BANCI | Educatie financiara

Clauzele abuzive din contractele de credit in procesele dintre clienti si banci: care sunt ele si cum sunt explicate de instantele de judecata

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2013-09-02 16:59

Avocati si jurnalisti ahtiati dupa putere si bani isi continua sistematic actiunile de manipulare a publicului si de exercitare de presiuni asupra judecatorilor si institutiilor independente ale statului, precum BNR, pe tema clauzelor abuzive din contractele de credit.

Avocatul Gheorghe Piperea gaseste in ziarul Bursa ori site-ul Economica.net oameni care sa-i sustina, cointeresati sau nu, opiniile extremiste si absurde menite a induce impresia ca toate creditele acordate de banci contin clauze abuzive, mai exact comisioane si dobanzi prea mari, ce trebuie scazute la niveluri de 1-2% pe an.

Iar respectivele clauze abuzive trebuie eliminate din toate contractele de credit, prin asa-zisele actiuni colective in instanta, permise de o lege amanata insa, la cerintele FMI si BNR, pana in octombrie, intrucat ar aduce pagube importante bancilor, conform unui studiu de impact realizat de BNR. Recunoscand potentialele pagube din aplicarea respectivei legi, bancherii si-au recunoscut astfel, ce naivitate! vinovatia in acest caz.

Cu toate ca, in acelasi timp, au acuzat deciziile contradictorii ale instantelor de judecata in aceste cazuri, motiv pentru care au solicitat judecarea proceselor doar la Inalta Curte de Justitie si Casatie.  

In timp ce publicatii cumparate de Piperea publica sistematic astfel de informatii, preluate, adesea, si de televiziuni, alte ziare importante, financiare sau generaliste, boicoteaza, pur si simplu, acest subiect (probabil tot din anumite interese), privand astfel publicul de informatii obiective si clare pe acest subiect.

Aceasta publicatie este, probabil, singura care incearca sa fie la mijloc in aceasta acerba disputa, incercand sa desluseasca, in spiritul principiului educatiei financiare, din care am facut un stindard, problema clauzelor abuzive din contractele de credit si sa le prezinte cat mai obiectiv si clar cu putinta, in interesul publicului.

Luam ca exemplu o decizie judecatoreasca pe tema clauzelor abuzive adoptata in acest an de Curtea de Apel Bucuresti, mai exact decizia civila nr.45/2013 in dosarul nr.6137/2010, a carei motivare ne-a pus-o la dispozitie respectiva instanta.

Clauzele abuzive sunt, de fapt, prejudicii, apreciaza Curtea de Apel

Este vorba de apelul formulat de un grup de clienti reprezentanti de Gheorghe Piperea, intr-un proces cu BCR, judecat initial la Tribunalul Bucuresti.

Piperea a cerut, in numele celor in jur de 140 de clienti, nici mai mult nici mai putin decat anularea tuturor comisioanelor aferente creditelor (inclusiv cel de acordare si administrare a unui credit, comisioane percepute de mai toate bancile), precum si reducerea dobanzii de la 8-9% la 1-2% pe an. De ce? Pentru ca ar fi clauze abuzive!

In privinta dobanzii, Piperea a spus ca aceasta este abuziva intrucat BCR nu a scazut-o, odata cu indicele EURIBOR in functie de care trebuie ajustata, care coborase de la niveluri de 5-6% inainte de criza, la 0,5% in 2010. In consecinta, a cerut Tribunalului, nici mai mult nici mai putin, sa stabileasca o dobanda de 1-2% pentru clientii sai! Adica nu sa ajusteze dobada conform EURIBOR, ci sa stabileasca o marja fixa de 1,5% plus EURIBOR, in loc de marja fixa + dobanda BCR variabila (DRV), care tinea cont de EURIBOR.

Tribunalul Bucuresti a respins insa actiunea lui Piperea, considerand ca dobanda BCR nu este o clauza abuziva. Avocatul a contestat insa decizia la Curtea de Apel.

Curtea de Apel a confirmat, la randul sau, decizia Tribunalului Bucuresti in privinta dobanzilor BCR, considerand ca modul in care acestea au fost stabilite iar apoi modificate nu poate fi considerata o clauza abuziva. Din simplul motiv ca este vorba de o dobanda la un credit, stabilita de o banca si acceptata de client.

