Interviu cu Dominic Bruynseels, preşedinte executiv al BCR

Autor: Bancherul.ro
2011-03-14 08:44

Absolvent al Universită-ţii Durham, Domi­nic Bruyn­­seels şi-a construit cariera timp de 27 de ani în cadrul Barclays Bank. În 1989 a devenit membru al echi­pei res­ponsabile cu marii clien­ţi corporativi, în 1999 a fost nu­mit pre­şe­dinte executiv al Bar­clays Africa şi Orientul Mijlo­ciu. Domi­nic Bruynseels este CEO al BCR din vara anului 2008. Sub conducerea sa, banca şi-a conso­lidat poziţia de lider, alimen­tând pia­ţa cu produse din ce în ce mai ino­vative şi sofisticate.
În interviul acordat revistei „Săp­tămâna Fi­nan­ciară”, Bruyn­­seels recomandă oamenilor să fo­losească banca în mod inteli­gent: să facă eco­nomii pe termen lung, să-şi plătească facturile prin canalele electronice, să investească în funcţie de apetitul lor de risc şi de perspective. Ceea ce contează „cu ade­vărat”, sublinia­ză Bruynseels, „este ca oamenii să nu foloseas­că salteaua drept bancă şi ca băncile să combată folosirea nu­merarului”.

La BCR există încă divergenţe între patronat şi sindicate privind majorările salariale şi unele bonusuri. Credeţi că schimbarea atitudinii conducerii BCR faţă de angajaţii săi va fi adoptată şi de alte bănci din sistem? Ne puteţi explica motivul care a determinat această schimbare?
Este firesc oriunde în lume ca sin­dicatele să reprezinte drepturile angajaţilor şi să negocieze condiţii mai bune pentru forţa de muncă. Obiectivele sindicatului trebuie să ţi­nă cont însă de realităţile econo­mi­­ce. Acestea fiind spuse, trebuie să subliniez faptul că forţa de mun­că din sectorul bancar s-a bucurat de o situaţie relativ stabilă şi de pachete salariale mai mari decât salariul me­diu din alte sectoare ale econo­miei. Mai mult, performanţe­le indi­vidua­le sunt şi vor continua să fie re­com­pensate, indiferent de nego­cie­rile purtate pentru contractul colectiv de muncă. De aceea nu aş putea numi poziţia noastră faţă de nego­cierile cu sindicatele drept o schimbare de atitudine, ci mai degrabă o opinie echi­librată, baza­tă pe situaţia economică actuală. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că situa­ţia economică ac­tua­lă afectează şi per­formanţele băn­cilor. Încă nu am depăşit criza şi este mai bine să ră­mânem prudenţi. Numai aşa bănci­le îşi pot re­face for­ţe­le şi pot susţine revenirea economică.

Ce părere aveţi despre declaraţia guvernatorului BNR privind posibilitatea includerii creditorilor comerciali în acţionariatul clienţilor care înregistrează credite neperformante, chiar şi în situaţii în care aceştia deţin mai puţin de 60% din datoriile restante ale acestor companii?

Credeţi că ar putea duce la îmbunătăţiri ale portofoliului de credite?
Înainte ca un credit să devină ne­performant, cea mai bună solu­ţie pen­tru client este aceea de a discuta cu banca şi de a identifica îm­pre­ună soluţii. Interesul nostru e întotdeauna să le oferim sprijin cli­enţilor atunci când se confruntă cu dificul­tăţi, să-i ajutăm să îşi reorganizeze creditele (oferindu-le sca­den­ţe mai lungi, acordându-le pe­rioade de graţie în privinţa plăţii ratelor etc). Banca îşi doreşte să fie o instituţie de creditare, nu un ad­mi­nistrator de active pentru garan­ţi­ile sau capitalul clienţilor.
În plus, structura portofoliilor băn­cilor este un factor determinant important. E foarte logic să iei în calcul conversia datoriei în capital în cazul companiilor mari, datorită am­plorii activităţii lor. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii sau al mi­croîntreprinderilor, cel mai im­por­tant aspect este reluarea ce­re­rii pentru produsele lor. Probabil că băn­cile ar trebui să se gândească la so­lu­ţii care să ajute companiile cu pro­ble­me să devină mai competitive. Nu există o reţetă miraculoasă pentru companiile care nu reuşesc să ai­bă cerere pentru produsele şi servi­ciile pe care le oferă, nici mă­car conversia datoriei în capital. De aceea conversia ar trebui să se producă doar în situaţii excepţionale, să nu devină o regulă.

Cum ar fi afectaţi creditorii comerciali de faptul că deţin participaţii în companii ale căror performanţe scăzute sunt determinate de arierate ale statului către companie?

Impactul asupra băncii diferă de la companie la companie. Nu cred că se poate vorbi la modul ge­neral. Din cauza recesiunii, companiile s-au con­fruntat cu lipsa ce­rerii şi a lichi­di­tăţilor. A fost o si­tuaţie critică pentru multe dintre ele care, deşi solva­bile, nu dispu­neau de lichidităţi. Prac­tic, acesta a fost motivul pentru care am promovat, prin Consiliul In­vestitorilor Străini, implementarea unui Regis­tru transparent de crean­ţe asupra bu­getului statului în ca­drul Minis­terului Finanţelor Publice.

Majoritatea băncilor din sistem plătesc dobânzi mai mari decât rata de referinţă a politicii monetare de 6,25% la cea mai mare parte a produselor de economisire. Cum explicaţi această situaţie?

