Ion si Vasile, la banca: unul a depus 1 euro, altul l-a imprumutat, la cursul de 3,5 lei. Ce se intampla peste o luna, cand euro ajunge la 4,5 lei, iar Vasile vrea sa-si plateasca rata la alt curs, cum a auzit el de la unguri

Autor: Bancherul.ro
2014-05-08 09:45

Problema achitarii ratelor la creditele in valuta la cursul la care a fost obtinut creditul, cum cere doctorul in drept si profesorul la Universitate Gheorghe Piperea, s-a dovedit extrem de dificil de explicat, pe intelesul tuturor, atat de reprezentantul bancherilor, Radu Ghetea, cat si de supraveghetorul lor, Mugur Isarescu. Fiecare a incercat, in propriul stil, sa limpezeasca situatiunea, dar primul a fost prea tehnicist, iar al doilea prea glumet. Ion si Vasile le explica problema, pe intelesul lor.

Seful bancherilor, Radu Ghetea explica de ce riscul valutar este impartit nu doar de client, ci si de banca

“CEC-ul nu a dat multe credite in valuta, dar pe 30 aprilie a fost o decizie a Curtii de Justie a Uniunii Europene, decizie pe care avocatii clientilor bancilor o interpreteaza ca stabileste rambursarea creditelor in valuta la cursul de la data acordarii. Ce parare aveti despre acest lucru?”, a fost intrebat de catre un ziarist Radu Ghetea, seful CEC Bank, dar si presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB).

Iata ce a raspuns Ghetea:

“Ma uit la domnisoara Folcut, care este reprezentantul nostru pe linie de comunicare (la ARB)...deci pana nu apare ceva foarte clar, foarte precis, cu aplicabilitate in Romania, mi-e greu sa comentez o astfel de hotarare. Dar tot as face urmatorul comentariu: sunt oameni care au luat credit la cursul de 4,5 lei pentru un euro, si acum e 4,4 lei un euro (deci platesc o rata mai mica n.r.). E corect sa plateasca la cursul la care au luat? Cu totii speram sa avem o stabilitate a cursului, poate sa se intareasca leul in anumite conditii, deci oare e corect sa se aplice o astfel regula?

Vreau sa spun, in nume personal, pentru ca la ARB nu am discutat aceasta problema, dar mie mi se pare ca s-ar crea inechitati pentru cei care au luat credite (la un curs mai mare). Tineti minte ca la un moment dat cursul ajunsese la 4 si ceva, dupa care a revenit la trei si ceva. Deci nu cred ca se poate face o astfel de abordare, e o parere personala.”

„Nu credeti ca riscul valutar ar trebuie impartit intre client si banca, nu sa-l suporte clientul integral?”, a intrebat un alt ziarist.

Radu Ghetea: “In primul rand vreau sa va spun pozitia mea, pe care am exprimat-o public din 2005, si anume ca ar trebui sa dam credite romanilor in moneda in care obtin veniturile, adica in lei. Deci nu am fost adeptul creditarii in valuta nici macar cand lucram la o banca cu capital strain, am fost adeptul creditului in lei. Dar acum dumneavoastra ma intrebati daca nu e bine sa fie suportat altfel cursul. Sigur ca ar fi ideal sa se imparta riscul, si chiar se imparte riscul, pentru ca banca nu are acesti bani (pentru credite), ci ii imprumuta la randul ei de la altcineva.

O banca are capital, care reprezinta o suma mult mai mica decat expunerea sa in credite, astfel ca isi ia bani din linii de finantare, din credite de la alte banci sau de la institutii financiar bancare (de fapt, din depozitele populatiei, in principal n.r.). Ca atare, exista deja o impartire a riscului intre client, ca beneficiar de credit, si banca, ca beneficiar de resurse pe care le atrage la randul ei de la altii.”

Exemplul cu Ion si Vasile

Cum ar fi trebuit sa explice mai clar, Radu Ghetea, de ce riscul valutar e impartit atat de banca, cat si de client: o banca acorda credite in valuta din valuta atrasa din depozitele populatiei. Sa presupunem ca Ion depune 1 euro la banca, pentru o dobanda de 1%. Banca ia acel euro si-l imprumuta lui Vasile, cu o dobanda de 2%, diferenta de 1% fiind castigul bancii.