Faptul ca banca nu a respectat formula de modificare a dobanzii, mai exact ca nu a scazut-o, odata cu indicii EURIBOR/ROBOR, nu se poate considera practica abuziva ci un prejudiciu adus consumatorului prin nerespectarea prevederii contractuale. Iar consumatorul poate solicita unei instante recuperarea respectivului prejudiciu, insa in baza altei legi, respectiv  OG 21/1992 privind protectia consumatorilor.

Cu alte cuvinte, Piperea a cam gresit incadrarea juridica, voit sau nu, probabil intentionat, pentru a marsa pe tema clauzelor abuzive.

Iata motivarea Curtii de Apel Bucuresti:

„Demersul consumatorilor din prezentul dosar s-a datorat într-o mare măsură faptului  că dobânda de referinţă variabilă indicată de BCR SA în numite contracte de credit nu a scăzut atunci când valoarea EURIBOR din cadrul D.R.V.  s-a redus până la un minim istoric de 0,6% în luna mai 2010.

Din perspectiva interesului economic al consumatorului Curtea consideră că aspectul criticat mai sus, care nu se referă la o creÅŸtere semnificativă a dobânzilor practicate de bancă (creÅŸtere de natură a afecta echilibrul contractual) ci doar la faptul menÅ£inerii dobânzilor la nivelul practicat ÅŸi anterior diminuării EURIBOR, ar fi trebuit invocat de către reclamanÅ£ii – pârâÅ£i împotriva B.C.R. SA pe calea unei acÅ£iuni în repararea prejudiciului suferit în condiÅ£iile articolului 93 pct. 3 lit.„k” din O.G. nr.21/1992 modificată ÅŸi republicată, dispoziÅ£ii potrivit cărora „furnizorul de servicii financiare va lua toate măsurile necesare pentru a efectua repararea în termen de maxim 15 zile a eventualelor prejudicii cauzate consumatorului prin nerespectarea obligaÅ£iilor asumate prin contract ÅŸi va face dovada demersurilor întreprinse în acest sens”.

În alte cuvinte, caracterul abuziv al clauzei referitoare la dobânzile din contract  se apreciază prin raportare la momentul încheierii contractului în timp ce nerespectarea obligaÅ£iei BCR SA de a calcula dobânzile potrivit termenilor contractuali agreaÅ£i de părÅ£i se subscrie unei alte acÅ£iuni ÅŸi nu semnifică în mod automat că respectiva clauză contractuală nesocotită ar fi ÅŸi abuzivă."

