Economia Romaniei ar trebui sa creasca cu doua puncte peste zona euro, sa putem adopta moneda euro peste 10 ani, apreciaza Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal

Autor: Bancherul.ro
2014-03-03 13:36

România are nevoie de o creştere economică cu două puncte procentuale peste cea din zona euro pentru a putea să adopte moneda unică europeană într-un orizont de timp de zece ani, a declarat Ionuţ Dumitru (foto), preşedintele Consiliului Fiscal, într-un interviu acordat Agerpres.

"Avem nevoie de o creştere economică de 3% - 4% pe an astfel încât, într-un orizont rezonabil de timp, să ajungem la un nivel satisfăcător de convergenţă reală. Dacă stagnăm din perspectiva convergenţei reale, adică economia rămâne la o creştere în jurul a 2%, iar în zona euro creşte la fel, cred că discuţia este închisă. Ar trebui să avem un diferenţial de creştere de cel puţin două puncte procentuale peste zona euro astfel încât, într-un orizont de până la 10 ani, să putem adopta euro", a explicat preşedintele Consiliului Fiscal.

El a precizat că România este obligată, prin statutul de membru al Uniunii Europene, să adopte euro, însă nu are un termen fix stabilit. Este decizia fiecărui stat şi depinde de îndeplinirea criteriilor de convergenţă.

'La criteriile de convergenţă nominală, încă nu le îndeplinim pe toate, dar într-o perspectivă rezonabilă de timp le-am putea îndeplini. Zona care este cea mai dificilă pentru noi este cea de convergenţă reală, unde avem încă de făcut progrese foarte mari pentru a ne apropia de ceea ce înseamnă standardele zonei euro. PIB-ul nostru pe locuitor este în jur de 45% din media la nivelul Uniunii Europene, ceea ce este destul de departe de ce ne-am dori să fie şi ceea ce ar trebui să fie pentru a putea face faţă cerinţelor şi exigenţelor unei monede unice. Dacă ne uităm la experienţa ţărilor care au intrat în valurile anterioare, cea mai săracă ţară a fost Letonia, intrată in zona euro în 2014, care are PIB-ul pe locuitor undeva pe la 62% din media UE', a mai spus Ionuţ Dumitru.

Autorităţile din România nu au, în prezent, o ţintă clar stabilită pentru aderarea la zona euro. Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reamintit orizontul anilor 2018 - 2019 ca dată pentru aderarea României la euro, însă a precizat că este necesar ca întreaga ţară să fie bine pregătită.

'Bucureştiul poate să intre mâine în zona euro, dar trebuie să intre toată România', a subliniat Mugur Isărescu.

România și-a îmbunătățit, în ultimii ani, poziția în fața investitorilor străini, comparativ cu țările din regiune, însă, pentru a rămâne atractivi în fața investitorilor, trebuie să menținem coerență în politicile economice, iar stabilitatea politică este o precondiție în acest demers, susține Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Ionuț Dumitru afirmă că turbulențele politice din ultima perioadă au un efect negativ la nivel de percepție, dar, în ultimă instanță, este important pentru investitori ceea ce livrăm la nivel de decizii, în special la nivel economic.

Președintele Consiliului Fiscal a vorbit despre evoluția de ansamblu a economiei românești, punctând faptul că este nevoie de o creștere economică de 3 — 4% anual pentru a ne apropia de gradul de dezvoltare din țările vest-europene.

Ionuț Dumitru susține că anul acesta ar trebui să se mute centrul de greutate de pe exporturi pe consum intern și investiții. El a subliniat că, la nivel de consum, există o performanță destul de slabă a veniturilor, precum și un "sentiment relativ negativ", care ține pe loc apetitul de consum. În ceea ce privește investițiile, acestea nu se vor îmbunătăți semnificativ în 2014, deoarece "se bazează pe o prognoză de absorbție a fondurilor europene foarte ambițioasă, chiar nerealistă dacă luăm în calcul experiența anilor anteriori".