In ziua in care Ion a depus acel euro si banca l-a imprumutat, la randul ei, cursul este 3,5 lei pentru acel euro. Cu alte cuvinte, pentru a depune 1 euro, Ion a schimbat 3,5 lei, iar Vasile a primit, la randul lui, 3,5 lei, echivalentul acelui euro imprumutat.

Peste o luna, cursul pentru un euro devine 4,5 lei. Ion vine la banca si cere inapoi acel euro, dar are nevoie de lei, asa ca cere echivalentul in lei. Banca, fireste, va face schimbul valutar aferent, si-i va da 4,5 lei pentru acel euro, astfel ca Ion castiga 1 leu, intrucat el a schimbat doar 3,5 lei in urma cu o luna pentru a depune un euro. La castigul din curs, Ion castiga si dobanda aferenta depozitului.

La banca vine insa si Vasile, cu creditul de 1 euro, pentru a-l rambursa. Nu are euro, pentru ca primeste salariul in lei. Cand a primit acel credit de 1 euro, el a incasat doar 3,5 lei, pentru ca acesta era cursul. Acum, insa trebuie sa scoata din buzunar cu 1 leu mai mult, adica 4,5 lei, pentru a rambursa acel euro.

Vasile a pierdut asadar, 1 leu, din cauza cresterii cursului, leu castigat, de partea cealalta,de Ion. Pe langa pierderea din diferenta de curs, Vasile mai trebuie sa achite si dobanda pentru credit, de 2%, spre deosebire de Ion, care a castigat in plus 1% din dobanda platita de banca.

Acum, in pielea cui ati vrea sa fiti? Stim, dar nu toata lumea are bani. Asa e pe lumea asta. Unii imprumuta de la altii. Sa ne gandim insa ce s-ar intampla daca nu ar exista unii care sa aiba bani si banci care sa le plateasca o dobanda pentru ei, pentru a-i imprumuta pe cei care nu au bani.

Sa ne mai gandim si la faptul ca nu intotdeauna cursul creste, el si scade. Am vazut asta, inainte de criza. Atunci, situatia ar fi putut fi rasturnata: Ion depunea 1 euro pentru 4,5 lei si primea peste o luna inapoi 3,5 lei, pe cand Vasile primea 4,5 lei si dadea inapoi peste o luna doar 3,5 lei. Vasile castiga 1 leu.

Ce-i spune banca lui Ion? Da vina pe Vasile?

Acesta este mecanismul cursului de schimb. De fapt, jocul cursului de schimb. Uneori, unii castiga, alteori altii pierd.

Acum, Vasile cere bancii, amenintand-o cu tribunalul, sa nu mai plateasca acel euro cu 4,5 lei, ci cu 3,5 lei, la cat s-a imprumutat. Pentru ca a auzit el de la unguri ca e clauza abuziva. Pe de alta parte, Ion vine, pe alta usa a bancii, si cere inapoi depozitul de 1 euro, dar la cursul zilei, fireste. Ce sa-i spuna banca? Ca nu are de unde sa-i dea atatia bani, pentru ca de la Vasile a primit doar 3,5 lei inapoi?

Nu poate, pentru ca banca s-a angajat, in contradul de depozit, ca-i va rambursa omului tot euro, la cursul zilei, nu la cursul la care i-a depus. Ar fi o solutie aici: ca banca sa declare aceasta clauza drept abuziva, la fel ca Vasile, pentru a-i plati mai putin lui Ion. Haios, nu? Mai degraba absurd.

Mugur Isarescu spune ca datoria avocatilor e sa spuna “cutare si cutare” Serios?

Si guvernatorul Isarescu i-a fost pusa aceeai intrebare, si anume: “Avocati interpreteaza ca daca oamenii dau in judecata bancile, pot obtine rambursarea creditelor in valuta la cursul la care ai fost obtinute creditele, cel dinainte de criza, mult mai mic decat in prezent. Dumneavoastra cum interpretati decizia Curtii Europene si ce efecte credeti ca va avea pentru clientii din Romania si pentru banci?.”

