BNR: riscurile financiare s-au intensificat

Autor: Bancherul.ro
2023-01-19 14:51

Riscurile la adresa stabilității financiare s-au intensificat de la data Raportului anterior, ca urmare a creșterii incertitudinilor privind evoluțiile economice și financiare, pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice și continuării războiului din Ucraina, precum și al înăspririi condițiilor financiare în contextul proceselor de reajustare a conduitelor de politică monetară ale băncilor centrale la nivel global, se arata in Raportul asupra stabilitatii financiare, in care se adauga:

Principalele riscuri sistemice la adresa stabilității financiare (Tabel 1) identificate la nivel sever, similar ediției precedente a Raportului, sunt cele generate de:

(i) incertitudinile la nivel global, în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina și

(ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice regionale și internaționale.

Alte riscuri sistemice importante, dar de intensitate mai scăzută, sunt cele determinate de:

(i) întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și

(ii) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

La nivel global, perspectivele macroeconomice s-au deteriorat semnificativ față de ultima evaluare, ca urmare a evoluțiilor pe plan geopolitic și a războiului din Ucraina, a accentuării crizei energetice și a continuării problemelor în lanțurile de producție globale.

Rata de creștere economică la nivel internațional este estimată să se reducă de la 3,2 la sută în anul 2022 la 2,7 la sută în 2023, în timp ce dinamica comerțului se va diminua de la 4,3 la sută în anul 2022 la 2,5 la sută în 2023 (FMI, WEO octombrie 2022).

Continuarea războiului din Ucraina a generat, pe lângă pierderi de vieți omenești și costuri economice directe, disfuncționalități la nivelul piețelor de mărfuri, în special ale celor de energie și produse alimentare, și a pus în pericol securitatea energetică și alimentară.

Majorările puternice ale prețurilor combustibililor fosili și ale energiei au alimentat creșteri generalizate ale prețurilor bunurilor și serviciilor. Rata inflației la nivel global este estimată să atingă în anul 2022 cea mai mare valoare din ultimii 25 de ani (8,8 la sută), urmând a se reduce gradual ulterior până la 4,1 la sută în anul 2024.

Principalele bănci centrale au majorat rata dobânzii de politică monetară în vederea reducerii presiunilor inflaționiste și a ancorării anticipațiilor privind evoluțiile viitoare ale prețurilor.

În acest context, piețele financiare au fost marcate de preocupările investitorilor privind sustenabilitatea datoriilor și capacitatea statelor de susținere a unor programe de stimulare a economiei în condițiile unui spațiu fiscal limitat după criza pandemică.

Astfel, piața obligațiunilor a înregistrat fluctuații mai ample după invazia Rusiei în Ucraina, urmate de o intensificare a evoluțiilor divergente dintre statele de la periferia zonei euro și cele centrale.

La nivel european, Comitetul European pentru Risc Sistemic a emis în luna septembrie 2022 o avertizare cu privire la vulnerabilitățile din sistemul financiar, principalele riscuri sistemice identificate fiind:

(i) deteriorarea perspectivelor macroeconomice și înăsprirea condițiilor financiare, ce afectează în mod negativ situația financiară a companiilor nefinanciare și a populației, punând presiune asupra capacității acestora de rambursare a creditelor (în special în sectoarele și statele membre afectate cel mai mult de criza energetică),

(ii) ajustarea abruptă a prețurilor activelor financiare și

(iii) deteriorarea situației macroeconomice, cu impact negativ asupra calității activelor financiare și perspectivelor de profitabilitate ale instituțiilor de credit.

România a înregistrat o temperare a creșterii economice în al doilea trimestru al anului 2022 față de trimestrul anterior, ca urmare a evoluțiilor pe plan internațional și a creșterii incertitudinii în contextul continuării războiului din Ucraina și a
crizei energetice.

Avansul economic a fost însoțit de menținerea dezechilibrelor macroeconomice reflectate de deficitele gemene: deficitul de cont curent și deficitul fiscal.

