BANCI | Stirea Zilei

BNR s-a razgandit: nu mai lasa cursul sa varieze prea mult, pentru a tine inflatia sub control; leul se va devaloriza, totusi, la aproape 4,8 lei/1 euro in 2019, cred analistii

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-10-03 23:37

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a declarat astazi, in cadrul briefingului cu presa in care a fost explicata decizia de mentinere la 2,5% a ratei de referinta, ca banca centrala nu poate sa lase leul sa se deprecieze prea mult, pentru a tine sub control inflatia.

BNR a renuntat, astfel, la politica anuntata la finalul anului trecut, la recomandarea Fondului Monetar International (FMI), de a trece la asa-zisa fully fledged inflation targeting, adica de a reduce controlul asupra cursului de schimb.

Incepand cu luna octombrie a anului trecut, dupa explozia ROBOR si in contextul tensiunilor politice, BNR a inceput, cu intarziere, noul ciclu de intarire a politicii monetare, mai intai prin majorarea de doua ori a dobanzii la facilitatea de depozit, de la 0,25% la 0,75%.

Ulterior, la inceputul lunii noiembrie 2017, BNR a pus in functiune un nou instrument de intarire a politicii monetare: gestionarea ferma a lichiditatii, ceea ce insemna trecerea de la exces la deficit de lichiditate pe piata bancara si revenirea BNR in pozitia de creditor net al sistemului bancar, cu scopul de a controla mai bine dobanzile din piata interbancara.

“Dobanzile in piata nu vor mai varia in masura in care fluctuau in perioada precedenta, vor fi mult mai stranse, si asta inseamna un control mult mai strans al lichiditatii.

Ne-au trebuit cativa ani ca sa ajungem la aceasta situatie. Tradus in plan putin mai teoretic, inseamna ca din multe puncte de vedere suntem in ceea ce teoria numeste fully fledged inflation targeting, adica suntem intr-un regim de targetare a inflatiei aproape in totalitate indeplinit, rotund, ca sa-l numesc asa, in care nivelul ratei de politica monetara creste semnificativ, el ne arata unde trebuie sa fie dobanzile si nu ratele extreme, facilitatea de credit (Lombard) si facilitatea de depozit”, declara atunci Mugur Isarescu.

 “E intr-adevar in comunicatul de astazi, la o “citanie” atenta, un punct, nu neaparat de cotitura, ci un reper in evolutia politicii monetare a Bancii Nationale. Daca dumneavoastra ati intelege bine ce va spun, ar fi un fel de iesire dintr-o anumita tranzitie, care a facut o tipologie mai “mild”, mai usoara de inflation targeting, altminteri trecuta si ea in cartile de teorie de politica monetara: mild inflation targeting, pentru tarile in tranzitie si in combinatie cu managed floating (in cazul cursului valutar n.r.). Cam asta am facut pana in prezent.”

Guvernatorul Isarescu a mai precizat ca in noul context de politica monetara, BNR va permite o mai mare flexibilitate a cursului de schimb, odata ce scade presiunea acestuia asupra detinatorilor de credite in valuta, care sunt tot mai putini, iar banca centrala se va concentra pe controlul dobanzilor.

“Aceasta noua strategie a BNR de a gestiona ferm lichiditatea presupune si o relaxare a controlului cursului de schimb, conform recomandarilor FMI? Am vazut ca in ultimul timp cursul se zbate in continuare in apropiere de 4,6 lei”, l-a mai intrebat Bancherul.ro pe guvernatorul BNR.

Mugur Isarescu: “E treaba lui daca se mai zbate. Dar mai multa flexibilitate a cursului bineinteles ca o sa avem. Cineva trebuie sa se miste mai mult. Daca aveti memorie, v-am spus ca sunt trei variabile pe care nu ai cum sa le tii pe toate: rezerva, cursul si dobanzile. Noi am facut o combinatie, adica n-am tinut foarte mult nici la rezerva, care a fost de multe ori chiar peste ceea ce e definit drept optim...Rezerva nu mai pot sa spun ca este excesiva, si atunci va dau dreptate, ca dumneavoastra ati sugerat: ceva trebuie sa se miste mai mult, si acesta nu va fi decat cursul. In sus sau in jos, sa nu credeti ca va avea o singura directie. Piata il plimba, nu ati vazut cum e si cursul euro/dolar? Ba e 1,20, ba e 1,10. E si mai inteligent sa faci asa ceva. Toata chestia e sa credem ca pietele functioneaza.” (vezi aici detalii)

