BNR a decis sa absoarba excesul de lichiditate din piata bancara: 18,6 miliarde lei au fost atrase in depozite la banca nationala, astfel ca ROBOR la 3 luni a crescut de la 2,07% la 2,13%

Autor: Bancherul.ro
2018-04-16 15:14

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis astazi sa recurga, pentru prima data dupa 11 ani, la o operatiune de atragere de depozite din piata bancara, pentru a absorbi lichiditatea excesiva prezenta in ultima perioada, care a mentinut dobanzile la niveluri mai mici decat dobanda de referinta, de 2,25%.

BNR a atras astazi de la banci depozite in valoare de 18,665 miliarde lei, la termen de o saptamana, pentru care plateste o dobanda de politica monetara de 2,25%, de peste doua ori mai mare decat cea practicata de banci pentru depozitele clientilor si cu un punct peste nivelul facilitatii de depozite a BNR.

In consecinta, ROBOR la 3 luni, indicele pentru dobanzile variabile la credite, inclusiv cele Prima Casa, a crescut la 2,13%, revenind astfel la nivelul de la finalul anului trecut, de dupa criza ROBOR din toamna lui 2017, provocata de un deficit brusc de lichiditate din sistemul bancar, care a determinat BNR sa injecteze lichiditati substantiale si sa declare ca trece la o politica de gestionare ferma a lichiditatii. (vezi aici detalii)

Ultima operatiune de atragere de depozite a avut loc in ianuarie 2011, cand BNR a drenat din piata doar 500 milioane lei, desi oferta a fost de 7,793 miliarde lei.

Astazi, intreaga suma oferita de BNR, de 18,665 miliarde lei, a fost adjudecata de catre banci, ceea ce inseamna ca excesul de lichiditate al din piata bancara este ridicat.

In primele trei luni ale anului, bancile au plasat la BNR excedente importante de lichiditati in facilitatea de depozit, pentru care incaseaza o dobanda de 1,25%: 15 miliarde lei in ianuarie, 19,4 miliarde lei in februarie si 16,8 miliarde lei in martie, comparativ cu doar 9 miliarde lei in martie 2017.

Bancile vor fi fericite astfel sa primeasca de la BNR o dobanda destul de ridicata, de 2,25%, cu un punct peste cea aferenta facilitatii de depozit si cu peste doua puncte peste cea platita de ele la depozitele clientilor.

Ce spun analistii

Analistii bancilor se asteptau ca BNR sa inceapa sa utilizeze din nou instrumentul de atragere de depozite, pentru a face mai eficienta transmisia politicii monetare, astfel incat dobanzile din piata bancara, prea mici din cauza excesului de lichiditate, sa se apropie sau chiar sa depaseasca rata de referinta.

Insa momentul ales de BNR nu a fost anticipat.

Analistul ING, Ciprian Dascalu, spune ca se astepta ca BNR sa treaca la drenarea lichiditatii din piata abia dupa ce-si va fi epuizat instrumentul de crestere a dobanzii.

Se pune astfel intrebarea daca BNR a ales sa utilizeze atragerea de depozite pentru a nu majora prea mult dobanda de politica  monetara, dupa ce inflatia a ajuns aproape de 5%, urmand insa sa scada la 3,5% la finalul anului, conform prognozei BNR.

De altfel, BNR nu a mjorat dobanda in aceasta luna, contrar asteptarilor analistilor, una dintre motivatii fiind aceea ca precedentele doua cresteri nu s-au reflectat deplin in dobanzile pietei bancare.

Dascalu prognozeaza ca BNR va mai majora o data sau cel mult de doua ori dobanda de referinta, cu siguranta in urmatoarea sedinta din 7 mai, cu inca in sfert de punct, la 2,5%, iar apoi spre finalalul anului posibil la 2,75%, in functie de evolutia economiei.

Economistul ING crede ca BNR va continua sa utilizeze regulat operatiunile de atragere de depozite, pana cand dobanzile de piata bancara vor depasi rata de referinta, asa cum se intampla si in alte tari.

