Misu Negritoiu: Nu am plecat de la ING din cauza problemei cu Iranul, iar BNR stie asta

Autor: Bancherul.ro
2014-03-30 15:36

Misu Negritoiu, fostul director general al ING Bank Romania, propus pentru preluarea conducerii Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), spune ca nu a plecat in 2012 de la conducerea bancii din cauza sanctiunilor impuse de SUA bancii olandeze pentru efectuarea unor operatiuni ilegale prin sucursala din Romania, dupa cum suspecteaza presa. El mentioneaza ca directia de Supraveghere din cadrul BNR poate sa confirme acest lucru.

„Nu are absolut nicio legatura cu mine acest caz. Eu nu am fost schimbat de la conducerea ING si nici nu mi-am dat demisia, ci a fost pur si simplu vorba de o rotatie in managementul bancii, care avea nevoie de forte proaspete, mai tinere, pentru continuarea proiectului cladit de mine”, a spus Negritoiu, pentru Bancherul.ro.

Negritoiu a condus ING Bank Romania din august 2006 pana in septembrie 2012, dupa ce timp de peste 9 ani, din mai 1997, a ocupat functia de director ajunct al bancii. El a predat, in septembrie 2012, postul de CEO la ING Bank Romania polonezului Michal Szczurek, ramanand in functia neexecutiva de chairman, pe care o detine si in prezent, pana la numirea la ASF.

Guvernatorul Mugur Isarescu, cu care premierul Ponta s-a consultat inainte de a-l numi pe Negritoiu la ASF, a fost intrebat vineri de o ziarista, la briefing-ul de la BNR, daca stia ca ING Bank Romania a fost implicata in cazul de incalcare a embargoului impus Iranului, in timpul mandatului lui Negritoiu, ceea ce ar putea reprezenta un risc reputational pentru el, si daca nu cumva tocmai de aceea a fost schimbat de la conducerea bancii.

Isarescu a raspuns ca nu stie sigur daca Negritoiu a fost schimbat din acest motiv, dar nu crede acest lucru, insa il va intreba si pe seful supravegherii bancilor, Nicolae Cinteza, care trebuie sa fie informat mai bine. „Nu cred ca a fost schimbat. S-a terminat un mandat si a fost promovat spre o functie mai nobila, de chairman”, a raspuns Isarescu.

Negritoiu spune ca directia de supraveghere din cadrul BNR poate sa confirme faptul ca schimbarea sa nu are nicio legatura cu cazul Iran: „Sigur ca directia de supraveghere a bancilor din cadrul BNR stie detaliile acestui caz si poate sa confirme ca eu nu am nicio legatura cu acesta”.

Guvernatorul Isarescu a minimizat, in acelasi timp, importanta acestui caz si riscul reputational aferent in numirea lui Negritoiu la ASF, subliniind ca mai important este prestigiul si profesionalismul viitorului sef al ASF-ului, in contextul proiectului de supraveghere consolidata a pietei financiare si a participarii lui Negritoiu la reuniunile Comitetului European de Risc Sistemic (CERS), impreuna cu guvernatorul BNR.

„Domnul Negritoiu are si experienta necesara si mai ales are capacitate organizatorica, pentru ca acolo (la ASF) e nevoie de cineva care sa stie sa faca governance, sa ia o institutie sa o recladeasca, sa-i recastige credibilitatea. Si aici, intr-adevar, poate sa apara un risc reputational. Dar vedeti, eu nu cred ca sunt o persoana nepatata, am inteles de la dumneavoastra, din presa, ca si eu am petele mele, ca l-as fi promovat pe Misu Negritoiu ca sa scap de criticile lui, parca asta am citit intr-o publicatie: sa nu se mai ia de BNR. Deci vedeti ce reputatie, sa spunem cu semnul intrebarii, am si eu! Nu cred ca ce spuneti dumneavoastra este o problema pentru dansul si pentru noi”, a spus Isarescu.

„Sa nu fim mai catolici decat Papa”, a adaugat el, mentionand ca BNR ii doreste lui Negritoiu succes in noua functie de sef al ASF.

