BANCI | Educatie financiara

Stiai ca banca poate sa-ti ia tot salariul de pe card, fara acordul tau, daca ai restante la credit sau la cardul de credit? (actualizat cu precizarile Raiffeisen Bank)

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-11-22 19:51

Daca nu-ti mai platesti datoriile la banca, IFN sau alti creditori si ajungi in situatia de a fi executat silit prin poprirea salariului, legea (Codul de procedura civila) spune ca nu ti se poate retine mai mult de o treime din salariu pentru plata unei datorii sau maxim jumatate pentru mai multe datorii.

Bancile si-au facut insa propriile legi: contractul de credit si contractul cadru de furnizare a serviciilor bancare, denumite “Conditiile generale de derulare a operatiunilor bancare”, in cazul Raiffeisen Bank, documente care trebuie semnate de clienti in momentul in care acestia isi deschid un cont, isi fac un card sau obtin un credit.

Atat in contractele de credit cat si in contractele cadru de furnizare a serviciilor bancare, bancile isi rezerva dreptul de a “debita”, adica de a lua, din conturile clientilor, fara acordul acestora, sumele de bani pe care acestia le datoreaza bancii.

Dar spre deosebire de Codul Civil, care limiteaza la o treime retinerile din salariu, bancile iti pot lua tot salariul de pe card daca ai datorii neplatite, fara sa te anunte si fara sa se gandeasca ca astfel pot pune oamenii in situatia de a ramane fara niciun ban de subzistenta. De altfel, cei mai multi oameni nici macar nu stiu ca atunci cand au semnat actele la banca, i-au dat acesteia dreptul sa faca acest lucru, dupa cum rezulta si din aceasta plangere primita la Reclamatiibanci.ro.

Reclamatiile de acest fel primite de la cativa clienti ai Raiffeisen Bank a determinat Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) sa constate ca este vorba de “o practica comerciala incorecta, intrucat este vorba de “o decizie unilaterala a bancii de debitare integrala a venitului salarial al consumatorului, de natura a-l pune pe consumator in imposibilitatea de a-si asigura existenta zilnica”.

Raifffeisen a contestat insa in justitie ordinul ANPC care obliga banca sa elimine aceasta prevedere din contractele sale si a avut castig de cauza, mai intai la Curtea de Apel Bucuresti, iar apoi la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a emis recent o decizie definitiva in favoarea bancii.

Banca a avut castig de cauza intrucat ANPC a considerat ca prevederea contractuala care-i permite sa retina integral salariile clientilor este “o practica comerciala incorecta” si nu o clauza abuziva.

Si cum, evident, o prevedere contractuala nu poate fi o practica comerciala, adica o reclama, incorecta, ANPC a pierdut procesul.

Cum motiveaza judecatorii decizia

Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au considerat ca prevederea din contractele Raiffeisen Bank este legala intrucat nu poate fi considerata o practica comerciala incorecta, cum a sustinut ANPC, adica o promovare sau reclama facuta cu scopul de a induce in eroare consumatorii, ci pur si simplu o prevedere contractuala, cu care clientii bancii au fost de acord in momentul in care au semnat contractele de credit.

ANPC ar fi putut, probabil, avea castig de cauza, daca s-ar fi plans ca este vorba de o clauza abuziva din contracte.

Iata motivarea deciziei Curtii de Apel Bucuresti, confirmata de Inalta Curte de Casatie si Justitie:

“Curtea apreciaza ca ordinul (ANPC) atacat este nelegal, în conditiile în care art. 12 alin. 2 din Legea nr. 363/2007 prevede obligatia motivarii ordinului prin care se constata caracterul incorect al unei practici comerciale, iar motivarea acestuia este contradictorie – daca în art. 1 al ordinului se retine ca decizia unilaterala a bancii de debitare integrala a venitului salarial al consumatorului constituie o practica comerciala incorecta, în art. 2 se retine caracterul de practica comerciala incorecta al clauzelor contractuale prin care banca îsi rezerva dreptul de a debita orice cont al consumatorilor. Or, în mod evident, o motivare contradictorie ce poarta asupra unui element esential al actului administrativ atacat (respectiv actiunea sau omisiunea ce constituie practica comerciala incorecta) echivaleaza cu lipsa motivarii.

Curtea apreciaza ca clauzele contractuale nu pot constitui o practica comerciala, în conditiile în care aceasta este definita de art. 2 lit. d) din Legea nr. 363/2007 drept orice „actiune, omisiune, comportament, demers sau prezentare comerciala, inclusiv publicitate si comercializare, efectuate de un comerciant, în strânsa legatura cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor”. Practica comerciala este, deci, o actiune concreta a comerciantului ce are loc în faza pre-contractuala în scopul promovarii sau vânzarii unui produs, neputându-se materializa într-o clauza contractuala.

Pe de alta parte, daca s-ar aprecia ca practica comerciala sanctionata consta în actiunea de debitare a conturilor curente ale consumatorilor, Curtea constata ca aceasta actiune nu este una incorecta, fiind efectuata în temeiul clauzelor contractuale dintre societatea bancara reclamanta si consumatori. Or, potrivit art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 363/2007, acest act normativ nu aduce atingere dispozitiilor legale ce reglementeaza contractele si, în special, prevederilor referitoare la validitatea, întocmirea sau efectele contractelor.”