Pe de o parte, avem presiunea exer­citată de băncile mai mici, care au o mare nevoie de lichidităţi. Pe de altă parte, jucătorii mai mari vor să îşi consolideze poziţia pentru a pu­tea profita de revenirea pre­co­nizată. De asemenea, trebuie să luăm în con­siderare şi faptul că o parte din creşterea depozitelor înregistrată în 2010 (4% anual) a fost constituită din do­bânda capitali­zată la depozitele exis­tente. Compe­tiţia dintre bănci pen­tru a oferi do­bânzi cât mai competitive la depo­zite face parte şi din lupta pentru a atrage clienţi - oferind dobânzi mai mari pentru depozite, băncile spe­ră să vândă şi alte servicii după ace­ea. Urmează să vedem dacă aceasta este o strategie care funcţio­nează.

Rata dobânzii de politică mo­netară a scăzut cu peste 60% în doi ani, dar activitatea de creditare se află în continua­re la un nivel scăzut. Care
cre­deţi că ar fi nivelul ratei de re­fe­rinţă care ar duce la revigorarea creditării sau cel puţin la revenirea la niveluri normale?

Creditarea depinde în special de gradul de încredere şi de garan­ţii. Do­bânda are şi ea rolul ei, dar, înain­te de a se gândi la dobândă, persoa­nele interesate să achiziţio­ne­ze o ca­să sau companiile se gân-desc dacă îşi vor permite să retur­neze creditul sau dacă va exista cerere pentru produsele lor. Aceşti factori sunt esen­ţiali mai ales pentru companiile mici şi mijlocii, care au o contribuţie decisivă la PIB şi la gradul de ocupare a forţei de mun­că. Este foarte important să ne gân­dim la soluţii de înlăturare a acestor obstacole. Una dintre soluţiile la care a recurs BCR este garanţia JEREMIE pentru credi­te. Am cola-bo­rat cu Fondul Euro­pean de In-ves­tiţii care a pus la dispoziţie ga­ranţii de 65 de milioane de euro pentru credite noi destinate IMM-urilor, credite cu o valoare tot­a­lă de 300 de milioane de euro.

Credeţi că noul Cod al Muncii va avea vreun impact asupra disponibilităţii creditelor oferite de bănci angajaţilor care lucrează pe bază de contracte de muncă pe perioadă determinată?

În opinia noastră, prevederile noului Cod al Muncii încurajează ocuparea forţei de muncă. Orice for­­mă de încadrare în câmpul mun­cii este mai bună decât să fii şo­mer, şi cu atât mai mult din perspectiva con­tractării unui credit bancar.

Având în vedere condiţiile macroeconomice actuale, credeţi că se impune o dezvoltare mai puternică (în sensul creşterii lichidităţilor) a pieţei de produse derivate, în special a instrumentelor pe bază de dobândă (IRS, FRA, OIS)?

Clienţii români au apetit mai ma­re pentru investiţii cu risc scă­zut, iar cererea pentru risc şi pro­du­se mai sofisticate evoluează în tandem cu stadiul de dezvoltare a pie-ţei res­pective şi cu creşterea ve­ni­tu­rilor clienţilor. Observăm o prefe­rin­ţă mai mare pentru produ­se ca­racterizate de dobânzi foarte scă­zute şi o vo­latilitate ridicată a cursului. De aceea ne aşteptăm ca ce­rerea de astfel de produse să creas­că, iar BCR are oferte potrivite.

În ce măsură credeţi că majorarea taxelor poate accelera procesul de executare a garanţiilor imobiliare aferente creditelor?

Nicio bancă nu se va grăbi să-şi crească vânzările pe o piaţă încă sla­bă. Şi asta fără a lua în considerare efectul impozitelor, costul admi­nistrării activelor, cheltuielile de marketing. Trebuie să ne gândim la optimizarea protofoliului pentru a evita clienţii doar aparent solvabili, dar nu îi vom elimina pe cei slabi. Cre­dem că susţinerea clienţilor ca­re au perspective realiste de a reve­ni pe piaţa funcţională este logică şi oportună.

Având în vedere condiţiile economice actuale, ce importanţă acordaţi dezvoltării cardurilor de credit?

În mod clar, piaţa cardurilor de credit din România este încă subdezvoltată. Însă trebuie să facem o dife­renţiere între încurajarea consumului prin folosirea cardului de credit şi promovarea utilizării eficiente a car­durilor de credit. Am lansat re­cent un program de rate egale pe un card de credit, program pe care îl con­siderăm benefic pentru consu­matorii care vor să îşi op­timizeze fluxul de numerar şi pentru comercianţii care vor să preia cererea ne­realizată pentru produ-se­le pe care le oferă.

Din punctul de vedere al va­rietăţii şi diversităţii, credeţi că instrumentele oferite de bănci în prezent răspund nevoilor clienţilor?

În România există încă un po­ten­ţial foarte mare de dezvoltare a serviciilor şi produselor bancare. Dar această dezvoltare va avea loc treptat. Trebuie să educăm oame­nii să folosească banca în mod inteligent: să facă economii pe termen lung, să îşi plătească facturile prin canalele electronice, să inves­tească în funcţie de apetitul lor de risc şi de perspective. Produsele bancare există (de la depozite structurate la asigurări de viaţă, admi­nistrare de active şi certificate de investiţii în petrol, aur sau indicele DAX), dar clienţii trebuie să se obişnuiască să le folosească. Ceea ce contează cu adevărat este ca oa­me­nii să nu folosească salteaua drept bancă şi ca băncile să combată folosirea numerarului.

Consideraţi că există vreo şansă ca SIF-urile să iasă din acţionariatul BCR înainte de listarea acesteia la Bursă?

Acest lucru depinde de strategii­le lor de investiţii.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2003

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)