În primele nouă luni ale anului 2022, contul curent a înregistrat un deficit în creștere cu aproximativ 60 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut, gradul de acoperire cu fluxuri nepurtătoare de dobânzi reducându-se de la 54 la sută la 38 la sută.

Comisia Europeană estimează o deteriorare a balanței externe la -9,1 la sută din PIB în anul 2022, urmată de o redresare ușoară în 2023, la -8,8 la sută din PIB.

Evoluțiile pozitive ale activității economice au permis menținerea deficitului public la un nivel mai scăzut comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (3,04 la sută din PIB în septembrie 2022, cu 0,7 puncte procentuale mai redus).

Efortul bugetar susținut impus de evoluțiile adverse din ultimii ani a determinat majorarea datoriei publice în apropierea limitei de sustenabilitate (47,6 la sută din PIB).

Criza energetică și creșterea costurilor de finanțare îngreunează procesul de consolidare fiscală.

România este în procedură de deficit excesiv de la începutul anului 2020, ca urmare a politicii fiscale expansioniste de dinaintea crizei pandemice.

Strategia fiscal-bugetară prevede o corectare graduală a deficitului excesiv până la finele anului 2024, ținta pentru anul 2022 fiind de -6,24 la sută din PIB (conform metodologiei SEC 2010).

Banca Națională a României, împreună cu autoritatea macroprudențială (Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială), monitorizează atent evoluțiile cadrului macroeconomic intern și extern în vederea identificării celor mai bune măsuri de reducere a riscurilor la adresa stabilității sistemului financiar.

În ședința din 20 octombrie 2022, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a decis majorarea ratei amortizorului anticiclic de capital cu 0,5 puncte procentuale,
la 1 la sută începând cu octombrie 2023, pentru consolidarea gradului de reziliență a sectorului bancar autohton, ca urmare a deteriorării perspectivelor de creștere economică pe plan global și a menținerii unor dezechilibre interne importante la nivelul economiei românești.

Avansul economic a fost acompaniat de creșterea creditării companiilor nefinanciare, volumul împrumuturilor bancare acordat acestui sector depășind pentru prima dată din septembrie 2015 pe cel al creditelor acordate populației.

Pentru susținerea economiei în noul context geopolitic, guvernul a inițiat un nou program, „IMM INVEST PLUS”.

Valoarea creditelor cu garanție de stat acordate companiilor nefinanciare a ajuns în septembrie 2022 la 29 miliarde lei (reprezentând 17 la sută din portofoliul de credite acordate acestui sector), în creștere cu 53 la sută față de septembrie 2021, după ce ritmul de creștere din anul anterior (septembrie 2020 – septembrie 2021) a fost de 165 la sută.

Programele de sprijinire a economiei au avut un rol major în susținerea creditării bancare pe perioada pandemiei COVID-19 și pot avea o contribuție benefică în perioada următoare, având în vedere dificultățile cu care se confruntă unele companii în noul context economic și situația la nivel global.

Cu toate acestea, spațiul fiscal limitat, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne și incertitudinile privind evoluțiile viitoare pot afecta funcționalitatea acestor programe.

De aceea, o calibrare mai atentă a măsurilor de acest tip (în sensul orientării acestora către sectoarele cu o contribuție mai mare în realizarea tranziției economiei către un model de creștere sustenabil) și o înțelegere mai bună a tuturor implicațiilor determinate de majorarea interconectării sectorului public cu cel bancar sunt necesare în vederea asigurării eficienței acestor programe.

România are în prezent cea mai mare expunere a instituțiilor de credit asupra sectorului guvernamental din UE.

România continuă să înregistreze rate mai reduse de absorbție a fondurilor europene (69 la sută, ceea ce plasează România în a doua parte a clasamentului țărilor din UE, în urma țărilor din regiune, date pentru Cadrul financiar multianual 2014-2020,
8 noiembrie 2022).

Creșterea capacității instituționale de absorbție a fondurilor europene și respectarea calendarului strict al reformelor din programele asumate față de Comisia Europeană sunt esențiale pentru asigurarea unei creșteri economice durabile, adaptate schimbărilor tehnologice și climatice.

