Minuta sedintei BNR din 4 iulie 2018, cand a mentinut dobanda la 2,5%

Autor: Bancherul.ro
2018-07-11 17:28

Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 4 iulie 2018

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare și monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Analizând evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au notat că rata anuală a inflaţiei a continuat să urce deasupra limitei de sus a intervalului țintei staționare în primele două luni ale trimestrului II, crescând la 5,22 la sută în aprilie, de la 4,95 la sută în martie, și la 5,41 la sută în mai. S-a observat că ascensiunea, ușor mai alertă decât cea previzionată, a fost antrenată de factori pe partea ofertei, determinante fiind creșterile semnificative, peste așteptări, înregistrate de prețul combustibililor – pe fondul măririi cotației petrolului și a cursului de schimb leu/dolar – și de prețul produselor din tutun.

În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt practic mișcarea ascendentă în aprilie, ajungând la 3,09 al sută, de la 3,05 la sută în martie, iar în luna mai a scăzut la 2,95 la sută, ușor sub nivelul prognozat. Descreșterea pe ansamblul intervalului a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor, mai receptive la corecția descendentă suferită în acest interval de prețurile internaționale ale unor produse agroalimentare și la relativa întărire a leului în raport cu euro. Unii membrii ai Consiliului au opinat că, dincolo de aceste influențe, evoluția inflației de bază sugerează și o relativă plafonare, cel puțin temporară, a presiunilor inflaționiste semnificative ale factorilor fundamentali atribuibilă poziției ciclice a economiei. Costurile unitare cu forța de muncă și-au reaccelerat însă creșterea anuală sau și-au prelungit dinamicile de două cifre în primele patru luni ale anului, iar așteptările inflaționiste pe termen scurt au continuat să se ajusteze în sus. În ușor contrast, variația anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă a consemnat un mic declin pe segmentul bunurilor de uz curent, în intervalul februarie-aprilie, care ar putea fi totuși temporar.

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică a cunoscut în trimestrul I o decelerare mai pronunțată în termeni anuali decât cea anticipată – la 4,0 la sută, de la 6,7 la sută în trimestrul IV 2017 –, în condițiile în care în termeni trimestriali ea a stagnat, făcând probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată, contrară așteptărilor de majorare ușoară a acestuia. Consumul privat a continuat să fie principalul determinant al avansului PIB, dar cu o contribuție considerabil diminuată, dată fiind scăderea amplă a dinamicii sale anuale, având printre posibile explicații accentuarea reculului încrederii populației și pierderea severă de ritm suferită de venitul disponibil real al populației. Și aportul for­mării brute de capital fix a rămas pozitiv, dar s-a redus consistent, în principal ca efect al declinului amplu al construcțiilor rezidențiale. În schimb, contribuția exportului net la avansul PIB s-a îmbunătăţit, în contextul unei decelerări mai evidente a ritmului de creștere a importurilor în raport cu cea consemnată de dinamica exporturilor. S-a sesizat că, pe acest fond, deficitul de cont curent și-a temperat ritmul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, dar a rămas la o valoare ridicată. Pe partea ofertei, principalul contribuitor la creșterea economică au continuat să fie serviciile, urmate la o oarecare distanță de industrie, ambele însă cu aporturi în scădere.

Membrii Consiliului au observat că pe piața muncii tensiunile au fost însă în creștere în primele luni ale acestui an, prelungirea scăderii ratei șomajului BIM până la un minim istoric de 4,4 la sută în martie – succedată totuși de o creștere la 4,6 la sută în aprilie –, fiind acompaniată în trimestrul I de majorarea ratei locurilor de muncă vacante, survenită după două trimestre consecutive de descreștere. La rândul său, efectivul salariaților din economie a continuat să se mărească, atingând un nou vârf în aprilie, în paralel cu temperarea avansului său în termeni anuali. S-a concluzionat că presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate în perspectivă apropiată, date fiind inclusiv așteptările relativ mai optimiste privind angajările în trimestrul III, precum și dificultățile crescute cu care se confruntă angajatorii în recrutarea de personal, semnalate de sondaje și studii de specialitate. A fost evocată în acest context reaccelerarea substanțială consemnată în martie de ritmul anual de creștere a câștigului salarial mediu brut nominal, inclusiv pe seama evoluțiilor din sectorul privat, urmată doar de o ușoară temperare a acestuia în aprilie. S-a arătat, de asemenea, că dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă s-a mărit în trimestrul I, atât pe ansamblul economiei, cât și la nivelul industriei, unde a continuat să se majoreze și în aprilie, în contextul decelerării ritmului de creștere a productivității muncii. Au fost semnalate și efectele opuse exercitate de avansul ratei anuale a inflației asupra creșterii în termeni anuali a salariului net real, care rămâne totuși relativ ridicată.

În ceea ce privește condițiile monetare, membrii Consiliului au apreciat că în trimestrul II acestea și-au atenuat mai pregnant caracterul acomodativ, în principal ca urmare a întăririi începând cu mijlocul lunii aprilie a controlului exercitat de banca centrală asupra lichidității din sistemul bancar și a majorării cu încă 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară în luna mai. S-au făcut referiri la creșterile semnificative înregistrate față de trimestrul anterior de cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare, în condițiile în care acestea au urcat și s-au consolidat semnificativ deasupra ratei dobânzii de politică monetară, precum și la relativa stabilitate ce a continuat să caracterizeze cursul de schimb leu/euro, inclusiv în contextul diferențialului considerabil mărit al ratelor dobânzilor pieței locale față de cele prevalente în plan european și regional. A fost, de asemenea, evidențiată relativa accelerare în lunile aprilie și mai a ajustării ascendente a ratelor dobânzilor la depozitele noi la termen, inclusiv în raport cu cea consemnată în cazul ratelor dobânzilor la creditele noi, implicând o restrângere a ecartului dintre acestea – evoluție anticipată a continua în perspectivă apropiată, pe fondul preluării majorărilor recente ale cotațiilor pieței monetare interbancare.

