BNR semnaleaza ca politica monetara trebuie sa devina tot mai restrictiva, pentru combaterea inflatiei, in ciuda temperarii cresterii economice

Autor: Bancherul.ro
2018-05-15 23:21

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a indicat in minuta sedintei din 9 mai, cand a decis a treia majorare din acest an a dobanzii de referinta, la 2,5%, ca politica monetara va deveni tot mai restrictiva pe parcursul acestui an, dar si in 2019, din cauza majorarii inflatiei si a supraincalzirii economiei, care creste peste potential, in ciuda temperarii avansului PIB-ului chiar din primul trimestru al acestui an.

In minuta din 9 mai, BNR arata ca „pe parcursul acestui an condițiile monetare își vor atenua sensibil caracterul acomodativ și că spre finele anului 2019 acestea vor deveni marginal restrictive...”

Comparativ, in minuta sedintei din 7 februarie s-a indicat „o atenuare treptată a caracterului acomodativ al condiţiilor monetare, anticipate a deveni cvasi-neutre în 2019...”

Asadar, „caracterul acomodativ al conditiilor monetare”, care in jargonul BNR inseamna un nivel redus al dobanzilor interbancare si a dobanzii de referinta, vor avea acum o „atenuare sensibila”, fata de o „atenuare treptata”, iar in 2019 vor deveni „marginal restrictive”, nu doar „cvasi-neutre”.

Cu alte cuvinte, BNR semnaleaza ca dobanzile ar putea creste mai mult decat se credea pana acum.

Analistul ING, Ciprian Dascalu, considera ca mesajul BNR este ca va opera mai multe majorari de dobanda, dar cu o frecventa mai mica.

BNR mai are patru sedinte de politica monetara in acest an (in 4 iulie, 6 august, 3 octombrie si 6 noiembrie), iar ING prognozase anterior o noua majorare a ratei de dobanda abia la finalul anului, insa acum nu exclude ca o decizie sa fie luata chiar in sedinta din august.

Asta pentru ca BNR ar putea lua o pauza in sedinta din iulie, intrucat „transmisia efectelor asupra pietei a masurilor de politica monetara adoptate in lunile anterioare inca nu s-a epuizat”, ceea ce inseamna ca dobanzile pietei bancare inca nu au ajuns la un nivel asteptat de banca nationala.

Nu este vorba de dobanzile ROBOR, care au reactionat imediat, ajustandu-se la 0,2 puncte procentuale peste dobanda de referinta, ci de dobanzile la depozitele bancare: „A fost evidențiată și tendința de mărire în primul trimestru a ecartului dintre rata dobânzii la creditele noi și cea aferentă depozitelor noi la termen, anticipându-se însă că aceasta se va inversa, pe măsura consolidării efectelor întăririi de către BNR a controlului exercitat asupra lichidității de pe piața monetară, implicând și o creștere a competiției între bănci pentru atragerea de rezerve, eventual potențată de inițiativa Ministerului Finanțelor Publice de a emite titluri de stat pentru populație.”

Conform statisticilor BNR, dobanda medie la credite a fost in martie de 6,34%, iar la depozite de 1,03%, ceea ce inseamna un ecart de 5,31%, fata de luna decembrie 2017, cand dobanda la credite era de 5,98% iar la depozite de 0,94%, asadar o marja de 5,04%.

Cum isi motiveaza BNR politica monetara mai restrictiva

BNR motiveaza politica monetara tot mai restrictiva, adica posibilitatea unor noi majorari ale dobanzii de referinta, prin necesitatea de a tine sub control inflatia, care deja a ajuns la un nivel detul de ridicat, de 5,2%.

„Unii membrii ai Consiliului au subliniat că probabila urcare mai pronunțată și relativ persistentă a ratei anuale a inflației semnificativ deasupra limitei de sus a intervalului țintei riscă să dezancoreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze pe această cale efecte secundare importante, mai ales pe fondul presiunilor în urcare ale factorilor fundamentali, implicit să amplifice eforturile și costurile readucerii sub control a inflației.

În conjunctura actuală, riscul este amplificat de potențiala creștere peste așteptări a unor prețuri administrate, dar mai ales a prețului internațional al petrolului, relevantă fiind considerată, de asemenea, relația dintre prețurile interne și dinamica cursului de schimb al leului.

S-a subliniat în acest context, în mod repetat, nevoia ancorării anticipațiilor pe termen mediu și a calmării celor pe termen mai scurt, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale”, se arata in minuta BNR din 9 mai.

E nevoie de dobanzi mai mari in ciuda decelerarii pronuntate a cresterii economice

BNR considera ca este nevoie de dobanzi mai ridicate in ciuda unei decelerari „relativ pronuntate” a cresterii economice in acest an, intrucat aceasta se mentine, totusi, peste potential in acest an si doar usor sub potential in 2019: „se anticipează o decelerare relativ pronunțată a expansiunii economice în 2018, succedată însă de o încetinire sensibil temperată în 2019, ritmul ei prognozat rămânând astfel deasupra celui potențial în 2018 și coborând doar ușor sub acesta în anul următor.”

BNR a luat in calcul pentru prognozarea decelerarii cresterii economice o atenuare a caracterului expansionist al politicii fiscale in acest an, in timp ce in 2019 politica fiscala este asteptata sa aiba un caracter „cvasi-neutru”.

Astfel, BNR apreciaza in minuta din 9 mai ca politica fiscala isi va atenua caracterul expansionist in acest an, dupa ce in februarie considera probabila prelungirea acestuia. In schimb, in 2019, un an cvasi-electoral (alegeri prezidentiale si pentru Parlamentul European), BNR considera ca politica fiscala va avea un caracter cvasi-neutru, fata de „o atitudinte contraciclica”, apreciata in minuta din februarie. De asemenea, BNR se asteapta la o temperare „notabila” a cresterii venitului disponibil, fata de o simpla „temperare” in februarie.

„S-a arătat că perspectiva presupune o relativă atenuare, inclusiv în raport cu prognoza precedentă, a caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018, urmată de imprimarea unui caracter cvasi-neutru acesteia în 2019, precum și o temperare notabilă a creșterii venitului disponibil real al populației pe orizontul prognozei. Ea prezumă totodată că pe parcursul acestui an condițiile monetare își vor atenua sensibil caracterul acomodativ și că spre finele anului 2019 acestea vor deveni marginal restrictive, având, însă, ca ipoteze și o relativă îmbunătățire a absorbției fondurilor europene, precum și ameliorarea perspectivei creșterii economice în zona euro/UE și pe plan global”, conform minutei BNR din 9 mai. (vezi aici minuta BNR)

Conform informatiilor publicate astazi de Institutul National de Statistica, ritmul anual de crestere a PIB-ului a scazut la 4% in primul trimestru al anului, fata de 6,7% in ultimul trimestrul al anului precedent.

Scaderea cresterii economice este cu mult sub asteptarile analistilor, de 5,4%.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2518

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)