În interviu, președintele Consiliului Fiscal abordează și problemele structurale ale economiei românești și prezintă o serie de estimări cu privire la evoluțiile viitoare.

AGERPRES: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea recent că România ar putea profita de faptul că se află în mijlocul unui 'focar de crize' în regiune. Mai este posibil acest lucru în contextul ultimelor evoluții de pe scena politică?

Ionuț Dumitru: Eu cred că în ultimii ani România a căpătat o poziționare în termeni relativi în cadrul țărilor din Europa de Est mai bună decât o avea până acum. Dacă ne uităm în jurul nostru, nu neapărat la Ucraina, care are o situație foarte grea, dar nu este în Uniunea Europeană și trebuie tratată separat, în contextul Europei de Est, aș putea spune că România beneficiază în acest moment de un culoar favorabil. În Ungaria sunt tensiuni legate de politicile guvernamentale neprietenoase cu mediul de afaceri.

Polonia și Cehia au fost întotdeauna favoritele investitorilor, însă pare că pierd din viteză și potențialul de creștere acolo este limitat, iar celelalte țări din regiune au piețe mai mici. În acest context, interesul investitorilor pentru România în ultimii doi-trei ani a crescut, mai ales odată cu introducerea titlurilor de stat românești în indicele JP Morgan, la începutul anului 2013. Pentru a rămâne însă atractivi în fața investitorilor, trebuie să menținem coerență în politici, iar stabilitatea politică evident că este o precondiție în acest demers. Turbulențele politice din ultima perioadă au un efect negativ la nivel de percepție, dar, în ultimă instanță, este important pentru investitori ceea ce livrăm la nivel de decizii, în special la nivel economic.

AGERPRES: În cadrul acordului cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, singurul criteriu la care România are restanțe este cel legat de arieratele companiilor de stat. Care este explicația?

Ionuț Dumitru: Arieratele companiilor de stat au scăzut, însă nu suficient de mult, așa cum ne asumasem. Sunt încă dificultăți în ceea ce privește reducerea arieratelor în ritmul asumat și programat de autoritățile române. Plus că discuția este mai largă, pentru că sunt două categorii de companii de stat.

Sunt cele monitorizate în acordul cu FMI, 238 la număr, unde există ținte de reducere a arieratelor, de creștere a eficienței operaționale și unde se vede o îmbunătățire. Problema este semnificativ diferită atunci când discutăm despre companii de stat nemonitorizate în acordul cu FMI, în special cele care se află în subordinea autorităților locale, unde performanța economică s-a deteriorat. Acest aspect ține în primul rând de guvernanța corporativă la nivelul acelor companii, de faptul că nu există ținte pe care managementul să și le asume și să și răspundă pentru ele. Plus că există în diverse companii se stat anumite interese ale politicului contrare obiectivelor unui management profesionist.

AGERPRES: Cu arieratele autorităților locale ce s-a mai întâmplat la aproape un an de la Ordonanța privind întărirea disciplinei financiare în localități?

Ionuț Dumitru: La nivel local, problema arieratelor a fost una mai serioasă și explicația este în primul rând legată de lipsa de disciplină financiară la nivelul autorităților locale.

De-a lungul timpului, mai ales în ultimii ani, ca parte a acordului cu FMI și Comisia Europeană, au fost implementate o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului financiar la nivelul autorităților locale, care ar trebui să aibă ca efect reducerea arieratelor. Începând de anul trecut a intrat în vigoare Directiva Europeană 7/2011 de combatere a întârzierilor la plată, în care entitățile publice sunt obligate să plătească facturile în 30 de zile sau maxim 60 de zile. Aș spune că disciplina financiară la nivelul autorităților locale s-a îmbunătățit, dar încă avem dificultăți și lucrul acesta ridică anumite provocări mai ales în perspectiva regionalizării despre care discutam până nu de mult, nu știu dacă mai rămâne sau nu pe agendă în contextul politic actual.