Continuarea acestor reforme va contribui, de asemenea, la reducerea vulnerabilităților macroeconomice, în special a celor determinate de dezechilibrul balanței de plăți.

Indicatorul de sănătate financiară a sectorului companiilor nefinanciare a înregistrat o îmbunătățire importantă în anul 2021 în raport cu anul anterior, profitul net agregat ajungând la o valoare de maxim istoric (142,5 miliarde lei).

Majorarea profitabilității s-a realizat chiar și în contextul unor creșteri semnificative ale cheltuielilor de exploatare la nivel agregat.

Aceste evoluții favorabile au contribuit la majorarea capitalului propriu la nivel agreat și la reducerea gradului de îndatorare.

Atât numărul companiilor subcapitalizate (capital sub nivelul reglementat), cât și numărul celor cu activitatea suspendată (cifra de afaceri zero) au scăzut.

Cu toate acestea, decapitalizarea se menține cronică, necesarul de capitalizare rămânând la un nivel ridicat (136 miliarde lei, respectiv 11,6 la sută din PIB).

Mai mult, companiile subcapitalizate se caracterizează și printr-o indisciplină financiară accentuată: deși dețin doar 28 la sută din totalul datoriilor, acestea contribuie cu 62 la sută din volumul restanțelor la plată.

Pentru diminuarea vulnerabilităților generate de subcapitalizarea cronică a economiei, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială, în cadrul Recomandării R/2/2018, a propus câteva modificări ale Legii nr. 31/1990.

Cele mai importante propuneri se referă la:

(i) facilitarea procesului de dizolvare a companiilor care nu respectă cerințele de capitalizare, cu sprijinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Oficiului Național al Registrului Comerțului,

(ii) restricționarea distribuției de dividende către asociați/acționari în cazul în care cerința de capitalizare nu este îndeplinită sau un astfel de demers ar duce la neîndeplinirea acesteia și

(iii) permiterea mai facilă a conversiei datoriilor acționarilor/asociaţilor în acţiuni. Pe baza acestor propuneri, în Parlamentul României a fost formulat, în anul 2019, un proiect de Lege privind modificarea și completarea Legii societăților comerciale nr. 31/1990 și a Legii contabilității nr. 82/1991 (PL-x nr. 483/2019).

Acest proiect a fost adoptat de către Senat în anul 2019 și a fost trimis către Camera Deputaților, cameră decizională, acolo unde a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, iar în luna februarie 2022 a primit aviz favorabil și din partea Guvernului.

Cu toate acestea, nu au fost întreprinse alte demersuri pentru promovarea acestui proiect de lege.

Indicatorii de lichiditate la nivel agregat au avut, de asemenea, o evoluție pozitivă. Rata de neperformanță a continuat evoluția descendentă, rata creditelor neperformante privind finanțarea firmelor diminuându-se cu 1,44 puncte procentuale în septembrie 2022 față de septembrie 2021, la 4,35 la sută.

Este de așteptat ca această tendință de îmbunătățire a situației financiare a companiilor să se tempereze în anul 2023, având în vedere intensificarea crizei energetice și amplificarea tensiunilor geopolitice.

În acest context, probabilitatea medie de nerambursare pentru companiile nefinanciare care au contractat credite de la bănci este estimată să se majoreze conform scenariului macroeconomic de bază la 4,1 la sută (în perioada septembrie 2022 – septembrie 2023), aproape dublu față de valoarea pentru intervalul septembrie 2021 – septembrie 2022.

În acest context, este necesar ca firmele să valorifice profitabilitatea importantă din anii 2021 și 2022 pentru creșterea rezilienței la condiții economice mai puțin favorabile, prin îmbunătățirea bazei de capital.

Avuția netă a populației și-a continuat traiectoria ascendentă (+10,4 la sută în termeni anuali, iunie 2022).

Totodată, raportul între datorii și averea netă s-a menținut relativ constant în ultimii doi ani.

Economisirea populației a înregistrat un ritm de creștere mai alert comparativ cu evoluția din Raportul anterior.