Iar pietele au functionat: cursul a urcat de la 4,59 lei/1 euro in 7 noiembrie la 4,66 lei/1 euro in ianuarie 2018, cand BNR a inceput sa majoreze si dobanda de referinta, de trei ori in total, de la 1,75% la 2,5%.

Analistii bancilor si-au dat seama ca BNR a intervenit pe piata valutara pentru a preveni o depreciere prea mare a leului.

BNR spune ca a trebuit sa apere credibilitatea cursului

Acum, viceguvernatorul BNR a dezvaluit ca atunci a fost pusa la incercare credibilitatea cursului de schimb, astfel ca BNR a fost nevoita sa majoreze de trei ori dobanda de referinta la inceputul acestui an.

“În 2018, pentru a menține stabilitatea prețurilor a fost nevoie până acum de 3 creșteri de dobândă, de la 1,75 la 2,5 – dar acesta este un cost de oportunitate necesar pentru păstrarea credibilității cursului de schimb”, se arata intr-o prezentare sustinuta de Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, cu ocazia deschiderii anului universitar la Craiova.

Din ianuarie pana acum, cursul leu/euro a ramas foarte stabil, in jurul nivelului de 4,65 lei, “mult, mult mai stabil decat monedele din tarile vecine, ceea ce ne-a ajutat in privinta inflatiei”, dupa cum subliniaza guvernatorul BNR.

Inflatie care oricum este ridicata, peste 5% in prezent, astfel ca daca am fi avut si o deprecierea mai mare a leului, ar fi crescut si mai mult, punand in pericol atingerea tintei BNR, de maxim 3,5%.

Ne-am razgandit: cursul nu trebuie sa se miste prea mult, pentru a nu afecta inflatia

L-am intrebat, de aceea, pe guvernatorul Isarescu, in cadrul briefingului de astazi, daca BNR isi mai mentine politica anuntata, adica fully fledged inflation targeting.

Raspunsul guvernatorului a fost surprinzator:

“Fully fledged inflation targeting nu mai e nicaieri in lume. Unitati-va la banca nationala a Cehiei, care a ajuns sa faca un hard peg, adica a fixat cursul cativa ani de zile, l-a blocat pur si simplu, dupa ce anterior se vorbea de flotare libera. Veti mai vedea ca fara a avea un angajament clar, aceeasi banca face prognoze de curs, ceea ce noi nu am facut niciodada, inca. Desi era o lectie in cazul inflation targeting sa nu se pronunte in privinta viitorului cursului de schimb. Cu alte cuvinte, lumea s-a schimbat, trebuie sa ne schimbam si noi cu ea, doar nu o sa ramanem aici ca intr-o colivie izolata.

Intelesul cuvintelor viceguvernatorului este urmatorul: este clar ca cel putin o jumatate de an opinia publica a fost bombardata cu prognoze, evaluari,unele chiar de la specialisti, ca se va intampla ceva cu cursul, ca se va duce dincolo de un prag, ca se va deprecia. Noi ne mentinem ideea ca nu facem prognoze de curs. Cel putin pe termen scurt, fara sa ne ancoram la curs, nu am iesit din inflation targeting. Ca sa fim corecti, daca ne uitam la toti fosti tintitori de inflatie, am ramas cei mai usor conservatori, ca sa vedeti cum se schimba istoria.