Dar într-un context în care ai intenția să creezi entități locale mai mari decât sunt ele în momentul de față, implicit acestea trebuie să gestioneze și bugete mai mari. Dată fiind disciplina financiară scăzută pe care au dovedit-o până acum, dându-le bugete mai mari îți asumi și riscuri mai mari. De aceea trebuie gândit foarte bine acest proces de regionalizare, dar deocamdată se pare că este pus în așteptare.

AGERPRES: Care este impactul arieratelor în bugetul de stat?

Ionuț Dumitru: Dacă ne uităm strict la arieratele bugetului de stat, ele s-au redus semnificativ datorită presiunii FMI și CE, dar și directivelor europene menționate.

Problema care încă nu are rezolvare definitivă este la nivelul companiilor de stat, pentru că acolo încă avem arierate destul de mari și nu asistăm la o rezolvare structurală a problemei. Până acum s-a stins o parte din arieratele unor companii de stat prin scheme de tip swap, în care statul dă o subvenție sau face o plată către o companie de stat care, la rândul ei, achită o datorie restantă către altă companie de stat, care, la rândul ei, avea o datorie către bugetul statului. Deci, practic, se creau un venit și o cheltuială suplimentare la buget, cu efect neutru pe deficit, dar nu se rezolva cauza problemei, ci doar se reducea o parte din efecte.

Sunt foarte multe companii de stat care încă acumulează arierate din diverse motive. Unele nu primesc la timp subvențiile de la buget, pe care statul și-a asumat că le acordă. Nu este însă singura cauză a acumulării de arierate.

AGERPRES: Statul mai are restanțe și la capitolul privatizări. La ce să ne așteptăm în acest an?

Ionuț Dumitru: Privatizările nu sunt neapărat un panaceu pentru a rezolva problema companiilor de stat. Ca stat, nu te obligă nimeni să privatizezi o companie dacă nu vrei, din motive strategice. Dar nici nu poți să ai atitudinea: nu privatizez, dar nici nu iau o decizie privind îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat pentru că, în ultimă instanță, menținând ineficiența din acest sector, mai devreme sau mai târziu, statul va trebui să intervină cu bani publici. Adică banii contribuabililor.

Chiar și în companiile considerate strategice, se poate lista un pachet de 10-15% din acea companie pe bursă și se îndeplinesc mai multe obiective. Acea companie devine mult mai transparentă datorită cerințelor de raportare către investitori și guvernanța corporativă se îmbunătățește. Se îndeplinesc și obiective colaterale, în special legate de dezvoltarea pieței de capital, care este absolut necesară în contextul în care ne aflăm, plus că se aduc bani în companie sau la bugetul statului.

Avem deja exemplul listării Romgaz din 2013, care a fost un succes din toate punctele de vedere. Însă nu este suficient, trebuie să ai o continuitate a acestor eforturi și să dovedești că ești consistent în decizii și urmărești o anumită strategie pe termen mediu care să conducă, în ultimă instanță, la dezvoltarea pieței de capital. În acest moment, există un calendar de listări care a fost agreat cu Comisia Europeană și FMI, care prevede listarea Hidroelectrica, Electrica și CE Oltenia în acest an. În momentul de față, date fiind anul electoral, tensiunile din piețele financiare internaționale și evenimente recente legate de insolvența Hidroelectrica, este greu de spus când se vor concretiza aceste tranzacții.

AGERPRES: Primele date de la Institutul Național de Statistică arată, pentru 2013, o creștere economică de 3,5%. Care sunt domeniile din care estimați că vine această creștere?

Ionuț Dumitru: Ceea ce a surprins anul trecut a fost evoluția din trimestrul patru.

Dacă primele trimestre nu au ieșit din așteptările pieței, trimestrul patru a fost cel care a adus o surpriză foarte mare pentru toți observatorii pieței. În momentul de față, pe baza datelor lunare pe care le urmărim, putem spune că industria a performat foarte bine în trimestrul patru, alimentată de exporturi, în special în industria auto, construcțiile au scăzut, serviciile probabil au crescut un pic. Cele trei ramuri nu pot explica, însă, performanța atât de buna a activității economice în trimestrul patru. Nu rămâne decât a patra ramură, agricultura, să fi explicat acea performanță.