Comentarii

furat de bcr
BCR cel mai mare camatar
Mai jurnalist platit de banci, ia si citeste si alte decizii date de judecatori ce nu au facut niciun pact cu BCR: Ce spune Curtea de Apel Bucuresti despre clauzele din contractele de credit ale BCR: "1/ referitor la caracterul abuziv al clauzelor – Curtea considera ca prima instanta a aplicat in mod direct si echitabil Directiva 93/13/CEE, tinind seama si de jurisprudenta Curtii Europene, in sensul restabilirii echilibrului real intre clauzele contractuale, al prestatiilor reciproce, 2/ referitor comision de acordare – Curtea apreciaza clauza ca abuziva, intrucit asa numitele prestatii ale bancii nu deriva dintr-un contract incheiat, fiind anterioare intrunirii acordului de vointa al partilor contractante, ba mai mult, acesta este stabilit unilateral de catre banca, de vreme ce consimtamintul intervine dupa efectuare acestor prestatii. Costurile acestor demersuri anterioare acordarii creditului trebuie suportate de cel care le impune, respectiv banca, deoarece asupra acestora consumatorul nu si-a exprimat consimtamintul, ceea ce creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile reciproce ale partilor. 3/ referitor la comisionul de administrare – Curtea apreciaza clauza ca abuziva, intrucit imprejurarea ca acest comision se raporteaza la valoarea initiala a creditului si nu la valoarea soldului ramas, creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile bancii si obligatiile ramase de executat de catre consumator. 4/ referitor la dobinda de referinta variabila, DRV. – Curtea apreciaza clauza ca abuziva, de vreme ce DRV este raportata la o dobinda stabilita discretionar de banca si nu la indici de referinta obiectivi, verificabili, exteriori vointei bancii. Despre DRV nu se cunoaste in functie de ce criterii va fi stabilita de catre furnizorul de servicii bancare. Chiar daca ulterior, banca a procedat la o modificare a clauzei, sub pretextul adaptarii contractului la noile dispozitii ale OUG 50/2010, favorabile consumatorului, in realitate s-a produs efectul invers decit cel consacrat prin ordonanta, respectiv posibilitatea bancii ca, indiferent de cresterea sau diminuarea Euribor, dobinda datorata de consumator sa nu scada, deoarece aceasta urma a fi adaptata prin cresterea marjei fixe, astfel incit cuantumul dobinzii datorate sa nu fie micsorat niciodata. Curtea decide inlocuirea clauzei modificate see you clauza stabilita initial de parti, potrivit careia dobinda contractuala va fi formata din marja fixa de 1.5% la care se adauga Euribor. 5/ referitor la suplimentarea garantiilor aduse – Curtea constata ca si aceasta clauza ( 8.4 din Conditii generale de creditare) duce la crearea unui dezechilibru nejustificat intre prestatiile reciproce si interdependente al partilor. Scaderea valorii bunurilor constituite drept garantie poate fi influentata de factori obiectivi, independenti de atitudinea sau de vreun comportament al consumatorului, altfel spus, independent de vreo culpa a reclamantului in executarea obligatiilor contractuale. Transferarea totala a oricaror riscuri ce tin mai degraba de piata imobiliara creeaza indiscutabil un dezechilibru major intre prestatiile reciproce. De altfel, printr-o astfel de clauza se apreciaza culpabila reclamantului orice imprejurare ulterioara incheierii contractului care ar crea un risc pentru banca, ceea ce nu poate fi acceptat din perspectiva unui echilibru real al prestatiilor decurgind din contractul de credit."

Terente
Laturi si Muraturi Marca BCR
Ce facatura de articol, cata minciuna si demagogie in el. Daca te pish in freza te superi? N-ar trebui ca si tu si NNDKP o faceti pe cei 400 de oameni ramasi in procese. Vezi ca numarul este scazut din greu. Cauta si vezi cati reclamanti au ramas si o sa vezi ca ai picat de fazan. Iar despre interepretarea lui Duta Ruxandra Monica nu am decat o portie mare de cacat de aruncat pe geam. O profesionista ca Duta si-a batut joc de lege si a facut lucrarea bancii. Felicitari, adevarul este cu totul altul.



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Educatie financiara



Oferte de credite pe Facebook care sunt inselatorii sau fraude online (tepe)

Pe Facebook exista nenumarate oferte de credite care sunt tentative de inselatorie (tepe) sau fraude online. Metoda de inselatorie consta, in principal, in obtinerea de catre escroci a datelor personale si financiare (numerele si parolele cardurilor sau aplicatiilor bancare) prin detalii

Cum aș putea să previn fraudele cu cardul realizate de persoane din alte țări?

"O persoană apropiată a observat recent în aplicaÈ›ia băncii o serie de tranzacÈ›ii din Italia. Ea a fost în È›ară în tot acest timp, aÈ™a că nu ar fi avut cum să facă acele tranzacÈ›ii. Eu sunt client ING, aÈ™a că aÈ™ vrea să È™tiu cum aÈ™ putea să evit acest detalii

Site-uri pentru tepe (inselatorii, fraude) cu credite

Va prezentam mai jos o lista cu site-uri promovate de Google prin care se dau tepe cu false credite: - quiz.vumrez.com - site promovat de Google pe site-ul Bancherul.ro, care are link catre un asa-zis chestionar cu valoarea creditului pe care vrei sa-l obtii, iar detalii

Bancile au inceput sa inteleaga ca au nevoie de o relatie pe termen lung cu consumatorul, nu de un castig rapid

• Majorările fiscale în 2025 pot fi: majorarea TVA, a impozitului pe profit sau a impozitului pe proprietăți – Ana Popescu • UniCredit a reevaluat creÈ™terea economică la 1,7%, în scădere în anul 2024 È™i sub detalii

 



 

Ultimele Comentarii