Mugur Isarescu, batranul-intelept al tarii, schimba politica BNR: stabilitatea macroeconomica devine, de facto, al treilea obiectiv fundamental, dupa stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara

Autor: Bancherul.ro
2015-08-05 00:43

In comunicatul BNR din 4 august, cuvintele macroeconomice si politica fiscala apar de 11 ori, la fel ca inflatia si dobanda, ceea ce spune ceva. Si anume ca guvernatorul Mugur Isarescu a devenit un guvernator – jucator care a decis sa preia si rolul de intelept al tarii, iar BNR isi asuma explicit si responsabilitatea pentru stabilitatea macroeconomica, desi nu este in mandatul sau.

“Este necesar ca pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi aplicat în perioada următoare să nu pericliteze stabilitatea macroeconomică, care este un activ public deosebit de important și de care depinde percepția favorabilă a României”, se arata in comunicatul BNR din 4 august 2015.

In comunicatul BNR din 31 iulie 2008, cu cateva luni inainte de izbucnirea crizei, se spunea: “CA al BNR consideră că este esenţial ca plasarea temporară a ratei anuale a inflaţiei în afara intervalului de variaţie să nu genereze relaxări ale politicii salariale şi fiscale având în vedere şi riscurile de deteriorare a principalelor echilibre macroeconomice.”

Se observa, asadar ca echilibrele macroeconomice erau atunci pe ultimul plan, inflatia fiind cea care prima. Iar guvernatorul se rezuma la vremea aceea, dar si multi ani dupa, la rolul de primul finantist al tarii, fara sa adopte pozitii de forta in privinta numeroaselor masuri pro-ciclice de politica fiscala luate in acea vreme de guvernul Tariceanu.

Acum insa Isarescu, dupa cum marturisea recent, simte ca atat el, cat si generatia lui de economisti, ajunsi la o anumita varsta si cu un anumit grad de intelepciune, au o responsabilitate pentru asigurarea viitorului tarii, dupa toate cate s-au intamplat mai ales in anii dupa aderarea tarii la UE si criza din 2008.

Isarescu si-a asumat astfel rolul de inteleptul tarii, reusind sa intoarca de la promulgare un Cod Fiscal puternic pro-ciclic din perspectiva politicii fiscale, aprobat in unanimitate de Parlament, in ciuda avertismentelor Consiliului Fiscal si Comisiei Europene, dar in aplauzele pseudo-economistilor populisti de pe Facebook si de la televizor.

“Dezvoltare, dar fara a afecta macrostabilitatea! Pe aici nu se trece, sa fie clar!” spunea recent Mugur Isarescu, intr-una din declaratiile publice in care afirma raspicat ca nu trebuie aplicate toate reducerile de taxe din noul Cod Fiscal, intrucat ar majora serios, cu doua puncte procentuale, deficitul public. Iar cele doua puncte, pentru cine nu intelege semnificatia lor, ar fi echivalentul devierii unui avion de la destinatia Bruxelles la Polul Nord, printr-o simpla miscare de maneta (6 reguli de baza in conducerea unei economii, explicate pe intelesul tuturor de Mugur Isarescu).

Ar fi pacat sa nu invatam nimic din lectiile trecutului recent si sa spulberam rapid stabilitatea macroeconomica pe care am castigat-o cu atata truda de-a lungul anilor de dupa criza din 2008, mai spunea Isarescu.

Surprize, surprize...

Aceasta atitudine atat de transanta in privinta politicii fiscale a guvernului, necaracteristica guvernatorului, a luat prin suprindere pe toata lumea. A fost o surpriza placuta pentru cei mai multi dintre noi, care stim ce inseamna sa ai un batran intelept in casa.

Mai putin neplacuta insa pentru politicieni si cei care cauta like-uri sau puncte de rating, care nu s-au sfiit sa se lanseze in diverse acuze neserioase si fara substanta la adresa lui Isarescu, surprins si el de pozitia iresponsabila pe care o pot lua anumite personaje care au statut de lideri de opinie.