După calculele noastre, ar fi trebuit ca agricultura, în trimestrul patru, să fi crescut cu circa 40%. Este o cifră foarte mare. Ar fi fost de așteptat ca agricultura foarte bună de anul trecut să se vadă mai mult și în trimestrul trei. E greu de spus cum se contabilizează agricultura, la ce moment, când s-au colectat datele statistice. În trimestrul trei s-a văzut o performanță foarte bună a agriculturii, dar nu atât de bună. Probabil o parte semnificativă s-a contabilizat în trimestrul patru.

Dacă excludem agricultura, performanța economică de anul trecut ar fi fost, după estimările noastre, undeva la 2,3-2,5% creștere economică. Față de anul anterior, avem o ușoară accelerare. În 2012, am avut o performanță destul de slabă a economiei, 0,7%, în condițiile în care am avut o agricultură foarte slabă.

În 2012, dacă excludem agricultura, creșterea economică era undeva la 2,2%. Deci creșterea economică fără agricultură, care este o măsură mult mai puțin volatilă a activității economice și măsura care arată, de fapt, tendința economiei, în 2012 a fost de 2,2%, iar anul trecut până în 2,5%. În esență vedem că performanța economică se situează încă în jurul lui 2-2,5%, dacă excludem agricultura, ceea ce, pentru o țară ca România, reprezintă puțin.

Nu ne raportăm la perioada pre-criză când am avut o creștere economică mult mai mare, de peste 6%, și nu mai este realist să credem că ne mai întoarcem acolo. Dar dacă ne comparăm cu necesarul nostru de convergență reală, adică să ne apropiem mai repede de standardele UE la nivel de PIB pe locuitor, avem nevoie de o creștere economică semnificativ mai mare, la 3%—4% anual. Astfel, s-ar crea premise ca, într-un viitor previzibil, nivelul de trai din România să se apropie mai semnificativ de nivelul de trai din Europa.

Însă, în momentul de față, avem o creștere economică în jurul a 2 și ceva la sută și la această creștere nu putem spera la o convergență prea rapidă. Discutăm de o convergență foarte lentă, dacă se va produce vreo convergență. Așa cum arată proiecțiile pentru zona euro, așteptările sunt de accelerare a creșterii economice. Dacă Europa crește cu unu și ceva — 2% și noi creștem cu doi și un pic, convergența avansează extrem de încet.

AGERPRES: Nu sunt șanse ca o evoluție bună a economiei în zona euro să impulsioneze și economia românească?

Ionuț Dumitru: Asta s-a întâmplat deja. Dacă ne uităm la creșterea economică de anul trecut, pe sectoare, industria și agricultura au fost factorii esențiali ai creșterii economice, iar dacă ne uităm la utilizarea PIB-ului, cererea externă a fost motorul principal al activității economice.

Cererea internă a mers foarte slab, consumul și investițiile au crescut, dar foarte încet, în timp ce exporturile au crescut foarte mult. Evident, este vorba de cererea externă generată de partenerul principal, Uniunea Europeană, unde merg 60% — 70% din exporturile românești. Faptul că Uniunea Europeană a avut o performanță mai bună în a doua parte a anului trecut, evident că ne-a ajutat.

Dar nu poți spera să te ajute și în anii următori, pentru că, dacă ne uităm la nivel sectorial, o să vedem că performanța cea mai bună la nivel de exporturi a fost în industria auto. Nu poți crede că poți repeta cifrele de creștere din 2013 și în anul acesta sau pe un orizont mediu de timp, pentru că nu prea este posibil.