Mugur Isarescu: "Justitia este independenta. Nu luati pozitia BNR ca fiind ceva ab initio contra clauzelor abuzive. Ca sa va conving ca nu aceasta a fost pozitia BNR, v-am spus ca sub semnatura mea s-a introdus in 2000 notiunea de clauza abuzive. Noi am fost impotriva abuzului de clauze numite abuzive. Adica tot ce nu convenea unui eventual client se ducea la un avocat si acesta in definitiv, ca sa nu avem discutii nici cu avocatii, isi facea datoria. Spunea si el acolo cutare si cutare. (Chiar asa? avocatii pot spune orice, cum sugereaza Isarescu? Nu au si ei un cod de etica, nu trebuie sa respecte legile? n.r.)„

Scuza cu hazardul moral

Mugur Isarescu continua: „Cand ai semnat ceva, chiar nu ai niciun fel de responsabilitate? E vorba de contracte semnate. Deci aceste probleme se rezolva in instanta, daca instanta hotaraste ce hotaraste asta este... Punctul de vedere al bancilor nu trebuie sa fie aparat de catre noi, bancile sunt institutii europene, romanesti, mixte, au putere financiara, pot sa-si angajeze avocati, fiecare contract este un angajament intre doua parti, are zeci de clauze, nu le putem trata de-a valma.

BNR s-a oferit aici, in aceasta cladire, la Institutul Bancar Roman si in alte parti sa discute aceasta problematica pentru o mai buna intelegere,  si cam asta este pozitia BNR, nu am nimic a adauga. Cel mult in final sa spun din nou: nu suntem impotiva punerii la punct a clauzelor abuzive, acolo unde sunt dovedite si sunt peremptorii (incontestabile). Suntem impotriva abuzului de clauza abuziva, adica ca si cum cineva care si-a luat un imprumut s s-a angajat sa plateasca, nu are nicio responsabilitate, el a fost acolo un biet nevinovat, nu stie ce a facut, nu stie ce a semnat.

Puneti-va in pozitia unuia care a platit deja un credit. Cel care a platit corect un credit pana la ultimul cent ce sa inteleaga daca vede ca altcineva cu curtea x, curea y, avocatul x, avocatul y, ajunge sa nu mai plateasca, sa nu mai dea banii inapoi sa sa-i dea injumatatit sau intr-o mai mica masura? Acest lucru in teoria si practica economico-financiara se numeste hazard moral. Se creaza o perturbare a comportamentului de piata si acest lucru este extrem de periculos. Hazardul moral nu trebuie sa fie rezultatul acestei problematici. Si de aceea e si atat de complicata (problema), si nu este numai la noi, e in Europa in general.”

Aici Isarescu utilizeaza gresit scuza hazardului moral. El spune ca daca cineva a facut pana acum intr-un fel (si-a achitat creditul cu o clauza abuziva in contract sau la un curs calculat gresit) si urmatorii trebuie sa faca la fel. Adica sa se perpetueze o greseala, in numele evitarii hazardului moral.

Isarescu a continuat: “Eu mai fac un comentariu de la mine catre dumneavaotra, nu ne aude alticineva (ha, ha, ha, a fost o gluma, v-ati prins!). Daca-i cititi pe avocati, e foarte simpatic. Fiecare isi pune acolo cate o mica poveste. Si azi dimineata am citit un interviu. Dragut. Sunt avocati, e meseria lor.”

„Vad ca si dumneavoastra cititi, deci va intereseaza subiectul”, a venit replica ziaristului. “O precizare mai fac: aici se vorbeste si despre faptul ca bancile trebuie sa arate in mod transparent in contracte cum functioneaza mecanismul cursului de schimb. Deci aici ar fi problema, nu neaparat la felul in care este redactat contractul.”

De la pupitrul BNR al cursului de schimb, Isarescu si-a negociat propriul curs pentru firma

Mugur Isarescu: “Si ce ati inteles dumneavoastra? Cum functioneaza mecanismul cursului de schimb? Eu mi-am sunat odata bancherul, si zice trebuie sa-mi faci o plata in Austria sa luati vita de vie. Nu eu, ca eu nu am voie sa conduc firma, dar m-a intrebat, ca sunt actionarul principal. Prima mea durere este ca am ajuns in tara romaneasca sa altoiesc cramposia in Viena. Bine am ajuns! Dar asta este.

Va marturisesc ca am avut gura mare pe unde am putut ca sa demasc aceasta rusine, chiar ca e o rusine sa nu mai ai o scola de vita de vie, o pepiniera din aceasta si sa trebuiasca sa te duci prin alte tari. Nici cel putin nu le-au facut comunistii pepinierele din Dragasani, s-au facut pe vremea lui Carol 1. Iar statiunea de cercetari in vremea lui Carol al II-lea.