Negritoiu explica despre ce a fost vorba: un acreditiv la a treia mana

Negritoiu precizeaza ca problema incalcarii de catre ING a embargoului impus Iranului de catre SUA este mai veche, de circa 10 ani, fiind vorba de mai multe operatiuni derulate la nivelul diviziei Wholesale a grupului ING in mai multe tari, iar prin intermediul sucursalei din Romania s-a efectuat o singura operatiune, de o valoare redusa, in 2003, inainte ca el sa preia conducerea ING Bank Romania, in august 2006.

In 2003, Negritoiu detinea insa functia de director general adjunct al ING si sef al ING Wholesale Banking Romania, prin intermediul careia s-a efectuat operatiunea incrimiata, asadar a fost direct responsabil de respectiva tranzactie.

Negritoiu spune ca a fost vorba de un acreditiv cu o valoare de aproximativ 1 milion de euro acordat printr-o firma romaneasca catre una germana, care a vandut unei companii aeriene din Iran un motor de avion produs in SUA. „Asadar, a fost un acreditiv la a treia mana”, a precizat Negritoiu.

Ce este un acreditiv documentar

Acreditivul documentar este una dintre cele mai utilizate metode de plata in comertul international, care reprezinta o garantie ca respectiva plata va fi facuta doar in termenii stipulati in respectivul acreditiv, precum calitatea marfii sau originea acesteia.

De exemplu, daca o firma romaneasca vrea sa cumpere un motor de avion de la o firma americana, solicita unei banci sa trimita un acreditiv firmei exportatoare din SUA, in care se stipuleaza conditiile in care banca poate plati respectivul motor: de exemplu, ca acesta sa fi insotit de un certificat de garantie sau de atestarea originii.

Firma exportatoare americana transmite, la randul sau, acreditivul catre o banca americana, in vederea incasarii contravalorii motorului, insa banca americana trebuie sa se asigure, la randul sau, ca livrarea se face conform celor stipulate in acreditiv. Acest document reprezinta, asadar, o garantie pentru ambele companii, in cazul in care tranzactia nu s-a facut in termenii conveniti initial.

Informatiile dintr-un acreditiv pot fi folosite, fireste, si pentru asigurarea conformitatii, a legalitatii tranzactiei, in diverse cazuri precum cel al embargourilor impuse diverselor state, caz in care bancilor le este interzis sa efectueze plata.

O problema veche, la nivelul grupului ING

Negritoiu precizeaza ca problema incalcarii embargoului impus Iranului nu este vorba de un caz singular in care a fost implicata subsidiara ING din Romania, ci de o serie de tranzactii realizate de-a lungul anilor prin intermediul mai multor subsidiare din Europa si America ale grupului olandez.

Conform informatiilor publicate de autoritatile americane in 2012, in momentul incheierii intelegerii intre ING si guvernul SUA, ING a fost acuzata ca a realizat, in perioada 1990-2007, prin intermediul bancilor americane, un numar de aproximativ 20.000 de tranzactii in valoare totala de 2 miliarde de dolari catre tari supuse embargoului SUA, precum Cuba sau Iran. Statul american a interzis bancilor americane sa deruleze operatiuni cu state precum Iran, Sudan, Libia sau Cuba.

Conform documentelor publicate de guvernul american, ING a procesat plati in numele clientilor din tarile supuse embargoului fara sa mentioneze in documente originea acestora, a sters datele car ar fi revelat implicarea respectivelor entitati si a sfatuit clientii cum sa ascunda implicarea in astfel de tranzactii, pentru a evita filtrele de control.

Acreditivul problema de la banca din Iran

In acordul de intelegere cu ING publicat de guvernul american se arata urmatoarele, cu privire la aceasta tranzactie: „In noiembrie 2003, Bank Tejarat din Iran a emis un acreditiv in valoare de 1,55 milioane dolari in numele Iran Air pentru finantarea achizitiei unui motor de avion de la o firma de comert din Romania. Acreditivul impunea existenta un certificat de origine privind atestarea faptului ca motorul era fabricat in Statele Unite, precizand, de asemenea, ca motorul sa fie trimis la Teheran via aeroportul Mehrabad, prin Germania.

In noiembrie 2003, firma romaneasca a contactat ING Romania in vederea transferului acreditivului catre partenerul comercial din SUA (producatorul motorului). Ulterior, Bank Tejarat a anulat acreditivul, pentru ca acesta sa poata fi transferat furnizorului american al motorului, a schimbat descrierea bunului pentru a ascunde originea, a schimbat destinatia finala din Teheran in Germania si a sters cerinta privind certificatul de origine precum si toate referintele la Iran.