Dacă ne uităm la Dacia, cel mai mare exportator al României, lucrează aproape la capacitate maximă. Ford mai are capacitate să își crească producția și exporturile, dar nu mai putem crede că ratele de 15% — 20% creștere de exporturi în industria auto pot fi repetate prea ușor.

AGERPRES: Pe ce mizăm în 2014, astfel încât să obținem acea creștere economică de 3% — 4% de care vorbeam anterior?

Ionuț Dumitru: Pentru a accelera creșterea economică, trebuie să se deplaseze cumva centrul de greutate către cererea internă — consum și investiții, unde avem încă dificultăți.

La nivel de consum avem o performanță destul de slabă a veniturilor disponibile ale populației pe fundalul unui grad de îndatorare ridicat. În plus, mai este un factor esențial în evoluția comportamentului de consum, care ține de sentimentul consumatorului. În România acesta este încă foarte scăzut, mai ales în comparație cu țările din Europa de Est. Deci, chiar dacă veniturile disponibile ar crește mai rapid, există un sentiment relativ negativ care ține pe loc apetitul de consum.

AGERPRES: Adică românii, dacă ar avea venituri mai mari, ar prefera să economisească decât să cheltuiască?

Ionuț Dumitru: Probabil ca da. Asta este și explicația pentru faptul că, în timpul crizei, depozitele bancare au crescut destul de rapid. Nu poate fi găsită explicația decât în comportamentul prudent al indivizilor.

Chiar dacă veniturile pentru mulți dintre ei nu au crescut, sau pentru unii chiar au scăzut, din veniturile mai mici au economisit mai mult. Evident că instrumentul de ajustare a fost în zona de consum. Dat fiind anul electoral și tensiunile politice, este de așteptat să nu vedem o îmbunătățire semnificativă a sentimentului consumatorilor în 2014. Este posibil ca 2014 să aducă o performanță poate ușor mai bună decât anul trecut la nivel de consum, dar nu una extraordinar de bună.

AGERPRES: Care sunt perspectivele referitoare la investiții?

Ionuț Dumitru: Aici lucrurile sunt nuanțate. Dacă ne uităm la investițiile publice, ele au scăzut în ultimii doi ani destul de mult, pentru că au fost folosite ca instrument de ajustare a bugetului. Evident că într-un context în care performanța veniturilor bugetare a fost destul de slabă și s-au refăcut salariile bugetarilor la nivelul din 2010, ai nevoie să ajustezi undeva.

Ajustarea s-a făcut în zona de investiții publice în special. S-a mizat pe o înlocuire a investițiilor din resurse proprii cu investiții din fonduri europene, ceea ce a fost o abordare, din punctul meu de vedere, corectă. Însă am eșuat în a absorbi bani europeni suficient de mulți care să compenseze reducerea investițiilor din surse proprii, ceea ce ne-a condus în 2013 la cele mai mici investiții publice ca procent din PIB din ultimii cinci ani.

Chiar dacă absorbția fondurilor europene a mers mai bine anul trecut decât în anii anteriori, a fost mult sub așteptări. Prin urmare, investițiile publice au avut o evoluție destul de slabă și este de așteptat să nu se îmbunătățească semnificativ nici în 2014, chiar dacă în bugetul aprobat pe 2014 sunt prevăzute a crește la 6,2% din PIB de la 5,1% din PIB în 2013, însă această creștere se bazează pe o prognoză de absorbție a fondurilor europene foarte ambițioasă, chiar nerealistă, dacă luăm în calcul experiența anilor anteriori.

AGERPRES: În acest context, care sunt șansele de reluare a creditării în acest an?

Ionuț Dumitru: Dezbaterea publică referitoare la reluarea creditării cred că este puțin denaturată. Dacă ne uităm la cele două componente ale creditării, pentru populație și pentru companii, cred că lucrurile sunt diferite semnificativ. Pe zona de populație, potențialul de creditare este redus, dat fiind gradul de îndatorare destul de mare, serviciul datoriei fiind mai înalt decât în marea majoritate a statelor europene, așa cum arată datele BNR.