Si pun mana pe telefon sa vad de ce m-a sunat bancherul. Zice: va intreb si pe dumneavoastra ca sa facem plata in Austria. Foarte bine. Pe cine ati mai intrebat? Pe director. Si ce a spus? Sa o fac. Dar dumneavostra sunteti de acord? Zic: daca-mi spuneti la ce curs. Si eram chiar la birou. O sa ma parati ca fiind in timpul serviciului m-am apucat 5 minute si de altceva, dar a fost un test. Si zic: bun, la ce curs vreti sa faceti? Iar el spune cursul.

In stanga mea era ecranul. Zic: stai domnule ca e cu vreo 20 de bani mai mult decat e pe ecran! Nu, imi spune el, asa stim, este cursul de licitatie al BNR. Mai sa fie! Pai licitatie la BNR nu se mai tine de 15 ani, spun eu, din 93-94. Nu, asa ni s-a spus de la Bucuresti. I-am spus sa mai sune odata la Bucuresti sa intrebe cum e cu licitatia asta, si da-i! si da-i!, m-am ambitionat doar pentru ca a facut greseala sa ma sune, altfel dadeam drumul la plata si nu mai stia nimeni. In final am spus ca mai mult de 0,5% nu vreau, nu accept! Imi pui 5% sau 4% diferenta de curs?! Asta e prea de tot!"

Mecanismul cursului...care e? Nu BNR il stabileste

Isarescu a continuat: “Deci mecanismul cursului...care e mecanisml cursului: licitatia de la BNR. Deci asta face parte din transparenta in dialogul cu bancile, ele trebuie sa se apropie de clienti, clientii trebuie sa se apropie de banci, toata lumea trebuie sa inteleaga cum se pot intampla lucrurile. Nu stiu la ce va referiti dumneavaostra la mecanismul cursului. Care e mecanismul cursului?

Pentru ca va mai citez: cursul BNR, de exemplu. Am si renuntat de cand va tot spun. BNR nu mai stabileste cursul. Stiti ce face? Iar cursul pietei, la ora 12, si face o medie. Asta e un mecansm? E un calcul statistic. La ora 12 fara 10 minute ia 12 banci care coteaza in piata, le face o medie ponderata si publica cursul. Dar pentru ca titlul “Cursul de piata de la ora 12 calculat de catre BNR” era prea lung, s-a taiat mijlocul si a ramas “cursul BNR”. Si acum dumneavoastra sa-mi spuneti care e mecanismul cursului.”

Ziaristul: “Nu stiu, o sa ma uit mai bine in contract sa-l gasesc. Dar nu va temeti totusi ca in acest context ar putea sa urmeze un val de procese care pe termen mediu sau lung sa puna in pericol stabilitea financiara?”

Isarescu: “Pot, tocmai de aceea intervenim. Nu pentru ca sunt clauze aubuzive. Acolo unde sunt clauze abuzive ele trebuie demascate, dar trebuie inteles tot procesul acesta: ce inseamna un credit si altele. Este un proces educativ care dureaza si a durat foarte mult. Intr-adevar, daca o ia pe o carare gresita, poate sa pericliteze cu mecanismul cursului. Eu am trait si momente in care am fost chemat in Parlamentul Romaniei sa mi se propuna sa se stabileasca cursul pe un stadion. Cum vi se pare? Mecanismului cursului de schimb. Deci dumneavoastra ne puteti da o mana de ajutor cum e cu acest mecanism.

Oricum, pana atunci... televiziunile publica in continuare: cursul BNR, Banca Nationala a anuntat cursul...Nu avem niciun fixing, daca e sa intru pe tehnicisme. Nu facem nicio operatiune de fixing, cum face banca Rusiei de exemplu. Cand intervenim pe piata nu stim nici noi, nici eu nu stiu cand intervenim pe piata, sau daca stiu am uitam in clipa imediat urmatoare. Deci nu facem fixing sa stabilim un anumit curs. Se iau din calculator 10 banci, cotatii, si se face o medie."

“De vina este Elvetia!”