El a dat exemplul Poloniei, a carei banca centrala utilizeaza de asemenea instrumentul de sterilizare a lichiditatii, ROBOR-ul lor (VIBOR) fiind de 1,7%, in timp de rata de referinta este 1,5%. (vezi aici dobanzile din tarile vecine)

Gestionarea tacuta a lichiditatii

Nici pentru economistul BCR, Horia Braun-Erdei, nu este surprinzatoare masura BNR, o implementare a politicii de administrare ferma a lichiditatii, menita a regla mai bine dobanzile din piata monetara catre dobanda de referinta, date fiind cresterea inflatiei spre 5% si exesul de lichiditate.

Surprinzator a fost, si pentru el, doar momentul luarii deciziei de catre BNR, intrucat o asa de importanta decizie nu a fost pre-anuntata sau pregatita, mai ales ca BNR nu a mai mentionat in comunicate referirile cu privire la gestionarea lichiditatii, iar la ultimul briefing a oferit doar o mica aluzie cu privire la intentia de sterilizare a excesului de lichiditate.

“Lipsa pregatirii da batai de cap participantilor la piata cu privire la sumele ce vor fi sterilizate in viitor si durata actiunilor de sterilizare”, se arata intr-o nota a economistului BCR.

Acesta mentioneaza ca in licitatia de astazi BNR a acceptat toate ofertele bancilor, de 18,6 miliarde lei, insa nu exista siguranta ca aceste depozite vor fi reinnoite saptamana viitoare si daca va fi mentinuta valoarea acestora.

De aceea, Horia Braun-Erdei considera ca aceasta “tacuta administrare ferma a lichiditatii” este intentionata, facand parte din tactica politicii BNR de a contrabalansa o valatilitate a cursului de schimb, in special in cazul unei aprecieri prea mari a leului.

In timp ce dobanzile ROBOR au crescut substantial astazi dupa atragerea de depozite, leul s-a apreciat cu 0,22% fata de euro, de la 4,6611 cat era ieri la 4,6507 astazi, conform tendintei altor monede din regiune.

In privinta sanselor de cresterere sau de mentinere a dobanzii de referinta a BNR la urmatoarea sedinta din mai, economistul BCR considera ca acestea s-au echilibrat dupa decizia bancii centrale de astazi. Cu toate acestea scenariul ramane neschimbat, identic cu al ING: inca doua majorari de cate un sfert de punct, pana la 2,75%.

Atragerea de depozite, o operatiune uzuala din anul 2000

BNR a utilizat operatiunea de atragere de depozite aproape saptamanal inainte de criza din 2008, cand pe piata bancara exista, ca si acum, un exces important de lichiditate, pe fondul cresterii economice peste potential.

Un volum mai mare de depozite decat cel de astazi a fost atras in 15 ianuarie 2007, cand bancile au plasat la BNR un volum de 19,636 miliarde lei, in 5 octombrie 2005, cand depozitele atrase de BNR s-au ridicat la 19,678 miliarde lei, si in 26 septembrie 2005, cand s-a inregistrat recordul de 26,193 miliarde lei.

BNR a inceput sa utilizeze operatiunea de atragere de depozite in mod regulat, cu o frecventa zilnica sau chiar de doua ori pe zi, inca din decembrie 2000, cand volumul depozitelor atrase era foarte redus, de ordinul zecilor de milioane de lei, rar depasind 100 milioane lei.

De asemenea, termenele de constituire a depozitelor au crescut de la 7 zile initial la 14, 30 si 90 de zile ulterior.

In anul 2003, termenul certificatelor de depozit s-a stabilizat la 30 de zile, iar sumele atrase au crescu la 1 miliard de lei.

In 2004, frecventa absorbtiei de lichiditate s-a mentinut ridicata, aproape zilnic avand loc cate o operatiune, iar suma adjudecata a ajuns pana la 2 miliarde lei, insa media zilnica era in jurul a 0,5 miliarde lei.

In 2005, valoarea depozitelor atrase a crescut la 3,5 miliarde lei iar media zilnica a urcat la peste 1 miliard de lei.

In 2006, 2007 si 2008 depozitele atrase au ajuns la 6 miliarde lei, cu volume medii de 2-3 miliarde lei, insa frecventa operatiunilor a scazut la una in fiecare saptamana.

Dupa izbucnirea crizei din 2008, care a evaporat lichiditatea bancilor, fireste ca nu a mai fost nevoie ca BNR sa atraga depozite. Dimpotriva, a foste nevoita sa recurca la operatiunile repo de creditare a bancilor confruntate acum cu un deficit de lichiditate.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 3605

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)