În plus, avem și un sentiment negativ al consumatorului și atunci și cei care ar avea posibilitatea să se îndatoreze, amână decizia. La nivel de creditare către populație, lucrurile arată destul de clar. Singura componentă care crește în cadrul creditului către populație este cea a creditului ipotecar, cu programul Prima Casă care evoluează destul de bine. Pe creditul de consum, evoluțiile sunt foarte slabe.

La nivel de credite către companii, cred că perspectivele pot fi mai bune, în condițiile în care este de așteptat ca societățile care au avut o performanță deja bună, în special cele orientate către export, să își facă planuri de extindere a activității și să apeleze la o finanțare bancară. Acest lucru se vede deja în creditarea companiilor, comparativ cu creditarea persoanelor fizice.

Este de așteptat să continue această tendință. Însă, mare parte din companiile românești nu au neapărat nevoie de credit bancar ci mai degrabă au nevoie de infuzie de capital. Dacă ne uităm la gradul de îndatorare al companiilor, o să vedem că pentru multe dintre ele datoriile totale (care includ și alte forme de datorie decât cea bancară) sunt mari în comparație cu capitalul pe care îl au, însă gradul de îndatorare bancară este relativ mic în comparație cu alte state europene. Datoria bancară poate să crească în măsura în care crește capitalul și angajamentul acționarului.

Deci, în privința creditării, este de așteptat să vedem o performanță relativ slabă și în 2014, însă cel mai probabil ar trebui să vedem o creștere în linie cu cea a activității economice, adică o rată de creștere cu o singură cifră.

AGERPRES: La nivelul dobânzilor, care sunt perspectivele în acest an?

Ionuț Dumitru: Deja la nivelul dobânzilor suntem la minimele istorice. Așa cum arată perspectivele inflației, cel mai probabil BNR va opri ciclul de relaxare a politicii monetare. Probabil că 3,5% este minimul pe care îl vom vedea la dobânda de politică monetară.

Este greu de presupus că BNR se va duce mai jos, pentru că perspectivele inflaționiste arată o accelerare în a doua jumătate a anului, deoarece efectul de bază favorabil va dispărea. În prima jumătate a anului vedem o inflație la minime istorice, în jurul a 1%, iar în a doua jumătate vom avea o accelerare, 3,5% fiind proiecția noastră de inflație pentru sfârșitul anului. Cu inflație așteptată de 3% pe termen mediu, probabil o dobândă de politică monetară de 3,5% în 2014-2015 este adecvată. Mai degrabă presiunile în anii următori (începând cu 2015) vor fi de creștere a dobânzii decât de scădere.

AGERPRES: Dobânzile pentru credite vor urma, și ele, aceeași tendință?

Ionuț Dumitru: Evident că dobânzile pentru credite/depozite vor urma tendința deciziilor de politică monetară. Probabil că mai este loc de reducere a dobânzilor la credite, dar spațiu prea mare de manevră nu mai există. În anii următori, în funcție de evoluția dobânzii de politică monetară și a inflației, vom asista cel mai probabil la o stabilizare a dobânzilor la credite și depozite.

AGERPRES: Există riscul ca inflația să iasă din intervalul de variație stabilit de Banca Națională a României (1,5% — 3,5%)?

Ionuț Dumitru: Date fiind incertitudinile legate de anul agricol, care influențează foarte mult prețurile la alimente, și de calendarul prețurilor administrate, unde mai avem ajustări destul de importante de făcut, inflația mai are anumite presiuni în anii următori. Deci există riscul ca, în cazul unui an agricol slab, să avem o inflație mai mare de 3,5%. Nu cred, însă, că BNR se va grăbi, într-un astfel de scenariu, să crească dobânzile.

Depinde care este natura șocului inflaționist. Scenariul favorabil ar fi cel în care inflația se stabilizează în jurul a 3% și dobânzile se stabilizează în jurul nivelului actual.

AGERPRES: La ce presiuni va fi supus cursul de schimb al leului în acest an?