Cea mai importantă pondere în activele financiare o au depozitele (31 la sută, iunie 2022), în creștere cu 6,1 la sută în termeni anuali.

În structură, se observă o intensificare a realocării de monedă dinspre depozitele la vedere către depozite la termen în lei, în contextul majorării pronunțate a costului de oportunitate al deținerii celor dintâi.

Ritmul de creștere pentru depozitele la vedere este puternic în scădere (+5,3 la sută în septembrie 2022) comparativ cu evoluția înregistrată la finalul anului 2021, când rata anuală de creștere se situa la un nivel de 30 la sută.

Această evoluție poate fi explicată de:

(i) accelerarea majorării în termeni anuali a depozitelor la termen ale populației (+4,4 la sută în septembrie 2022),

(ii) mărirea avansului plasamentelor în titluri de stat ale sectorului (programele „Tezaur” și „Fidelis”) și

(iii) scăderea generalizată a puterii de cumpărare a populației marcată de creșterea prețurilor produselor alimentare și ale bunurilor energetice.

Ecartul între ratele anuale de creștere ale cheltuielilor și veniturilor medii lunare ale gospodăriilor s-a lărgit considerabil în perioada recentă, în contextul

în care cheltuielile populației s-au aliniat într-un ritm mai accelerat la noile condiții din piață (menționate mai sus) comparativ cu veniturile gospodăriilor.

În același timp, mai mult de jumătate (aproximativ 60 la sută pentru anul 2021) 1 din populația cu vârstă de peste 15 ani manifestă îngrijorări cu privire la disponibilitatea resurselor financiare necesare cheltuielilor curente și plății facturilor.

Totodată, conform datelor Eurostat aferente anului 2021, circa 10 la sută din populația României a întâmpinat dificultăți în a-și încălzi locuința.

Sectorul populației continuă să își mențină capacitatea robustă de onorare a datoriilor, rata de neperformanță situându-se la nivelul de 3,1 la sută (septembrie 2022), în scădere cu 0,3 puncte procentuale în termeni anuali și cu 0,8 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă a primului an de pandemie (septembrie 2020).

Ponderea însemnată a împrumuturilor cu rată de dobândă variabilă implică un risc considerabil de rată a dobânzii și rămâne un motiv de preocupare în perioada următoare, în special în cazul creditelor ipotecare.

Pe de o parte, debitorii ale căror credite au fost acordate cu dobândă variabilă ROBOR la 3 luni sunt mai vulnerabili în fața creșterilor de dobândă comparativ cu cei cu rate ale dobânzii calculate pe baza IRCC, dat fiind faptul că primii înregistrează un grad de îndatorare semnificativ crescut față de creditele acordate cu IRCC după implementarea măsurii de limitare a gradului de îndatorare (1 ianuarie 2019).

Pe de altă parte, debitorii având un credit ipotecar standard contractat la rata dobânzii calculată pe baza IRCC dețin ponderea majoritară în sistem.

Măsurile BNR privind acordarea creditelor către populație prin respectarea unui grad sustenabil de îndatorare pentru debitori își dovedesc și mai mult utilitatea în contextul actual privind costul finanțărilor.

Activitatea pieței imobiliare rezidențiale s-a temperat pe parcursul anului curent, evoluție reflectată în numărul ușor în scădere al tranzacțiilor imobiliare (-3 la sută în intervalul ianuarie-septembrie 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent).

Prețurile proprietăților rezidențiale au crescut în România în prima jumătate din anul 2022 (+8,5 la sută în termeni anuali), menținându-se însă la cel mai redus nivel din regiune și, totodată, sub media Uniunii Europene.

Spre deosebire de aceasta, activitatea tranzacțională a pieței imobiliare comerciale s-a revigorat în anul 2022, volumul investițiilor ridicându-se la circa 654,2 milioane euro în primele nouă luni ale anului 2022, cu 16 la sută mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, însă cu 12 la sută mai puțin față de aceeași perioadă a anului prepandemic 2019.

1 Conform datelor de la Banca Mondială, Global Findex Database 2021.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 777

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  banca  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)