De ce a decis BNR sa mentina dobanda la 6,5% - minuta sedintei de politica monetara din 8 noiembrie 2024

Autor: Bancherul.ro
2024-11-21 08:34

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 8 noiembrie 2024

Data publicării: 20 noiembrie 2024

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Alexandru Nazare, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației s-a redus în septembrie la 4,62 la sută, de la 5,10 la sută în august, coborând astfel sub nivelul de 4,94 la sută atins în luna iunie 2024. S-a observat că descreșterea din trimestrul III a fost mai mică decât în precedentele trei luni, și inferioară previziunilor, în condițiile în care scăderile ample de dinamică consemnate în acest interval de prețurile administrate și de prețul combustibililor – sub influența unor efecte de bază și a declinului neașteptat al cotației țițeiului – au fost în mare parte contrabalansate ca impact de creșterea prețurilor alimentelor și într-o mică măsură a prețului energiei electrice, prioritar pe fondul secetei severe din acest an.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a încetinit trendul descendent în trimestrul III, inclusiv în raport cu prognoza, reducându-se în septembrie la 5,6 la sută, de la 5,7 la sută în iunie, pe fondul reaccelerării creșterii prețurilor alimentelor procesate și al frânării descreșterii dinamicii înalte a prețurilor serviciilor, dar și al scăderii într-un ritm relativ alert, similar celui din trimestrul II, a dinamicii prețurilor mărfurilor nealimentare, care rămâne însă ridicată, au susținut membrii Consiliului.

În urma evaluării, s-a convenit că resorturile majore ale decelerării inflației de bază au continuat să fie efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și dinamica descrescătoare a prețurilor importurilor. Acțiunea acestora a fost mult atenuată în trimestrul III de efectul statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate și de majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și de costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri, au remarcat membrii Consiliului.

S-a sesizat, în acest context, că dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum și-a stopat practic descreșterea în trimestrul III, inclusiv în condițiile prelungirii trendului ascendent al variației prețurilor bunurilor de folosință îndelungată, iar așteptările inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici au continuat să urce ușor în octombrie în anumite sectoare ori s-au menținut la nivelurile mărite din precedentele trei luni. Totodată, anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor bancari și-au întrerupt ajustarea descendentă la mijlocul trimestrului III și au rămas constante până în octombrie, marginal sub limita de sus a intervalului țintei, iar puterea de cumpărare a consumatorilor și-a accentuat creșterea în intervalul iulie-august, corespunzător evoluției dinamicii salariului net real, au subliniat membrii Consiliului.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că datele statistice revizuite indică o creștere cu 0,3 la sută a activității economice în trimestrul II 2024, după o comprimare cu 0,4 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce implică o restrângere mai evidentă a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului curent comparativ cu cea anticipată.

Consumul gospodăriilor populației și-a accelerat însă puternic creșterea, inclusiv în termeni anuali, în timp ce formarea brută de capital fix a cunoscut o evoluție de sens opus, iar exportul net și-a mărit substanțial impactul contracționist, limitând creșterea dinamicii anuale a PIB la 0,9 la sută în trimestrul II, după descreșterea la 0,5 la sută în intervalul precedent, au arătat membrii Consiliului.

În același timp, a fost evidențiată ampla creștere de dinamică înregistrată în trimestrul II de deficitul balanței comerciale și de deficitul de cont curent – pe fondul accelerării ascensiunii volumului importurilor de bunuri și servicii, suprapusă prelungirii declinului volumului exporturilor –, ce a fost accentuată în cel din urmă caz de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența diminuării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabile creșteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în a doua parte a anului curent decât s-a previzionat anterior, însă în accelerare graduală, ceea ce implică restrângerea excedentului de cerere la valori inferioare celor anticipate în august, dar și creșterea dinamicii anuale a PIB în acest interval.