Iar daca ne gandim bine, atitudinea lui Isarescu de a respinge Codul Fiscal nici nu ar trebui sa fie prea surprinzatoare, intrucat nu este decat o confirmare a criticilor Codului aduse anterior de Consiliul Fiscal, institutia abilitata sa fie cainele de paza a politicii fiscale dusa de Ministerul Finantelor, dar si de Comisia Europeana, care a refuzat sa incheie acordul cu guvernul, specificand clar ca motivele sunt riscurile pe care le poate produce asupra deficitului public reducerile de taxe.

Stupefactia guvernatorului cu privire la faptul ca raportul Consiliului Fiscal a stat pe site-ul institutiei timp de 3 luni fara sa fie bagat de nimeni in seama este cat se poate de fireasca.

Mugur Isarescu nu s-a rezumat la critici neobisnuit de dure la adresa unei legi adoptate de guvern. El a trecut si la actiune: a reusit insa sa-l convinga pe presedintele Iohannis sa retrimita la Parlament Codul Fiscal, in speranta unei revizuiri.

Si in ciuda semnalelor de sfidare din partea ministrului Finantelor, Teodorovici, care spunea ca nu va fi schimbat Codul in Parlament, politicienii par a ceda. Nici nu ar avea alternativa, intrucat ignorarea unei pozitii atat de transante a guvernatorului BNR, a Consiliului Fiscal si Comisiei Europene ar avea consecinte extrem de negative.

In sfarsit, pe cont propriu?

Dar poate ca ati observat lipsa FMI-ului din acest text, pana acum. Tocmai ei, care ne-au impus, dupa cum stim, masurile dure de austeritate de dupa criza, dar care se dovedesc acum un atu al economiei romanesti si care au stat la bazele reluarii cresterii puternice a acesteia, o crestere caracterizata ca fiind sustenabila, pana in prezent, depasind deja 4% pe an, estimarile fiind de pana la 4,5% pentru acest an.

Ei bine FMI-ul si-a facut auzit glasul abia astazi. Dar surpriza cea mai mare este aceea ca arata ca un simplu ecou al criticilor aduse de cele doua institutii ale noastre: Consiliul Fiscal si BNR. Adia exact invers fata de ce se intampla pana acum, cand BNR era ecoul FMI. Aproape toate ideile exprimate pana acum de Isarescu si Dumitru sunt confirmate in comentariul reprezentantilor FMI, care-si mai permit sa sugereze si masuri alternative ce trebuie adoptate de guvern in paralel cu reducerea taxelor, printre care cresterea gradului de incasare a impozitelor si de absorbtie a fondurilor europene.

Se poate spune, asadar, ca BNR este noul FMI? Se poate. Putem merge si mai departe si sa afirmam ca de acum inainte ne putem baza pe propriile forte in conducerea economiei si nu mai avem nevoie de caini de paza precum FMI? Poate.

Cu conditia sa avem in continuare, la BNR, un guvernator jucator si un guvernator pro-activ, cum s-a dovedit recent Isarescu. Ceea ce nu poate fi o garantie.

BNR are in lege doar responsabilitatea stabilitatii preturilor si implicit pe cea financiara, in calitatea de supraveghetor al sistemului bancar. Stabilitatea macroeconomica este o responsabilitate comuna a guvernului si a BNR.

De aceea, infiintarea Comitetului pentru Supraveghere Macroprudentiala (CSM) pare, din nou, ceva firesc pentru niste oameni normali, mai putin pentru cei pusi pe scandaluri sau populism politic, pe net sau la tv.

Daca opinia Consiliului Fiscal a putut fi ignorata de guvern, dar salvata in cele din urma de BNR, viitoarele recomandari ale Comitetului, din care fac parte atat reprezentanti ai BNR si ASF, cat si ai guvernului, vor putea fi foarte greu nebagate in seama. Acest CSM ar putea fi, intr-adevar, noul FMI, fara ca BNR sa mai fie acuzata ca dicteaza politica fiscala sau, mai grosier, ca ar conduce guvernul.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2056

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)