BNR ezita sa adopte masuri pentru a limita supraindatorarea populatiei cu credite la banci si IFN-uri

Autor: Bancherul.ro
2018-01-09 21:27

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a ajuns la concluzia ca “o proportie semnificativa (o treime) din populatia cu credite prezinta un risc ridicat de intrare in stare de neperformanta”, intrucat rata la banca si IFN (gradul de indatoare) este mai mare de 55% din venituri si va mai creste din cauza majorarii dobanzilor, astfel ca si-a anuntat intentia de a impune bancilor o limita maxima de indatorare pentru fiecare client, pentru “mentinerea gradului de indatorare a populatiei la un nivel considerat sustenabil.”

Insa o decizie de restrictionare a creditarii populatiei intarzie sa fie luata, intrucat parerile membrilor conducerii BNR in aceasta privinta par sa fie impartite, dupa cum sugereaza guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

El spune ca in cadrul BNR exista o confruntare de idei intre monetaristii pursange, majoritari, care ar dori sa controleze creditarea doar prin intermediul dobanzii, si vizionarii, de partea carora este guvernatorul, care considera ca “lumea se schimba si odata cu ea trebuie sa ne schimbam si noi”, adica sa adopte si masuri de tip macroprudential, precum cea privind limitarea gradului de indatorare a populatiei.

“Ati adoptat masuri de restrictionare a creditarii populatiei?”, l-a intrebat Bancherul.ro pe guvernatorul Mugur Isarescu, in cadrul briefingului de ieri dupa sedinta BNR in care s-a decis majorarea dobanzii de referinta la 2%.

Mugur Isarescu: ”Acestea (restrictiile) fac parte din pachetul de masuri macroprudentiale pe care eventual le va hotari Comitetul Macroprudential, le va recomanda BNR, care va reactiona. Ceea ce pot sa va spun acum este ca le-am discutat in sedinta precedenta, dar nu am luat inca o decizie. Le-am discutat si in Comitetul de politica monetara, cu toate ca nu s-a dorit acest lucru. Monetaristii de la BNR vor sa ramana monetaristi mai puri, nu sa intervenim cu astfel de masuri. Dar asta e lumea spre care ne indreptam. Si tangential le-am discutat si in Consiliul de Administratie. Ele intra intr-un mix mai mare. Candva probabil se va spune (in comunicatul privind decizia de politica monetara) ca la mixul de politici monetare si fiscale se adauga si masurile macroprudentiale. E posibil, uitandu-ma la directia in care merge lumea. Ca sa fiu corect, multi dintre colegii mei nu sunt de acord cu ce v-am spus eu acum, dar v-am spus ca sa va dau o perspectiva si sa va arat ca lumea se schimba, incercam sa ne schimbam si noi cu ea si incercam sa facem lucrurile sa mearga mai bine. Daca se vor lua asemenea masuri, probabil ca prin primavara.”

In Raportul asupra stabilitatii financiare publicat de BNR in decembrie 2017 se arata ca “in septembrie 2017, circa 25 la sută dintre debitori aveau un grad de îndatorare mai mare de 55 la sută, ceea ce arată că o proporție semnificativă a populației prezintă un risc ridicat de intrare în stare de nepeformanță.“

BNR a calculat ca un grad de îndatorare de peste 55% conduce la o probabilitate de nerambursare de aproximativ 5 ori mai mare în cazul creditului ipotecar și de 2 ori mai mare pentru cele de consum negarantat.”

Iar rata creditelor neperformante asociată portofoliului de credite cu grad de indatorare de peste 55% este aproximativ dublă față de media aferentă întregului portofoliu de expuneri către populație.

De ce este necesara limitarea gradului de indatorare

BNR sustine ca este necesara impunerea unui prag al gradului de indatorare din trei motive: reducerea riscului de neperformanta al bancilor, cresterea accesului la finantare a populatiei, evitarea unor socuri produse de cresterea dobanzilor, a cursului de schimb si diminuarea veniturilor.

BNR: “Definirea unor limite prudențiale pentru gradul de îndatorare individual este o prioritate a politicii macroprudențiale în vederea reducerii vulnerabilităților dinspre activitatea de creditare.

Stabilirea unui prag maxim al gradului de îndatorare total al unui debitor trebuie să țină cont de două aspecte:
(i) reducerea riscului de neperformanță, care ar conduce la materializarea unor pierderi asupra sectorului bancar și
(ii) minimizarea efectului de restrângere a accesului la finanțare a populației, care este deja la un nivel redus.

Mai mult, pragul maxim pentru gradul de indatorare ar trebui să încorporeze posibile șocuri privind rata dobânzii, cursul de schimb și venitul, atât pentru creditele de consum, cât și pentru creditele ipotecare.”

Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala (CNSM), in cadrul sedintei din 9 octombrie 2017, a recomandat constituirea unui grup de lucru care sa realizeze o analiza pentru fundamentarea unei decizii privind atenuarea riscurilor induse de cresterea indatorarii populatiei.

CNSM: “O altă vulnerabilitate la adresa stabilității financiare se referă la creşterea îndatorării populaţiei, ce poate avea efecte negative importante, atât asupra sistemului financiar, cât şi asupra creșterii economice viitoare.

În prezent, gradul de îndatorare s-a majorat considerabil, o treime din debitorii care au contractat un credit în ultimul an având, în medie, un grad de îndatorare de peste 55 la sută.

În scopul aprofundării analizelor care să sprijine fundamentarea deciziilor CNSM privind atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare ca urmare a creşterii îndatorării populaţiei, CNSM a recomandat înființarea unui grup de lucru din care să facă parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice şi ai Băncii Naționale a României.”

CNSM apreciaza insa ca indatorarea totala, atat a populatiei cat si a firmelor, se situeaza sub pragul de alerta, astfel ca nu este necesara cresterea capitalizarii bancilor:

“Cele mai recente analize arată că îndatorarea totală (sectorul companiilor nefinanciare și sectorul populației) continuă să se mențină sub pragul de alertă. La nivel sectorial se mențin semnalele care indică acumularea de vulnerabilități privind creditarea populației, pragul de alertă fiind depășit pentru al șaselea trimestru consecutiv în cazul creditelor ipotecare.

În acest context, Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială a adoptat Recomandarea nr. R/4/2017 prin care se recomandă Băncii Naţionale a României, în calitate de autoritate competentă, menținerea amortizorului anticiclic de capital pentru instituții de credit la 0 (zero) la sută, nivel implementat începând cu data de 1 ianuarie 2016, concomitent cu monitorizarea evoluțiilor privind îndatorarea sectorului populației.”

In sedinta CNSM din 18 decembrie 2017 nu s-a mentionat nimic despre indatorarea populatiei. In schimb, s-a decis o evaluare a planurilor de finantare ale bancilor, un indice al perspectivei creditarii:

“Pe baza datelor furnizate de planurile de finanțare ale instituțiilor de credit pot fi extrase informații cu un caracter anticipativ cu privire la evoluția creditării sau pentru identificarea, într-o fază incipientă, a unor vulnerabilități sau acumularea unor eventuale riscuri la adresa stabilității financiare. Întrucât aceste analize ar putea permite pregătirea și activarea/ dezactivarea timpurie a instrumentelor macroprudențiale, crescând în acest mod eficiența și eficacitatea acestora, CNSM a recomandat ca BNR să evalueze periodic impactul planurilor de finanțare ale instituțiilor de credit asupra fluxului de credite către economia reală.”

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 4479

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)