Mugur Isarescu: "Daca noi, cu dumneavoastra de fata, prietenii nostri, dupa atatia ani, tot nu am reusit sa convingem ca nu este cursul BNR, va dati seama ce va fi la un tribunal!?. Cand va trebui sa i se explice unui judecator, cu un avocat care zic hais, altul zice cea, cum e, ca a inteles, ca nu a inteles...
Nu v-am raspuns, sunt constient ca nu v-am raspuns, si nici nu am cum sa va raspund cu clauzele astea abuzive, ca cine stie ce mai apare (in presa) maine.

Nu luam apararea nici a bancilor nici a clientilor, incercam sa impingem lucrurile intr-o directie echilibrata si spre solutii echilibrate. Pentru ca sunt complicate. Eu trebuie sa recunosc ca multa lume nici nu a inteles prea bine ce a semnat acolo. A vrut un credit, i s-a parut rezonabil, si ulterior i s-a parut foarte nedrept ca dintr-a data in loc sa plateasca 3 lei si 80 de bani pentru un franc, sa ajunga la 1,80. A spus ca asta e nedreptate. De vina cine e? Banca, pentru ca nu mi-a explicat? De vina este Elvetia! Va place?! V-am convins!"

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 3944

Comentarii

Loris
un exemplu partinitor
La prima vedere ai tinde sa-l compatimesti pe Vasile , si-atat... Dar nu trebuie, pentru ca lui Vasile , Banca, in virtutea principiului bunei-credinte, ii poti ingheta rata la cursul din momentul creditarii, iar lui Ion ii poate inapoia investitia din investitia lui Gheorghe care, exact in ziua in care Ion isi retrage depozitul, depune si el 1 euro, la un curs de 4,5... Si uite-asa nu pierde nimeni.

www.antiotp.com
Sentinta Irevocabila contra OTP
Vasile de-al nostru a imprumutat 1 CHF de la OTP. nea VASILE! nu fii necajit, acusi poti da banca in judecata, si ai sanse mari sa castigi! Citeste mai jos, si acceseaza paginile noastre web ca sa vezi ca se poate. Ti-am descris si pasii de urmat. Tomescu a reusit deja.Hai ca poti si tu. Banca OTP a pierdut deja doua procese irevocabil la ICCJ. Sentintele sunt postate pe siteul nostru www.antiotp.com sau acceasand direct pagina flickr https://www.flickr.com/photos/antiotp/sets/ Gasiti aici si alte sentinte irevocabile date impotriva OTP dar si alte banci. Primii pasi, legislatia, si link direct la sute de procese din Bucuresti si din toata tara. Pe siteul nostru facebook puteti contacta persoane care au avut deja castig de cauza. Va putem recomanda avocati din zona Alba, Cluj, Timisoara, Bucuresti, Brasov, etc,care au castigat deja irevocabil contra camatarilor verzi. Puteti verifica daca v-i s-au virat CHF direct sau nu cumva ati primit RON in cont la primirea creditului. Daca ati primit RON, aveti sansa sa castigati diferenta schimbului valutar dintre CHF primit si CHF achitat in ziua scadentelor. nea VASILE, daca ai ceva intrebari , trimite un email la antiotp@gmail.com Grupul antiOTP

Constanta
BCR invinsa
Nu-l cheama nici Ion si nici Vasile. Il cheama Marian Toma si a invins camatarul sef, BCR. A demonstrat ca BCR are dobanda abuziva, si nu numai atat. BCR are de restituit catre acesta 128.000 de euro, calcul facut pana in noiembrie 2011 la care se mai adauga inca pe atat pana acum. http://www.economica.net/cazul-toma-bcr-pierde-si-ultima-cale-de-atac-acuza-magistratii-de-partinire-vrajmasie-si-patriotism-local_79861.html

Gogu
Creier de gaina
In exemplul folosit, Ion si Vasile depun si primesc Euro. Dar smecheria bancii a fost cu CHF. De-astia Ion nu a avut, ci a fost doar o smecherie in exclusivitate a bancii de a face profit rapid si sigur prin manevrarea cursului CHF. Aici a fost o actiune concertata si o manipulare a pietei efectuata de mai multe banci la unison. Data viitoare vor folosi pule botswaneze in loc de CHF. Bancherul.ro este putin cam departe de a fi obiectiv. Incearca sa ne prosteasca, dar nu face decat sa-si dea arama pe fata. Nu-i asa, dl. Coman?



Adauga un comentariu

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)  

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook