Steven van Groningen: Rata creditelor neperformante este ridicată pentru că este greu să faci un write off, conform actualei legislaţii

Autor: Bancherul.ro
2013-11-06 16:47

Steven van Groningen, ÅŸeful Raiffeisen Bank, apreciază, într-un interviu pentru Bancherul.ro, că românii suflă acum ÅŸi-n iaurt înainte de a lua un credit, chiar dacă dobânzile sunt tot mai mici. Guvernatorul Mugur Isărescu se declara ieri convins că cererea scăzută de credite de până acum a fost determinată ÅŸi de costurile ridicate, însă Groningen nu este la fel de sigur de acest fapt, chiar dacă bancherul precizează că ÅŸi-ar dori să acorde mai multe împrumuturi.

„Dobânda este doar un element în decizia de a lua un credit: am văzut că în trecut lumea s-a împrumutat ÅŸi când costurile erau ridicate, iar acum suflă ÅŸi-n iaurt, chiar dacă dobânzile sunt foarte mici. Vedem că nici în Europa, unde dobânzile sunt foarte reduce, activitatea de creditare nu este dinamică”, spune ÅŸeful Raiffeisen Bank. El precizează că încrederea consumatorilor este principalul element care determină creÅŸterea creditării, iar deocamdată nu există indicii privind o revenire a sentimentului că lucrurile vor merge mai bine, iar cererea de noi credite este slabă: „Este destul de greu să păstrăm un anumit volum de credite”.

De fapt nici nu ar trebui să ne aÅŸteptăm la o revenire spectaculoasă a creditării, apreciază bancherul, dacă ne uităm în ansamblu la economie. „Dacă populaÅ£ia, aÅŸa cum spun unii, este supraîndatorată, atunci e ÅŸi normal să fie cere scăzută, noi  nu putem forÅ£a pe nimeni să ia un credit”, spune Groningen.

În ceea ce priveÅŸte reproÅŸul guvernatorului Isărescu la adresa băncilor care nu sunt dispuse să crediteze firmele fără garanÅ£ii, ÅŸeful Raiffeisen a precizat că, dimpotrivă, o bancă ar trebui să se uite în primul rând la cash-flow-ul pe care să-l poată genera pentru a-ÅŸi rambursa împrumutul ÅŸi în ultimul rând la garanÅ£ii, ca măsură de siguranţă.

Steven van Groningen a făcut, pe de altă parte, un nou apel pentru schimbarea legislaÅ£iei privind scoaterea din bilanÅ£urile băncilor a creditelor depreciate, o problemă mai veche dar care nu a fost încă rezolvată, astfel încât volumul ridicat al creditelor neperformante să scadă.

Bancherul.ro: BNR a scăzut din nou ieri dobânda la 4%. Băncile vor reacÅ£iona ÅŸi ele ÅŸi vor ieftini creditele?

Steven van Groningen: „Dobânzile în lei se apropie de nivelul dobânzilor în euro, ceea ce este un lucru bun. Este însă evident că scăderea de ieri a dobânzii de referinţă a BNR, la minimul istoric de 4%, nu se transferă imediat la dobânzile practicate de bănci pentru credite, este nevoie de o perioadă pentru a analiza cu poate fi afectat costul finanţărilor (ceea ce a admis ÅŸi guvernatorul n.r.). Cert este că tendinÅ£a de reducere a dobânzilor continuă.

- Guvernatorul a reproÅŸat băncilor că nu sunt prea dispuse să împrumute întreprinzătorii...

- Nu ÅŸtiu dacă este vorba de un fenomen general, în ceea ce ne priveÅŸte pot să vă spun cu siguranţă că noi dăm credite. Pe de altă parte, trebuie să ne gândim ÅŸi la mecanismul din spatele acordării unui împrumut. Astfel, înainte de a aproba un credit, orice firmă este analizată de bancă ÅŸi primeÅŸte un rating, o notă, în funcÅ£ie de bonitatea acesteia, de capacitatea ei de rambursare a împrumutului. În funcÅ£ie de ratingul firmei, noi alocăm un anumit procent de capital. Iar cu cât ratingul este mai mic, cu atât capitalul pe care trebuie să-l alocăm respectivului împrumut este mai mare ÅŸi evident că dobânda va fi mai mare. În consecinţă, o firmă cu rating bun are acces la un credit mai ieftin, este un mecanism care deja funcÅ£ionează ÅŸi este o practică internaÅ£ională. Din păcate, în România există puÅ£ine firme cu un rating foarte bun, dar sunt convins că acestea au acces la finanţări cu costuri foarte bune.