Corectiile facute de Bank Tejarat au avut ca efect ascunderea referintelor catre iran si a originii americane a motorului. In februarie 2004, ING Romania a transferat acreditivul, a carui valoare a scazut la 1,2 milioane de dolari, exportatorului american.

In martie 2004, banca americana care a primit acreditivul a observat o discrepanta in cererea de plata a acreditivului asa ca a informat ING Romania ca nu poate sa achite cererea. Banca a contactat apoi ING in Amsterdam pentru rezolvarea problemei. Un angajat al bancii a cerut detaliile complete ale bancii emitente al acreditivului. Angajatii ING au convenit intre ei sa nu divulge respectivele detalii, ci doar faptul ca a fost vorba de un numar gresit al acreditivului, intrucat „bancile americane stiu despre ce este vorba”.

Ulterior, un angajat al ING Romania a informat separat banca americana ca acreditivul era emis de Bank Tejerat, astfel ca tranzactia a fost raportata autoritatilor americane (Office of Foreign Assets Control - OFAC).

„Dupa ce am preluat conducerea bancii, am verificat toate documentele, pentru a vedea daca mai exista si alte operatiuni de acest gen si pentru a corecta problemele de conformitate, astfel incat sa nu se mai intample astfel de cazuri”, a adaugat Negritoiu.

Este sau nu responsabil Negritoiu de incalcarea embargoului SUA?

Asadar, este clar ca Negritoiu a avut o problema cu aceasta tranzactie, mai cu seama ca era direct responsabil de efectuarea operatiunii, in calitate de sef al diviziei Wholesale Banking din ING Romania in momentul efectuarii acesteia.

Numai ca, din cate am vazut, este vorba de o practica ilegala la nivelul mai multor subsidiare ale grupului ING de-a lungul unui deceniu, timp in care a efectuat zeci de mii de astfel de tranzactii prin bancile americane, cu valori de miliarde de dolari.

Cu alte cuvinte, Negritoiu nu a actionat de capul sau, mai mult ca sigur. A utilizat practica grupului din Amsterdam atunci cand a aprobat acreditivul din Iran.

„Toata povestea a fost explicata pe larg de grupul ING in urma cu doi ani, cand s-a ajuns la acea intelegere cu SUA privind plata unei compensatii de 619 milioane de dolari pentru o serie de operatiuni prin care s-a incalcat embargoul impus mai multor tari, una dintre aceste operatiuni, cu o valoare destul de mica, avand loc si prin sucursala ING din Romania”, spune Negritoiu.

Ceea ce inseamna ca Negritoiu nu avea de ce sa fie demis de la conducerea ING pentru acest lucru, avand in vedere ca el doar a aplicat o practica veche a grupului, descoperita si in Olanda, Franta sau Belgia.

Doar daca sefii din Olanda l-au facut pe Negritoiu tapul ispasitor in aceasta afacere, avand in vedere ca, potrivit unor informatii, autoritatile americane au descoperit acest caz pornind de la tranzactia din Romania. 

Daca ar fi asa, Negritoiu poate fi mai degraba martirizat si considerat o victima a ING, intrucat, dupa cum am vazut in raportul oficialitatilor americane, un angajat al ING Romania a fost cel care a dezvaluit faptul ca acreditivul era emis in Iran.

Asadar, in niciun caz nu se poate aprecia ca Negritoiu ar avea o pata neagra in CV-ul sau in aceasta afacere. Totusi, pentru a fi mai catolici decat Papa, seful supravegherii din BNR trebuie sa confirme si el acest lucru.

Oricum, decizia de schimbare a unui sef de banca revine actionarului, asadar sefilor grupului ING din Amsterdam, care nu sunt obligati sa justifice schimbarea in fata reprezentantilor BNR. 

Pe de alta parte, BNR poate cere schimbarea unui sef de banca, daca apreciaza ca acesta a facut vreo boacana, cum s-a intamplat, de altfel, de mai multe ori. Oricum, ING Romania are statut de sucursala, asadar nu este banca cu personalitate juridica romaneasca, astfel ca supravegherea BNR este mai putin eficienta, fiind in principal responsabilitatea bancii centrale din Olanda.