În același timp, membrii Consiliului au observat că variația anuală a creditului acordat sectorului privat a crescut pe ansamblul perioadei aprilie-mai față de media trimestrului I. Plusul de ritm a venit în principal din consolidarea dinamicii înalte a creditului în lei acordat populației, pe seama celor destinate consumului. Și dinamica creditului în lei acordat societăților nefinanciare a rămas robustă, dar a decelerat ușor în raport cu media trimestrului I. Ponderea în total a componentei în lei a continuat să se mărească, ajungând în mai la 64,7 la sută.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile date și analize reconfirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflației pe parcursul următoarelor luni deasupra intervalului țintei, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din mai 2018, potrivit căreia rata anuală a inflației ar urma să revină la finalul anului curent în apropierea limitei de sus a intervalului și apoi să reintre și să rămână în jumătatea lui superioară în cursul anului 2019. S-a notat, totodată, că valorile ușor mai ridicate pe care le va atinge probabil rata anuală a inflației pe orizontul foarte apropiat de timp, comparativ cu cele previzionate anterior, sunt atribuibile acțiunii factorilor pe partea ofertei, respectiv unor dinamici relativ mai alerte de prețuri anticipate pe segmentele LFO, combustibili și produse din tutun. În acest context, unii membrii ai Consiliului s-au arătat din nou preocupați de riscul ca o asemenea evoluție a inflației să dezancoreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu, considerând, totodată, că relevanța lui ar putea fi sporită de o eventuală creștere peste așteptări a unor prețuri administrate și a prețului internațional al petrolului.

Analizând potențialul comportament viitor al presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva continuării decelerării creșterii economice în trimestrele II și III, într-un ritm ușor mai pronunțat decât cel prognozat în luna mai, în condițiile anticipării unor dinamici trimestriale ale PIB în creștere în raport cu trimestrul I, dar inferioare celor indicate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a apreciat că, în contextul evoluțiilor recente, o asemenea perspectivă implică valori mai scăzute ale gap-ului pozitiv al PIB de-a lungul primelor trei trimestre ale anului curent și o posibilă modificare de pattern al acestuia față de prognoza din luna mai, care anticipa prelungirea creșterii excedentului de cerere agregată în semestrul I, urmată de menținerea lui cvasi-constantă până spre mijlocul anului viitor. Pe de altă parte, unii membri ai Consiliului au evidenţiat faptul că reducerea gap-ului pozitiv al PIB reprezintă o evoluţie firească, în direcţia asigurării sustenabilităţii creşterii economice.

Totodată, s-a observat că, potrivit celor mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată, motorul creșterii economice, dar și un determinant al încetinirii acesteia, a rămas probabil în trimestrul II consumul privat. O scădere mai pronunțată a aportului pozitiv este însă de așteptat din partea formării brute de capital fix, în timp ce, în cazul exportului net este posibilă revenirea la o contribuție pozitivă, în condițiile în care ecartul dintre dinamica anuală a exporturilor de bunuri și cea a importurilor, care a devenit pozitiv în luna martie, s-a mărit în aprilie; soldul pozitiv al balanței serviciilor s-a menținut însă pe trendul descendent amorsat spre finale anului trecut.

În evaluarea membrilor Consiliului, caracterul mixt al evoluțiilor din primele luni ale anului sporește incertitudinile asociate perspectivei inflației evidențiate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu și riscurile la adresa acesteia. S-a agreat că în actualul context acestea au ca surse majore comportamentul încrederii și evoluția probabilă a venitului disponibil real ale populației, inclusiv din perspectiva condițiilor tensionate de pe piața muncii și a majorărilor unor categorii de venituri, dar și a impactului potențial al măririi prețurilor combustibililor și ale unor utilități. S-au făcut referiri și la atragerile de fonduri europene mult inferioare programului relevate de execuția bugetară aferentă primelor cinci luni ale anului și la incertitudinile asociate perspectivei politicilor publice, cu implicații asupra dinamicii investițiilor, precum și la noile inițiative legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra activității de creditare, inclusiv pe segmentul societăților nefinanciare.

Au fost, de asemenea, semnalate recentele revizuiri de sens opus ale prognozelor privind creșterea economică pe termen scurt în zona euro, respectiv în SUA, și riscurile la adresa expansiunii economice la nivel global venite din eventuala escaladare a protecționismului comercial și a unor tensiuni geopolitice. Au fost reliefate evoluțiile de pe piața financiară internațională, marcate în perioada recentă de scăderea apetitului global pentru risc, cu efecte majore asupra economiilor emergente, mai ales asupra celor cu vulnerabilități mari, și vizibile inclusiv în plan regional. Implicit, a fost punctată conduita politicilor monetare ale băncilor centrale majore, o relevanță sporită fiind atribuită abordării BCE și celei a băncilor centrale din regiune. În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esențial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Sursa: comunicat BNR

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2425

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)