Deci fara sa facem prognoze de curs, trebuia sa dam o anumita credibilitate evolutiei cursului pentru ca, probabil stiti mai bine decat mine, multe dintre produsele de import au stabilite preturile la cursul cel mai depreciat din piata. Asa face orice importantator, isi asigura o marja de castig minima, ca sa nu intre pe pierdere. O simpla declaratie a guvernatorului BNR (in privinta cursului) stiti bine ca nu este suficienta, mai ales intr-un mediu social, politic tensionat si cu o activitate mediatica intensa. Printre elementele pe care le-a avut in vedere, cand am hotarat sa actionam destul de rapid (premtiv) inainte poate de cum s-ar fi asteptat multi, cu un tratament de forma pro-activa, a fost si de a intari credibilitatea cursului de schimb. Ceea ce s-a adeverit. Cursul s-a dovedit in acest an mult, mult mai stabil decat al vecinilor, si cred ca ne-a ajutat in ceea ce priveste inflatia.”

- Impartasiti prognoza analistilor de cresterea cursului la 4,7 lei, chiar aproape de 4,8 lei anul viitor? l-am intrebat pe guvernatorul BNR.

Analistii ING prognozeaza un curs leu/euro de 4,75 lei la finalul anului trecut, iar economistii BCR de 4,77 lei pentru un euro.

Mugur Isarescu: “Nu facem prognoze de curs, suntem incapatanati, dar pot sa fac o gluma. Daca noi am ajuns sa ne ingrijoram ca se misca cursul cu patru bani, de la 4,66 la 4,7, deci cu 1%, cred ca am progresat foarte mult! Lasati-l in pace, v-am mai spus de atatea ori. Cursul are multe functii. Puteam sa facem si nou un regim cu curs fix, ca bulgarii, ceea ce era mai simplu, dar mult mai rigid. In cazul unor socuri externe, o tara mai mare, ca Romania, are nevoie de flexibilitate in privinta cursului. Cursul este unul singur, iar problemele sunt cateva sute. Si n-ai cum sa rezolvi doar cu cursul atatea probleme. Ai nevoie de o anumita flexibilitate.”

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Nu ne mai pacaliti cu credite online cu dobanda 0%!

Ofertele de credite online cu dobanda 0 in prima luna sau prima saptamana ale unor IFN-uri precum Hora Credit sau Ferratum pot fi considerate o practica inselatoare, asadar ilegala, intrucat determina oamenii sa obtina imprumuturi fara dobanda la inceput, dar sa plateasca ulterior dobanzi detalii

Ce dobanzi au creditele online ale IFN-urilor, dupa plafonare

Dobanzile la creditele online acordate de IFN-uri au scazut doar putin, in general cu 0,2 puncte procentuale pe zi, de la 1,2% la 1% pe zi, adica 365% pe an, dupa intrarea in vigoare a legii 243 din 2024 privind plafonarea dobanzilor la creditele IFN-urilor. Legea obliga IFN-urile sa detalii

Care sunt cardurile de credit cu cele mai mici dobanzi?

Cardurile de credit cu cele mai mici dobanzi din oferta principalelor banci sunt, in ordine, cele emise de CEC Bank, Libra Bank si Banca Transilvania (BT), conform clasamentului intocmit de Bancherul.ro. Cea mai mica dobanda este a cardului CEC Bank, 17,41%, te tip variabil, compusa din detalii

Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la refinantarea creditelor ipotecare

Bancile cu cele mai mici dobanzi la refinantarea creditelor ipotecare sunt, in ordine, CEC Bank, BRD, Libra Bank, ING Bank si Banca Transilvania (BT), conform topului realizat de Bancherul.ro pe baza informatiilor publicate de banci. Clasamentul a fost intocmit detalii

 



 

Ultimele Comentarii

  • împrumut

    Vreau să apreciez pe Karin Sabine un împrumut de 9000€ pentru mine. Dacă aveți nevoie de un ... detalii

  • împrumut

    Vreau să apreciez pe Karin Sabine un împrumut de 9000€ pentru mine. Dacă aveți nevoie de un ... detalii

  • Buna ziua! Am nevoie de ajutor!

    Buna ziua! Am trimis activare cont si imi scrie ca au expediat QR Cod pe posta dar nu mia venit ... detalii

  • Înșelătorie

    Mare atenție la firma vex group, te pune să investești 250 € în Forex, câștigi ceva și ... detalii

  • interdictie conturi ING

    Buna ziua, o situatie ca cele de mai sus am patit si eu, cu diferenta ca Revolut a deblocat contul ... detalii