BANCI | Stirea Zilei

Carabulea castiga, surprinzator, o lupta cu BNR pentru controlul Carpatica, dar razboiul nu s-a terminat

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2015-04-29 10:12

Drama bancii Carpatica din Sibiu, controlata de Ilie Carabulea, patronul Atlassib, continua, din pacate, dupa ce in cadrul AGA de ieri actionarii minoritari (Carabulea, care detine 41% din actiunile bancii, avand dreptul de vot suspendat de BNR inca de la inceputul lui 2014) au respins propunerea de acoperire a pierderilor de 45 milioane euro din anii precedenti prin anularea a peste 2 miliarde de actiuni ale bancii, reprezentand 65% din capital, cu o valoare identica cu cea a pierderilor.

Daca s-ar fi aprobat reducerea capitalului Carpatica in vederea acoperirii pierderilor, Carabulea ar fi pierdut aproape 10 milioane de euro (la pretul actual al actiunilor la bursa) in urma anularii unei parti importante din actiunile detinute de acesta in banca.

De aceea, se poate spune ca el a castigat, de data aceasta, o batalie cu BNR, a carei scop principal este sa recapitalizeze banca din Sibiu, in conditiile in care rata de solvabilitate este de 10,77%, la limita impusa de banca centrala, de 10%, in scadere de la 12,32% in 2013, din cauza pierderilor de 170 milioane lei de anul trecut.

Conducerea Carpatica, impreuna cu BNR, sperau ca masura de anulare a pierderilor de anul trecut prin diminuarea capitalului bancii sa faciliteze gasirea unui investitor care sa preia banca, solutia propusa fiind o fuziune cu Nextebank, preluata in 2013 de de fondul Axxess Capital, condus de Horia Manda.

Prima incercare de fuziune esuata

Fuziunea cu Nextebank a fost schema gandita de BNR inca de la inceputul anului trecut, dupa ce i-a suspendat lui Carabulea dreptul de vot in banca, in urma arestarii acestuia in cazul Carpatica Asig.

BNR chiar a reusit sa-i convinga pe actionarii minoritari ai Carpatica ca fuziunea este singura solutie pentru salvarea Carpatica, astfel ca acestia au aprobat inceperea negocierilor de fuziune in cadrul AGA bancii din aprilie 2014, in ciuda protestelor din inchisoare ale lui Carabulea.

Au urmat, in vara lui 2014, negocierile de fuziune cu Nextebank, proces ce urma sa fie aprobat in cadrul unei AGA a bancii din decembrie 2014.

Planul de fuziune a bancii Carpatica cu Nextebank prevedea ca aceasta din urma sa detina 45% din actiunile Carpatica, astfel ca actionarul majoritar din prezent, Ilie Carabulea, ar fi pierdut controlul bancii.

Dar cu o saptamana inainte de AGA, banca trimite bursei un anunt in care Oprea Carabulea, baiatul lui Carabulea, isi exprima “angajamentul de a incheia o tranzactie de vanzare a unui pachet majoritar de actiuni conform unui scenariu accelerat pentru a asigura bancii platforma necesara pentru a spori baza de capital in vederea dezvoltarii viitoare”.

In consecinta, la loc comanda. In AGA nu s-a mai aprobat fuziunea, asteptandu-se tranzactia lui Carabulea.

BNR raspunde cu represalii

Tranzactie care insa nu a mai venit, astfel ca BNR a raspuns cu represalii: in ultimul trimestru din 2014 a facut curatenie in bilantul Carpatica, soldat cu provizioane pentru creditele neperformante de 233 milioane lei, de 6 ori mai mari decat in tot anul 2013, cand s-au ridicat la doar 38 milioane lei.

Consecinta: pierderile uriase la Carpatica in 2014, de aproape 45 de milioane de euro, pierderi ce trebuie acoperite, conform legii, de catre actionari, fie prin majorare de capital, imprumut subordonat sau diminuarea capitalului, daca primele doua variante nu se aplica.

Cum Carabulea se pare ca a refuzat (sau nu a avut resurse) sa majoreze capitalul Carpatica sau sa-i acorde un imprumut, BNR a decis ca pierderile sa fie acoperite din capitalul bancii, prin anularea unui numar de 65% din actiunile bancii, urmata de o majorare de capital de 30 de milioane de euro, prin emiterea de noi actiuni.

In consecinta, in AGA Carpatica de ieri s-au facut aceste propuneri actionarilor minoritari, plus reluarea negocierilor de fuziune cu Nextebank, toate fiind insa respinse.

La inceputul acestei luni, Carpatica anunta ca face eforturi si pentru atragerea unui imprumut subordonat de pana la 20 de milioane de euro pentru asigurarea functionarii bancii in acest an in conditii de capitalizare adecvata, dar nici aceasta incercare nu a avut succes.