Precizarile Raiffeisen Bank:

Raiffeisen Bank ne-a trimis urmatoarele precizari, la solicitarea Bancherul.ro:

"Bancile pun in aplicare articolele 1616 si 1617 din Codul Civil care se refera la compensatie: Art. 1616 " Datoriile reciproce se sting prin compensatie pana la concurenta celei mai mici dintre ele". Art. 1617. "Compensatia opereaza de plin drept de indata ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile, oricare ar fi izvorul lor, si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeasi natura"

Daca bancile nu ar avea voie sa accepte la rambursare mai mult de 1/3 din salariu, ar trebui ca la calculul “debt to income” sa se considere doar 1/3 din salariu, nu tot salariul. Un client care se expune mai mult (ia un credit mai mare), accepta ca plateste mai mult, debitarea contului fiind o masura agreata de client si care il scuteste de a veni la banca pentru a face plata ratei, lunar.

In concluzie: suntem in cadrul legal in care se deruleaza contractual de credit si, in acest caz, este vorba de un mandat pe care imprumutatul l-a dat bancii, pentru a-i debita automat contul, fara ca el sa fie nevoit sa se prezinte la banca pentru plata ratelor. Gradul de indatorare este de peste o treime din salariu, pentru ca asa a ales clientul, iar normele BNR ne-au permis (au mers si pana la 80% grad de indatorare). Cum am putea sa-i luam doar 1/3 din salariu, daca rata asumata de client e mai mare?

Tocmai de aceea ICCJ a anulat definitiv Ordinul Presedintelui ANPC 98/2014, pentru ca incalca prevederile Codului Civil in materie."

Comentarii

Nick
Stiai ca poti sa muti salariul?
Muti incasarea salariului in alta banca, si transferi in raif cat vrei...foarte simplu.

Milica
praf si pulbere
"Practica comerciala este, deci, o actiune concreta a comerciantului ce are loc în faza pre-contractuala în scopul promovarii sau vânzarii unui produs, neputându-se materializa într-o clauza contractuala." - Cine a spus treaba asta este chiar tampit. Practica comerciala incorecta poate aparea oricand de-a lungul derularii contractului. De exemplu, iti majoreaza dobanda si iti spun ca daca nu o accepti iti declara scadent anticipat creditul. Este o practica comerciala agresiva. Te duci la Banca si un angajat iti cere sa semnezi niste acte sub pretextul prevederilor contractuale care nu exista. Este o practica comerciala incorecta. Si exemplele pot continua. Sunt exemple nenumarata de practici comerciale incorecte, dar cine a scris porcaria aceea evident ca este un creier limitat. Despre ANPC, praf si pulbere, asta este institutia care apara cica romanii. Clauza trebuia atacata ca fiind abuziva, se stia de la bun inceput.

jitea jeanina
atentie romani .ffff grav
guvernul tudose a fost dat jos de clica mafiota kruk-isarescu-georgescu pentru controalele dispuse de primul ministru la banci in legatura cu spalarea de bani pe care bancile le fac

Geansu
Oprire salariu
O întrebare!!! Am avut o restanta pe. Luna trecuta și luna asta mia venit și A2a rata pe data de 15 și azi când mia întrat salariul mia oprit banca tot salariul? Este vb de raifaisen bank. Este corect pot face ceva sa recuperez din bani?

Geansu
Oprire salariu
Nick știu ca pot dar nu aveam de unde sa știu ca îmi oprește salariul. Și acuma nustiu ce sa fac ma lăsat fără bani total. Nu am nici de o paine

Corina
Oprire indemnizatie sociala
Mie mi-au oprit 2000 lei indemnizatia sociala ,lasandu-ma fara nici un ban!



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Educatie financiara



Oferte de credite pe Facebook care sunt inselatorii sau fraude online (tepe)

Pe Facebook exista nenumarate oferte de credite care sunt tentative de inselatorie (tepe) sau fraude online. Metoda de inselatorie consta, in principal, in obtinerea de catre escroci a datelor personale si financiare (numerele si parolele cardurilor sau aplicatiilor bancare) prin detalii

Cum aș putea să previn fraudele cu cardul realizate de persoane din alte țări?

"O persoană apropiată a observat recent în aplicația băncii o serie de tranzacții din Italia. Ea a fost în țară în tot acest timp, așa că nu ar fi avut cum să facă acele tranzacții. Eu sunt client ING, așa că aș vrea să știu cum aș putea să evit acest detalii

Site-uri pentru tepe (inselatorii, fraude) cu credite

Va prezentam mai jos o lista cu site-uri promovate de Google prin care se dau tepe cu false credite: - quiz.vumrez.com - site promovat de Google pe site-ul Bancherul.ro, care are link catre un asa-zis chestionar cu valoarea creditului pe care vrei sa-l obtii, iar detalii

Bancile au inceput sa inteleaga ca au nevoie de o relatie pe termen lung cu consumatorul, nu de un castig rapid

• Majorările fiscale în 2025 pot fi: majorarea TVA, a impozitului pe profit sau a impozitului pe proprietăți – Ana Popescu • UniCredit a reevaluat creșterea economică la 1,7%, în scădere în anul 2024 și sub detalii

 



 

Ultimele Comentarii

  • LOAN OFFER

    Buna ziua Aceasta pentru a informa publicul larg că oferim împrumuturi celor care au nevoie de ... detalii

  • !

    Greu cu limba romana! Ce legatura are cuvantul "ecosistem" din limba romana cu sistemul de plati ... detalii

  • Bancnote vechi

    Am 2 bancnote vechi:1-1000000lei;2-5000000lei Anul ... detalii

  • Bancnote vechi

    Numar de ... detalii

  • Bancnote vechi

    Am 3 bancnote vechi:1-1000000lei;1-5000lei;1-100000;mai multe bancnote cu eclipsa de ... detalii