Ionuț Dumitru: Noi mizăm pe o stabilitate a cursului de schimb cu oarecare presiuni de depreciere în funcție de evoluțiile la nivel politic. Este de așteptat ca volatilitatea cursului să fie mai mare în 2014, tendința fiind mai degrabă de depreciere ușoară față de 2013. Sunt foarte puțini factori care pot genera apreciere de curs. În primul rând, fluxurile de capital sunt modeste.

Anul trecut am avut intrări mari de capital generate de achizițiile de titluri de stat de către nerezidenți (fluxuri de portofoliu) care au susținut cursul de schimb, însă anul acesta performanța nu mai poate fi repetată, ci mai degrabă există riscul ca, în funcție de apetitul la risc pe piețele globale și de evoluția sentimentului față de România, să asistăm la ieșiri de fluxuri de portofoliu. Fluxurile de investiții străine directe rămân relativ modeste, ceea ce înseamnă, practic, că presiunile de apreciere nu pot fi semnificative.

AGERPRES: Gradul de colectare a taxelor are șanse să se îmbunătățească în acest an?
Ionuț Dumitru: La acest capitol, deocamdată, stăm destul de slab. Înțeleg că în ianuarie performanța a fost mai bună decât așteptările, însă nu putem să tragem o concluzie după o singură lună. Așa cum a arătat anul 2013, performanța pe partea de colectare a fost foarte slabă, mai ales în partea a doua a anului.

Am avut lunile în care s-a reorganizat ANAF, când a fost o performanță foarte slabă, dar am avut, probabil, și o creștere a economiei gri în partea a doua a anului. Nu poți să explici performanța foarte slabă de anul trecut doar prin reorganizarea ANAF. În plus, estimările inițiale au fost optimiste.

Noi, la Consiliul Fiscal, am emis, conform mandatului nostru legal, opinii potrivit cărora estimările de venituri sunt nerealiste, creând ceva iritare la momentul respectiv la nivel guvernamental. Dar, din păcate, realitatea ne-a dat dreptate și am avut, la sfârșitul anului, o sub-performanță de circa 6 miliarde de lei la nivelul veniturilor bugetare, față de proiecțiile inițiale.

AGERPRES: Vorbeam mai devreme despre convergența reală către economiile din zona euro. În ce termeni mai vorbim, astăzi, despre adoptarea monedei europene de către România?
Ionuț Dumitru: În contextul în care ești membru al UE, ai obligația să adopți moneda unică la un anumit moment, dar nu există un termen fix. Este decizia fiecărui stat și depinde de îndeplinirea criteriilor de convergență. La criteriile de convergență nominală, încă nu le îndeplinim pe toate, dar într-o perspectivă rezonabilă de timp le-am putea îndeplini. Zona care este cea mai dificilă pentru noi este cea de convergență reală unde avem încă de făcut progrese foarte mari pentru a ne apropia de ceea ce înseamnă standardele zonei euro.

PIB-ul nostru pe locuitor este în jur de 45% din media la nivelul Uniunii Europene, ceea ce este destul de departe de ce ne-am dori să fie și ceea ce ar trebui să fie pentru a putea face față cerințelor și exigențelor unei monede unice. Dacă ne uităm la experiența țărilor care au intrat în valurile anterioare, cea mai săracă țară a fost Letonia, intrată în zona euro în 2014, care are PIB-ul pe locuitor undeva pe la 62% din media UE.

Avem nevoie de o creștere economică de 3% — 4% pe an astfel încât, într-un orizont rezonabil de timp, să ajungem la un nivel satisfăcător de convergență reală.

Dacă stagnăm din perspectiva convergenței reale, adică economia rămâne la o creștere în jurul a 2%, iar zona euro crește la fel, cred că discuția este închisă. Ar trebui să avem un diferențial de creștere de cel puțin două puncte procentuale peste zona euro astfel încât, într-un orizont de până la 10 ani, să putem adopta euro.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 823

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)