In aceste conditii, soarta Carpatica ramae incerta, ceea ce este un semnal prost pentru toata lumea. Un razboi intre BNR si actionarul majoritar al unei banci nu putea sa aiba decat acest rezultat.

Care este urmatoarea mutare a BNR in cazul Carpatica?

Greu de anticipat, in conditiile in care Carabulea pare sa fi recastigat controlul asupra bancii, prin actionarii minoritari.

In acelasi timp, este posibil ca indicatorul de solvabilitate al Carpatica sa fi coborat sub limita de 10% impusa de BNR.

BNR nu poate actiona insa decat daca solvabilitatea coboara sub limita legala de 8%. In acest caz, banca centrala poate incepe masurile de salvare a bancii, conform noii legislatii privind rezolutia bancara, fara implicarea fondurilor publice.

Pleaca Petria si Toader, vine italianul Marzo Giaime

Nicolae Petria, presedintele Consiliului de Supraveghere al Carpatica si-a anuntat demisia in cadrul AGA de ieri, la fel procedand si Doina Toader, membru independent in Consiliul de Supraveghere.

In schimb, in Consiliul de Supraveghere al Carpatica a fost ales un nou membru: Marzo Giaime, pentru un mandat de 4 ani. Iata cum este prezentat acesta pe site-ul Carpatica:

"Giaime Marzo ( nascut in 1982) este Doctor in Drept American din septembrie 2010. 

A urmat cursurile universitatii Luiss Guido Carli din Roma si ale Universitatii de Drept Saint Thomas din Miami.

A ocupat diferite pozitii in cadrul institutiilor internationale precum: membru al Comitetului de Lucru al Centrului Meseuro AISBL pentru Studii Mediteran -Europene (noiembrie 2012-prezent), Junior Fellow in cadrul Aspen Institute Italia, Senior Leader in cadrul Aspen Institute Romania.

Experienta relevanta

o Octombrie 2012-prezent: Consilier strategic al Presedintelui Consiliului de Supraveghere –Vassilev Group/Bromak EOOD-Corporate Commercial Bank of Sofia

o Februarie 2012-prezent: Presedintele Consiliului de Administratie-Camera de Comert Italiana-Bulgara

o Februarie 2011-prezent: Consilier-Bridge House Law

o Ianuarie 2011-prezent: Actionar si Director General - Hagia Sophia Service OD

o Septembrie 2010-Decembrie 2012: Consilier Presedinte Bridge Capital

o Octombrie 2010-Octombrie 2012: Director afaceri externe – Ofiter reprezentant al Republicii Italia- Vassilev Group/Bromak EOOD

o Septembrie 2010-Septembrie 2012: Consilier al Directorului General-Synergie Italia

A incheiat mai multe parteneriate cu scopul de a identifica oportunitati de investitii in valoare de 2 miliarde de euro in diferite sectoare. In prezent, sub supravegherea unor manageri italieni de top, pune bazele infiintarii unui fond de investitii Londonez in valoare de 100 milioane euro, in scopul efectuarii de investitii imobiliare si energetice in Africa de Sud Est."

Comentarii

x
carpatica
ce nu stiti voi este ca BNR are \'\'capuse\'\' care impiedica activitatea in BCC...controlul pe teren vs. controlul actionarilor :)



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la refinantarea creditelor ipotecare

Bancile cu cele mai mici dobanzi la refinantarea creditelor ipotecare sunt, in ordine, CEC Bank, BRD, Libra Bank, ING Bank si Banca Transilvania (BT), conform topului realizat de Bancherul.ro pe baza informatiilor publicate de banci. Clasamentul a fost intocmit detalii

Bancile cu cele mai mici dobanzi la creditele ipotecare

Bancile cu cele mai mici dobanzi fixe in primii 3,5 sau 10 ani la creditele ipotecare sunt Banca Transilvania (BT), BCR si CEC Bank, conform calculatoarelor de credit de pe site-urile bancilor. Topul a fost realizat pe baza unui imprumut in valoare de 250.000 de detalii

Cum raspunde BRD la intrebarile privind fraudele online

Fraudele online au devenit o problema pentru banci, astfel ca am trimis la BRD urmatoarele intrebari, in urma reclamatiilor primite de la cititorii care au fost victimele inselaciunilor prin intermediul unor false platforme de investitii: - Care este procedura detalii

Ocean Credit incalca legea privind informarea clientilor inainte de acordarea unui credit

Ocean Credit nu respecta legea contractelor de credit, OUG 50/2010, privind informarea clientilor inainte de acordarea unui credit, astfel incat acestia sa fie constienti de costul unui imprumut si sa-l poata compara cu ofertele altor IFN-uri sau banci. Concret, detalii

 



 

Ultimele Comentarii