S-a sesizat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, creșterea în termeni anuali a economiei a fost susținută și în trimestrul III prioritar de consumul privat, pe fondul majorării veniturilor populației, în timp ce formarea brută de capital fix și-a diminuat probabil din nou aportul pozitiv, în principal pe seama activității din construcții. În cazul exportului net este însă posibilă o scădere ușoară a influenței contracționiste, în condițiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus semnificativ decalajul negativ față de cea a importurilor în iulie-august, mărindu-se mult mai pronunțat, până la un nivel consistent pozitiv. Pe acest fond, creșterea anuală a deficitului comercial, precum și cea a deficitului de cont curent au încetinit considerabil în acest interval față de trimestrul precedent, rămânând însă deosebit de alerte pe ansamblul primelor opt luni ale anului, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au apreciat că tensiunile de pe piață sunt încă ridicate, dar pe o tendință ușoară de atenuare, făcând referiri la evoluția aproape stagnantă a efectivului salariaților din economie din iulie-august, acompaniată de mărirea ratei șomajului BIM la 5,5 la sută în trimestrul III, după descreșterea până la 5,1 la sută în iunie. În același timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunțat al intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și o stabilitate a acestora în octombrie, precum și o accentuare a scăderii deficitului de forță de muncă în debutul trimestrului IV 2024.

Ritmul creșterii salariilor și a costurilor cu forța de muncă rămâne însă foarte ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, evidențiind dinamica de două cifre a salariului brut nominal și creșterea acesteia la 16,8 la sută în iulie-august – în principal sub impactul noii majorări a salariului minim brut pe economie –, precum și dinamica similară a costului unitar cu forța de muncă din industrie, care a urcat în același interval la 17,8 la sută.

Totodată, s-a convenit că deficiențele structurale ale pieței și dinamica remunerației din sectorul public, alături de noua majorare preconizată a salariului minim brut, constituie, cel puțin pe termen scurt, potențiale surse de presiuni ridicate asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat. În sens opus ar putea acționa însă mai vizibil relativa slăbire a cererii, îndeosebi a celei externe, precum și trendul descendent al ratei inflației, alături de recursul în creștere la muncitori extracomunitari, dar și la tehnologizare, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au remarcat evoluția liniară a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare din septembrie și octombrie, dar și schimbarea de direcție din acest interval a randamentelor pe termen lung ale titlurilor de stat, care s-au reînscris în debutul trimestrului IV și au rămas apoi pe o traiectorie abrupt ascendentă – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în condițiile reconsiderării de către investitori a perspectivei ratei dobânzii Fed, cu impact și asupra apetitului global pentru risc.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil în octombrie pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent, în timp ce în raport cu dolarul SUA, leul s-a depreciat semnificativ, ca urmare a întăririi monedei americane pe piețele financiare internaționale.

Membrii Consiliului au apreciat că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, evocând deficitele gemene mari și incertitudinile însemnate asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar și evoluțiile economice pe plan global și tensiunile geopolitice în escaladare, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională.

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit și în luna septembrie – la 8,4 la sută, de la 7,7 la sută în august –, în principal pe seama împrumuturilor în lei ale societăților nefinanciare, care au continuat să-și accelereze creșterea, chiar și în condițiile diminuării considerabile a finanțărilor asociate programelor guvernamentale. Activitatea de creditare a rămas intensă și pe segmentul populației, au sesizat membrii Consiliului, evidențiind dinamica deosebit de înaltă atinsă de creditul în lei pentru consum, precum și trendul accentuat ascendent al acesteia din primele trei trimestre ale anului, corelat cu ritmul de creștere a veniturilor populației. În aceste condiții, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a prelungit ascensiunea, ajungând la 69,8 la sută, de la 69,7 la sută în august.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente, mai cu seamă pe termen scurt, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să crească ușor în ultimele luni ale anului curent și să cunoască o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând astfel deasupra intervalului țintei și semnificativ peste valorile anticipate anterior. Totodată, ea este așteptată să își reia ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Astfel, rata anuală a inflației se va mări probabil la 4,9 la sută la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5 la sută în decembrie 2025 și la 3,3 la sută la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0 la sută, 3,4 la sută și respectiv 3,2 la sută indicate de proiecția precedentă pentru aceleași momente de referință.

S-a observat că evoluția fluctuantă și nivelurile mai ridicate ale ratei anuale a inflației din următoarele trei trimestre sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublu sens – asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024 –, dar și secetei severe din acest an și tendinței de majorare a cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze pe mai departe dinamicile prețurilor alimentelor și energiei. Acțiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă dezinflaționistă ulterior, în principal sub impactul efectelor de bază ce se vor manifesta la nivelul subcomponentelor non-nealimentare ale inflației de bază, dar și pe segmentele prețuri administrate și produse din tutun, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a sesizat că dinamica prețului combustibililor se va menține probabil pe termen scurt sub nivelurile prognozate anterior, pe fondul evoluției recente și anticipate a cotației țițeiului.

Balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne totuși înclinată în sens ascendent, au convenit membrii Consiliului, indicând drept surse majore evoluția prețurilor energiei și alimentelor, în contextul legislației în domeniu și al secetei prelungite din 2024, precum și traiectoria cotațiilor țițeiului și altor materii prime, în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice.

În ceea ce privește factorii fundamentali, s-a arătat că din partea acestora sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai moderate și în atenuare mai rapidă decât în prognoza precedentă, în condițiile în care excedentul de cerere agregată este anticipat să se restrângă progresiv în următoarele șase trimestre, până aproape de închidere, implicit la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior. Pe orizontul scurt de timp, presiunile vor rămâne totuși apreciabile, inclusiv în contextul dinamizării puternice a consumului privat în semestrul I și probabil pe ansamblul anului 2024, precum și ca urmare a nivelului crescut și peste așteptări atins recent de dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forța de muncă din sectorul privat, au concluzionat membrii Consiliului.

Inflația de bază va recepta însă și influențele în creștere ale efectelor de bază dezinflaționiste de pe segmentele mărfuri nealimentare și servicii, care vor devansa influențele de sens opus anticipate să decurgă pe termen scurt din evoluția dinamicii prețurilor alimentelor procesate, sub impactul unor efecte statistice nefavorabile și al tendinței de creștere a cotațiilor unor materii prime agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.

S-a observat, totodată, că efecte dezinflaționiste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de așteptat din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, dar mai cu seamă din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, într-un ritm ușor încetinit totuși în raport cu proiecția precedentă, și de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior.

În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua probabil să scadă gradual, pe o traiectorie mai ridicată pe termen scurt decât cea din proiecția precedentă, dar ceva mai joasă pe cel de-al doilea segment al orizontului prognozei, coborând la 5,1 la sută în decembrie 2024, la 3,5 la sută în ultima lună a anului 2025 și la 3,2 la sută la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,6 la sută, 3,5 la sută și respectiv 3,4 la sută anticipate anterior pentru aceleași momente de referință.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică își va reduce sensibil ritmul în acest an – inclusiv ca urmare a performanțelor mai slabe ale agriculturii –, iar în 2025 va cunoaște o redresare moderată, în condițiile revigorării cererii externe, precum și pe fondul utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, într-un volum totuși mai mic decât cel previzionat anterior. Perspectiva face probabilă restrângerea progresivă a excedentului de cerere agregată în următoarele șase trimestre, până aproape de închidere, și menținerea relativ constantă a acestuia ulterior, implicând coborârea lui pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ inferioare celor din proiecția precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului.

În contrast parțial cu aceste evoluții, consumul gospodăriilor populației își va mări probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent și va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2025, în contextul creșterii deosebit de alerte a venitului disponibil real al populației, sub impactul majorărilor de salarii și transferuri sociale, suprapuse traiectoriei descendente a ratei inflației, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În schimb, contribuția formării brute de capital fix la avansul PIB este așteptată să scadă semnificativ în 2024-2025, în condițiile frânării puternice a creșterii componentei în anul curent, succedată de o reaccelerare în 2025, dar moderată din perspectivă istorică, pe fondul utilizării unui volum însemnat de fonduri europene, însă în scădere notabilă față de 2023, și în contextul incertitudinilor asociate situației și programelor bugetare, precum și evoluțiilor economice din Europa și tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.

În același timp, s-a observat că evoluția exportului net se prefigurează a fi mult mai contracționistă în anul curent decât s-a anticipat anterior, iar contribuția ei la dinamica PIB va rămâne probabil negativă în 2025, pe fondul creșterii mai pronunțate a dinamicii volumului importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea a volumului exporturilor, în corelație cu decalajul de ritm dintre absorbția internă și cererea externă. Drept urmare, deficitul de cont curent se va mări semnificativ ca pondere în PIB în 2024-2025 și își va amplifica abaterea față de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au arătat membrii Consiliului, date fiind măsurile fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate începând cu anul 2025 în scopul poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu noul cadru de guvernanță economică al UE.

S-a convenit, totodată, că incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, inclusiv în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au evidențiat importanța atragerii și utilizării eficiente a unui volum cât mai mare de fonduri europene, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 23

Taguri: curs BNR  Banca Nationala a Romaniei (BNR)  dobanda de politica monetara  inflatia  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)