- Guvernatorul s-a plâns de faptul că băncile iau în considerare doar garanÅ£iile materiale, nu ÅŸi cash-flow-ul unei firme, cum ar fi normal...

- În realitate, prima întrebare pe care ÅŸi-o pune o bancă înainte de a da un credit unei persoane sau unei firme este dacă aceasta va putea da banii înapoi, ceea ce este o chestiune de cash-flow, de banii pe care-i încasează o firmă, nu de garanÅ£iile de care dispune. Nu acord un credit unei firme care dispune de garanÅ£ii beton, dar nu are cash-flow. Mai ales când e vorba de o investiÅ£ie, aceasta va genera cash-flow care va permite firmei să plătească datoria.

- Ba chiar unii nu primesc credite deÅŸi dispun de garanÅ£ii mult mai mari decât creditul...

- Sunt ÅŸi clienÅ£i persoane fizice care dispun de garanÅ£ii foarte mari, imobiliare de exemplu, dar eu ca bancă nu pot să le dau un credit pentru că nu dispun de venituri stabile, ci de altele, incerte, precum dividende. Chiar dacă ÅŸtiu că este vorba de cineva care are garanÅ£ii suficiente, există ÅŸi cash-flow ÅŸi ÅŸtie să-ÅŸi gestioneze bine finanÅ£ele, nu pot să-i dau un credit. Deci lucrurile sunt mai nuanÅ£ate. În cazul unei firme, primul lucru care ne interesează este să existe cash-flow.

Mai apare o problemă, când se pune problema unui credit pe o perioadă mai lungă, când apar discuÅ£ii despre legislaÅ£ia incertă, despre schimbări în mediul fiscal, atât de multe probleme care de fapt afectează în primul rând companiile, întrucât acestea nu pot să-ÅŸi facă, în lipsa unui cadru predictibil, un plan de afaceri pe termen mediu ÅŸi lung.

Iar banca este în spate, trebuie să vadă un business plan în care să aibă încredere, ÅŸi fireÅŸte că trebuie să existe ÅŸi garanÅ£ii pentru a echilibra riscul. Problema este că dacă se vorbeÅŸte în fiecare zi de schimbări ale mediului fiscal, mai multe taxe, mărirea salariului minim, atunci cum poÅ£i să-Å£i faci un business plan pe termen mai lung? Asta afectează nivelul de încredere. Iar noi vedem că apetitul este destul de redus pentru un credit. Åži asta este legat ÅŸi într-o mare măsură de consumul intern. Deci cine investeÅŸte dacă nu ai consum intern? Iar pentru asta ai nevoie ÅŸi de încrederea consumatorului, este un lanÅ£ întreg.

- AÅ£i observat o revenire a cererii de credite?

- E destul de greu să păstrăm un anumit volum de credite, deci nu pot spune că putem vorbi de o revenire, dar de fapt nici nu ar trebui să ne aÅŸteptăm la aÅŸa ceva, dacă ne uităm în ansamblu la economie. Dacă populaÅ£ia, aÅŸa cum spun unii, este supraîndatorată, atunci e ÅŸi normal să fie cere scăzută, noi  nu putem forÅ£a pe nimeni să ia un credit. Putem cel mult să adoptăm programe de stimulare a consumului, precum programul Rabla, în încercarea de a convinge pe cineva să cumpere o maÅŸină, deci putem creea premisele, dar nu să forţăm acordarea de credite.

Pe de altă parte, sunt multe firme care ori nu au o situaÅ£ie financiară neapărat bună, ÅŸi atunci au nevoie de credit pentru a-ÅŸi acoperi pierderile, aÅŸadar o activitate nu foarte atrăgătoare, fie IMM-uri care pe hârtie au rezultate financiare care arată destul de modest. Probabil că realitatea ar trebui să fie alta, dar asta este totuÅŸi situaÅ£ia în practică. Iar acest lucru se transferă iarăşi într-un rating mai redus care înseamnă un credit mai scump.

Intra in CLUBUL BANCHERILOR pentru a citi interviul integral

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1727

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)