Negritoiu a mai spus ca acuzatiile la adresa sa cu privire la cazul Iran au fost promovate in ultimul timp de un fost angajat al bancii, care are anumite interese personale si care furnizeaza informatii inexacte despre acest caz.

Ce a spus Isarescu despre Negritoiu

- Ati avut cunostinta de implicarea sucursalei ING Romania, in perioada de dupa 2003, cand Misu Negritoiu era director general, in tranzactiile ilegale pentru care autoritatile americane au acuzat banca de incalcarea embargoului impus Iranului si pentru care au fost sanctionati mai multi angajati ai bancii iar banca a acceptata plata unei amenzi de 600 de milioane de dolari?

Isarescu: Bineinteles ca sunt informat, dar o asemenea informatie este in special la directia de supraveghere si apoi la Oficiul de Spalare a Banilor. Stiam ceva, dar se intampla si la case mult mai mari, nu fac un salt si intorc spatele la o asemenea problema, este intr-adevar o problema, dar sa o punem in dimensiunea ei, cam asta vreau sa spun.

- Aveti cunostinta ca schimbarea din functia executiva a lui Negritoiu sa aiba legatura cu acest caz, in conditiile in care in aceeasi perioada au fost sanctionati si concediati mai multi angajati?

Isarescu: Nu, asta nu stiam si nici nu cred ca a fost schimbat, s-a terminat un mandat si a fost promovat spre o functie mai nobila, de chairman.

- Considerati ca este risc reputational, in conditiile in care dansul a fost propus pentru a conduce ASF, in conditiile in care sub mandatul sau, angajati din subordinea domniei sale au fost implicati in aceste tranzactii?

Isarescu: Daca judecam asa, daca suntem atat de severi cu noi insine, avem foarte multe riscuri reputationale. Si ca persoana care m-am interesat de acest proiect, fiind un proiect european, profit de ocazie sa mai subliniez inca o data ca este un proiect european, face parte din tendinta de supraveghere consolidata, cu cei doi C, Contagious si Containment.

Deci faptul ca pietele nu sunt deloc separate, sunt piete care se integreaza, piata asigurarilor cu piata de capital, cu piata bancara, piata pensiilor private, si atunci contagiunea poate sa apara, iar ca reactie la contagiune trebuie sa facei containment, adica sa pui o bariera, sa izolezi. Altfel de la o chestie mica o societate mica, sa zicem de pe piata de capital, ajunge sa inflameze un intreg sistem.

Asa se lucreaza in Europa, toate reformele pietei financiare, inclusiv Uniunea Bancara din Europa au in centru problema asta, consolidarea integrata trebuia sa se intample si in Romania, trebuia formalizata, pentru ca noi am incercat si inainte sa facem un consiliu informal, deci fara baza legala, un fel de acord de principiu intre cele trei institutii si BNR si Ministerul Finantelor, dar trebuie formalizate, pentru ca in momentul in care schimbi informatii si tu, ca banca sau institutie care are acces la date confidentiale bancare, daca le dai altuia si nu ai un cadru formal intri in probleme legale, participarea la nivel european, care este tot mai intensa, stiti ca acolo este un Comitet European de Risc Sistemic unde initial s-a pornit cu 80 de supraveghetori din 26 de tari, pentru ca nu numai in Romnia, si in alte tari erau cate 4 chiar 5 organe de supraveghere, deci acest CERS european care l-a inceput a mers greu, cu 80 de insi la o masa, s-a consolidat si acolo. Deci acesta este un proiect european.

Ca persoana care am participat inainte de infiintarea CERS-ului, la infiintarea acestuia si ulterior, va spun ca nu oricine se poate duce acolo, pentru ca te duci degeaba. Nu e vorba numai de limbaj, e vorba de un limbaj extrem de greoi, de inalt profesionism si asa mai departe. Si acum sa ajung la ce spuneti dumneavoastra.

O fi ce spuneti dumneavoastra vreun risc reputational, dar noi avem un risc reputational major ca nu prea avem de unde sa alegem. Daca dumneavoastra le gasiti, cu revista Capital, va sugerez sa-mi faceti mici propuneri. Domnul Negritoiu avea si experienta necesara si mai ales are capacitate organizatorica, pentru ca acolo trebuie cineva sa stie sa faca governence, sa ia o institutie sa o recladeasca, sa-i recastige credibilitatea.

