarele intrebari, in urma reclamatiilor primite de la cititorii care au fost victimele inselaciunilor prin intermediul unor false platforme de investitii: - Care este procedura detalii

Ocean Credit incalca legea privind informarea clientilor inainte de acordarea unui credit

Ocean Credit nu respecta legea contractelor de credit, OUG 50/2010, privind informarea clientilor inainte de acordarea unui credit, astfel incat acestia sa fie constienti de costul unui imprumut si sa-l poata compara cu ofertele altor IFN-uri sau banci. Concret, detalii

 



 

Ultimele Comentarii