Steven van Groningen, şeful Raiffeisen Bank, apreciază, într-un interviu pentru Bancherul.ro, că românii suflă acum şi-n iaurt înainte de a lua un credit, chiar dacă dobânzile sunt tot mai mici. Guvernatorul Mugur Isărescu se declara ieri convins că cererea scăzută de credite de până acum a fost determinată şi de costurile ridicate, însă Groningen nu este la fel de sigur de acest fapt, chiar dacă bancherul precizează că şi-ar dori să acorde mai multe împrumuturi.

„Dobânda este doar un element în decizia de a lua un credit: am văzut că în trecut lumea s-a împrumutat şi când costurile erau ridicate, iar acum suflă şi-n iaurt, chiar dacă dobânzile sunt foarte mici. Vedem că nici în Europa, unde dobânzile sunt foarte reduce, activitatea de creditare nu este dinamică”, spune şeful Raiffeisen Bank. El precizează că încrederea consumatorilor este principalul element care determină creşterea creditării, iar deocamdată nu există indicii privind o revenire a sentimentului că lucrurile vor merge mai bine, iar cererea de noi credite este slabă: „Este destul de greu să păstrăm un anumit volum de credite”.

De fapt nici nu ar trebui să ne aşteptăm la o revenire spectaculoasă a creditării, apreciază bancherul, dacă ne uităm în ansamblu la economie. „Dacă populaţia, aşa cum spun unii, este supraîndatorată, atunci e şi normal să fie cere scăzută, noi  nu putem forţa pe nimeni să ia un credit”, spune Groningen.

În ceea ce priveşte reproşul guvernatorului Isărescu la adresa băncilor care nu sunt dispuse să crediteze firmele fără garanţii, şeful Raiffeisen a precizat că, dimpotrivă, o bancă ar trebui să se uite în primul rând la cash-flow-ul pe care să-l poată genera pentru a-şi rambursa împrumutul şi în ultimul rând la garanţii, ca măsură de siguranţă.

Steven van Groningen a făcut, pe de altă parte, un nou apel pentru schimbarea legislaţiei privind scoaterea din bilanţurile băncilor a creditelor depreciate, o problemă mai veche dar care nu a fost încă rezolvată, astfel încât volumul ridicat al creditelor neperformante să scadă.

Bancherul.ro: BNR a scăzut din nou ieri dobânda la 4%. Băncile vor reacţiona şi ele şi vor ieftini creditele?

Steven van Groningen: „Dobânzile în lei se apropie de nivelul dobânzilor în euro, ceea ce este un lucru bun. Este însă evident că scăderea de ieri a dobânzii de referinţă a BNR, la minimul istoric de 4%, nu se transferă imediat la dobânzile practicate de bănci pentru credite, este nevoie de o perioadă pentru a analiza cu poate fi afectat costul finanţărilor (ceea ce a admis şi guvernatorul n.r.). Cert este că tendinţa de reducere a dobânzilor continuă.

- Guvernatorul a reproşat băncilor că nu sunt prea dispuse să împrumute întreprinzătorii...

- Nu ştiu dacă este vorba de un fenomen general, în ceea ce ne priveşte pot să vă spun cu siguranţă că noi dăm credite. Pe de altă parte, trebuie să ne gândim şi la mecanismul din spatele acordării unui împrumut. Astfel, înainte de a aproba un credit, orice firmă este analizată de bancă şi primeşte un rating, o notă, în funcţie de bonitatea acesteia, de capacitatea ei de rambursare a împrumutului. În funcţie de ratingul firmei, noi alocăm un anumit procent de capital. Iar cu cât ratingul este mai mic, cu atât capitalul pe care trebuie să-l alocăm respectivului împrumut este mai mare şi evident că dobânda va fi mai mare. În consecinţă, o firmă cu rating bun are acces la un credit mai ieftin, este un mecanism care deja funcţionează şi este o practică internaţională. Din păcate, în România există puţine firme cu un rating foarte bun, dar sunt convins că acestea au acces la finanţări cu costuri foarte bune.

- Guvernatorul s-a plâns de faptul că băncile iau în considerare doar garanţiile materiale, nu şi cash-flow-ul unei firme, cum ar fi normal...

- În realitate, prima întrebare pe care şi-o pune o bancă înainte de a da un credit unei persoane sau unei firme este dacă aceasta va putea da banii înapoi, ceea ce este o chestiune de cash-flow, de banii pe care-i încasează o firmă, nu de garanţiile de care dispune. Nu acord un credit unei firme care dispune de garanţii beton, dar nu are cash-flow. Mai ales când e vorba de o investiţie, aceasta va genera cash-flow care va permite firmei să plătească datoria.

- Ba chiar unii nu primesc credite deşi dispun de garanţii mult mai mari decât creditul...

- Sunt şi clienţi persoane fizice care dispun de garanţii foarte mari, imobiliare de exemplu, dar eu ca bancă nu pot să le dau un credit pentru că nu dispun de venituri stabile, ci de altele, incerte, precum dividende. Chiar dacă ştiu că este vorba de cineva care are garanţii suficiente, există şi cash-flow şi ştie să-şi gestioneze bine finanţele, nu pot să-i dau un credit. Deci lucrurile sunt mai nuanţate. În cazul unei firme, primul lucru care ne interesează este să existe cash-flow.

Mai apare o problemă, când se pune problema unui credit pe o perioadă mai lungă, când apar discuţii despre legislaţia incertă, despre schimbări în mediul fiscal, atât de multe probleme care de fapt afectează în primul rând companiile, întrucât acestea nu pot să-şi facă, în lipsa unui cadru predictibil, un plan de afaceri pe termen mediu şi lung.

Iar banca este în spate, trebuie să vadă un business plan în care să aibă încredere, şi fireşte că trebuie să existe şi garanţii pentru a echilibra riscul. Problema este că dacă se vorbeşte în fiecare zi de schimbări ale mediului fiscal, mai multe taxe, mărirea salariului minim, atunci cum poţi să-ţi faci un business plan pe termen mai lung? Asta afectează nivelul de încredere. Iar noi vedem că apetitul este destul de redus pentru un credit. Şi asta este legat şi într-o mare măsură de consumul intern. Deci cine investeşte dacă nu ai consum intern? Iar pentru asta ai nevoie şi de încrederea consumatorului, este un lanţ întreg.

- Aţi observat o revenire a cererii de credite?

- E destul de greu să păstrăm un anumit volum de credite, deci nu pot spune că putem vorbi de o revenire, dar de fapt nici nu ar trebui să ne aşteptăm la aşa ceva, dacă ne uităm în ansamblu la economie. Dacă populaţia, aşa cum spun unii, este supraîndatorată, atunci e şi normal să fie cere scăzută, noi  nu putem forţa pe nimeni să ia un credit. Putem cel mult să adoptăm programe de stimulare a consumului, precum programul Rabla, în încercarea de a convinge pe cineva să cumpere o maşină, deci putem creea premisele, dar nu să forţăm acordarea de credite.

Pe de altă parte, sunt multe firme care ori nu au o situaţie financiară neapărat bună, şi atunci au nevoie de credit pentru a-şi acoperi pierderile, aşadar o activitate nu foarte atrăgătoare, fie IMM-uri care pe hârtie au rezultate financiare care arată destul de modest. Probabil că realitatea ar trebui să fie alta, dar asta este totuşi situaţia în practică. Iar acest lucru se transferă iarăşi într-un rating mai redus care înseamnă un credit mai scump.

Intra in CLUBUL BANCHERILOR pentru a citi interviul integral