Care sunt problemele legii Piperea privind darea in plata descoperite de presedintele Iohannis si Banca Centrala Europeana (BCE)

Autor: Bancherul.ro
2015-12-19 22:20

In afara multor neclaritati si greseli de tehnica legislativa, legea darii in plata a caselor ipotecate, redactata, dupa propriile declaratii, de avocatul Gheorghe Piperea, un aprig critic al bancilor si implicat intr-o sumedenie de procese impotriva acestora, a fost desfiintata atat de presedintele Klaus Iohannis, care a refuzat sa o promulge si a intors-o in Parlament, cat si de Banca Centrala Europeana (BCE).

Sa vedem care sunt cele mai mari probleme ale legii descoperite de presedintele Iohannis si BCE:

1. Legea favorizeaza hazardul moral, intrucat permite celor care pot sa-si achite ratele la credit sa nu-si plateasca datoriile la banca

Faptul ca legea se aplica oricui, chiar daca poate sau nu sa-si achite ratele la credit, permitand astfel hazardul moral, adica posibilitatea ca cineva sa profite de lege pentru a obtine un castig. E exemplu, cineva care si-a cumparat una sau mai multe case, pe banii bancii, dar care s-au devalorizat excesiv dupa criza, poate sa le lase acum bancii si sa scape de credit.

„Legea nu are in vedere conditii obiective ce ar putea sa justifice situatia debitorului, a carui obligatie a devenit excesiv de oneroasa din cauza unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care ar face vadit injusta executarea intocmai a prestatiei caracteristice”, se arata in cererea presedintelui Iohannis de reexaminare a legii.

„Se derogă astfel de la regimul juridic al impreviziunii, reglementat la art. 1271 din Codul Civil, cu consecințe directe asupra securității raporturilor juridice”, se arata in cerere.

„Menționăm că art. 1271 din Codul civil acoperă în prezent ipoteza avută în vedere de inițiator în expunerea de motive, respectiv creșterea costurilor executării propriei obligații. În acest caz, instanța de judecată are posibilitatea de a aprecia în concret adaptarea contractului ori încetarea acestuia prin raportare la anumite condiții obiective.
Altfel spus, chiar și fără reglementarea trimisă la promulgare, pentru contractele încheiate sub imperiul Codului civil instanțele pot revizui contractele, asigurându-se astfel restabilirea echilibrului contractual”, mai explica presedintele Johannis.

La randul sau, BCE avertizeaza ca aceasta prevedere, ca legea sa se aplice atat creditelor performante cat si celor neperformante, compromite semnificativ siguranta juridica si administrarea adecvata a riscului de credit:

“Se observă faptul că, datorită sferei largi de aplicare, proiectul de reglementare s-ar aplica nu doar creditelor de consum, ci și creditelor comerciale ale persoanelor fizice, și creditelor performante și neperformante deopotrivă. În timp ce abilitatea instituțiilor financiare de a administra efectiv riscul de credit depinde de un cadru legal sigur, predictibil și stabil care să asigure în mod adecvat un echilibru între interesele creditorului și debitorului, proiectul de reglementare introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România și compromite semnificativ siguranța juridică și administrarea adecvată a riscului de credit în instituțiile financiare”, se arata in avizul BCE.

BCE observă că, drept răspuns la criza financiară, anumite state membre ale Uniunii au introdus noi cadre legale cu privire la restructurarea datoriei personale, care, în foarte puține cazuri, au inclus un drept limitat de a returna bunul ipotecat în loc de rambursare. Totuși, exercițiul acestui drept nu este lăsat la discreția împrumutatului, ci este condiționat de îndeplinirea unor criterii economice și de eligibilitate stricte.

În acest sens, BCE sfătuiește autoritățile române să evalueze cu atenție impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de credit existente pentru a asigura siguranța juridică și pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale și de proprietate ale instituțiilor de credit, precum și pentru a preîntâmpina apariția hazardului moral în relația dintre creditor și debitor. Proiectul de reglementare ar trebui să urmărească asigurarea unui echilibru adecvat între obligația generală a debitorilor de a-și îndeplini obligațiile de plată, care contribuie la o cultură de plată promptă, la menținerea solidității instituțiilor de credit și preîntâmpinarea hazardului moral, și nevoia de a oferi asistență persoanelor fizice care se confruntă cu dificultăți financiare severe”, se mai arata in opinia BCE.

Acordarea de drepturi generale, precum cele prevăzute de articolul 1 alineatul (2) din proiectul de reglementare, care nu sunt prevăzute exclusiv pentru debitori care au nevoie de protecție socială, poate conduce la hazard moral și poate compromite oferta de creditare în viitor.

Astfel de drepturi pot încuraja debitorii care nu au cu adevărat nevoie de protecție să profite de schimbările prețurilor bunurilor imobiliare și să înceteze să își respecte obligațiile, chiar dacă au posibilitatea de a și le îndeplini în totalitate. În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiții de creditare mai aspre și să grăbească rambursările anticipate. Ratele mai ridicate ale dobânzii și creditarea limitată a gospodăriilor și micilor afaceri pot afecta negativ creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Prin urmare, astfel de drepturi ar trebui să vizeze împrumutații vulnerabili și să fie însoțite de măsuri de siguranță eficiente care să prevină intrarea strategică în imposibilitate de plată și să evite un impact negativ asupra creditării viitoare. În absența unor astfel de condiții, funcționarea normală a instituțiilor de credit poate fi grav afectată, ceea ce ar putea afecta negativ soliditatea instituțiilor de credit individuale și, prin efectele de contagiune, ar putea genera riscuri substanțiale pentru întregul sistem financiar. În cazul în care astfel de riscuri la adresa bunei funcționări a canalului de creditare s-ar materializa, există posibilitatea unor efecte negative de propagare asupra economiei”, se mai arata in opinia BCE.