Si aici intr-adevar, poate sa apara un risc reputational, dar vedeti, eu nu cred ca sunt o persoana nepatata, am inteles de la dumneavoastra, din presa, ca si eu am petele mele, ca l-as fi promovat pe Misu Negritoiu ca sa scap de criticile lui, parca asta am citit intr-o publicatie, sa nu se mai ia de BNR. Deci vedeti ce reputatie, sa spunem cu semnul intrebarii, am si eu. Nu cred ca ce spuneti dumneavoastra este o problema pentru dansul si pentru noi.

- Mi s-a parut serios pentru ca acuzatiile erau grave: falsificari de documente, tranzactii ilegale, angajatii de aici au fost singurii care nu au dat informatiile cerute de autoritatile americane, nu au cooperat, cu exceptia unui angajat, care inteleg ca a semnalat problema...

Isarescu: O sa-l intreb pe Nicu Cinteza, ca el stie ceva mai mult, nu cunosc mai mult stiu ca s-au platit amenzile pentru asta.

Dar fara sa va dau nume, pentru ca intr-adevar toate bancile sunt extrem de atente aici, in ultimii 3 sau 4 ani au cerut audiente la guvernatorul BNR cel putin 5 presedinti de banci, toti plangandu-se ca directia noastra de supraveghere a devenit foarte riguroasa si acuzand exact de-andoaselea decat spuneti dumneavoastra: tot raportam, acolo este si cuvantul suspiciune: daca o tranzactie ti se pare suspicioasa. Si bineinteles, cand pronunti cuvantul suspciciune, este un element subiectiv. Si vine supraveghetorul si spune: nu vezi ca asta e cam suspicioasa? Iar bancherul spune: Nu mi s-a parut suspicioasa, si incepe o discutie din aceasta fara sfarsit. Deci intram intr-un domeniu in care nu am avut foarte multa experienta.

- Acestea au fost recunoscute anul trecut de ING...

Isarescu: Stiu, dar vreau sa spun prevenirea ei. Prevenirea, pentru ca recunoasterea ei inseamna implicit ca nici organul de supraveghere nu si-a facut in totalitate datoria.

- Cand spuneti ca nu avem pe cine sa gasim, Misu Negritoiu e chiar singurul pe care l-ati putut gasi?

Isarescu: Nu, eu va spun ca persoana care am tot vorbit cu x, cu y, intr-o preocupare nu ca sa ma bag in treaba altora, ci din preocuparea pentru acest proiect european, repet, unde banca centrala are rolul principal. Deci majoritatea cazurilor din Europa, pentru ca exista si un alt model in care toti supraveghetorii sunt uniti in afara bancii centrale, in modelul nordic. Eu reprezint Romania la acest CERS.

Deci nu m-am bagat ca musca-n zer, ca sa fiu mai clar in aceasta problema si ca sa clarific lucrurile. Pentru ca am o responsabilitate. Merg acolo, si daca merg acolo trebuie sa stiu cu cine merg, cu ce colegi merg. Asa ca m-am interesat. Unii considera ca e un domeniu greu, altii ca nu au specializarea necesara, deci asta vreau sa va spun. Nu ca Misu Negritoiu este singurul.

De aceea va intrebam, pentru ca va cunosc de multa vreme si Capital este o revista prestigioasa, poate imi dati vreo idee. Dar nu sa-l schimbam pe Misu Negritoiu, noi ii dorim lui Misu Negritoiu multl succes in continuare. Insa, sa nu fim mai catolici decat Papa, asta am vrut sa va spun.

- Nu ati gasit pe altcineva in interiorul BNR?

Isarescu: Or fi, nu stiu, nu-i stie bine banca nationala, o fi foarte multi specialisti. Eu mai vad cate unul la televizor asa cum se umfla in pene, dar probabil ca sunt deformat si in calitate de profesor, imediat imi dau seama, ca un student care nu prea...ar trebui picat din prima, nici n-ar trebui sa intre la examen, tu vino la re-re examinare. Sunt rautacios, mi-am mai facut niste prieteni acum.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1940

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)