2. Legea se aplica retroactiv, contrar prevederilor Codului Civil, Constitutiei si directivei europene

O alta problema importanta a legii este aceea ca se aplica retroactiv, adica si creditelor vechi, semnate inainte de aparitia legii, ceea ce contravine principiilor Codului Civil, Constitutiei si directivelor europene.

„În ceea ce privește derogarea de la Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, menționăm faptul că aceasta nu acoperă situația contractelor de credit încheiate sub imperiul vechiului Cod Civil, cu atât mai mult cu cât potrivit art. 11 din legea trimisă la promulgare aceasta urmează a se aplica și contractelor de credit aflate în derulare”, se arata in cererea de reexaminare a legii trimisa Parlamentului de presedintele Iohanis.

In opinia BCE se arata urmatoarele: „Autoritățile române trebuie să evalueze dacă retroactivitatea proiectului de reglementare respectă principiile Constituției României. Cu toate acestea, BCE observă că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum acest proiect de reglementare, riscă să compromită siguranța juridică și nu respectă principiul așteptărilor legitime.”

3. Legea incalca Directiva nr.17/2014 privind ccreditele ipotecare

BCE mai avertizeaza ca legea lui Piperea incalca si Directiva nr.17 din 2014 privind creditele ipotecare, care nu se poate aplica si creditelor in derulare.

De asemenea, in opinia BCE se mai arata ca „autoritățile române sunt invitate să verifice cu Comisia Europeană dacă proiectul de reglementare este compatibil cu Directiva 2014/17/UE, conform căruia statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al garanției sau al veniturilor obținute din vânzarea garanției este suficient pentru a rambursa creditul.”

Este vorba, asadar, ca partile (clientul si banca) sa fie de acord cu darea in plata. Pe cand, in legea Piperea este vorba de o obligatie a bancilor, chiar daca nu se prevede in contract, precizeaza BCE: „Conform articolului 3 din proiectul de reglementare, prin derogare de la dispozițiile relevante din Codul civil român, debitorii au dreptul de a se descărca pe deplin de obligațiile ce le revin prin transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat către creditorii lor. Creditorii nu au dreptul de a se opune transferului bunului imobil ipotecat dacă un contract de credit intră în sfera de aplicare a proiectului de reglementare și îndeplinește condițiile relevante pentru aplicabilitatea proiectului de reglementare. „

4. Legea nu se coreleaza cu programul Prima Casa si cu legea insolventei persoanelor fizice

In cererea de reexaminare se mai mentioneaza ca legea lui Piperea nu se coreleaza nici cu legislatia privind Prima Casa, in sensul ca nu e clar daca legea se aplica si acestor tipuri de credite (caz in care BNR si FNGCIMM au avertizat ca va duce la disparitia programului) nici cu legea privind insolventa persoanelor fizice (legea 151/2015).

“Art. 59 din Legea nr. 151/2015 reglementează darea în plată specială, posibilă în cazul în care, deși au fost efectuate toate demersurile prevăzute de lege, lichidatorul procedurii nu a reușit să valorifice un bun urmăribil în termenul prevăzut de lege”, precizeaza presedintele Iohannis.

In concluzie, atat in opinia presedintelui, cat si a BCE, legea ar fi OK daca s-ar aplica doar celor care nu-si mai pot achita ratele la credite si daca nu s-ar aplica retroactiv.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 3671

Comentarii

anton paul
Probleme, Probleme
Cand vad atata inversunare din toate partile pentru o lege nu pot sa nu ma intreb ce se intampla. Ce se intampla in viata reala? Ca in teorie stie toata lumea asta gulerata si scrobita. Cu ceva zile in urma, majestatea sa BNR-ista domnul Adrian Vasilescu era un pic intrigat de niste sume de bani cheltuite anapoda de umilul cetatean, suma discutata fiind de 2200 lei, suma scoasa din statistici, adica din carti si nu din viata reala. Pentru ca ne aplecam asupra legii darii in plata si asupra cauzelor sale, ar fi trebuit intrebat acest domn dragut si binevoitor, majesatea sa Adrian Vasilescu, cam ce suma medie plateste imprumutatul (fraierul, lacomul, nesimtitul - dar acest epitet se aude numai dupa ce iesi din discutie -, inconstientul, etc.) lunar pentru o rata, in orice valuta si echivalentul in leii mirifici si puternici ai acestei tari. Si ce o sa aflati? Ceva in jurul unei valori de 1500-1700 lei pentru un credit ipotecar. Dar in anul 2007 pentru aceeasi rata la acelasi credit? Undeva in jurul a 750 lei pentru un imprumutat in franci elvetieni si in jurul a 1100 lei pentru un credit in euro. De unde vine diferenta intre valoarea actuala si cea din 2007? Raspunsul este simplu si scurt: din stabilitatea preturilor guvernata de BNR. Imi doream sa am rabdarea de a-i explica domnului Vasilescu dar si colegilor dumnealui si chiar domnului Academician Mugur Isarescu despre drepturile dar mai ales despre obligatiile pe care acesti domni si doamne le au in fata cetateanului care le-a acordat privilegiul si libertatea de a exista in folosul unei comunitati numite stat. Dar asa se intampla de fiecare data cand vorbesti cu Dinu Paturica, atunci cand vorbeste simti cum iti vorbeste scroafa suita in copac. Domnilor si doamnelor de la BNR, nu uitati de unde ati venit! Ati venit de pe strada, din randul cetatenilor... ar trebui sa coborati din copac si sa vedeti noroiul cotidian.

NS
Tratati cinstit legea darii in plata!
NU MAI INTERPRETATI FALS legea darii in plata!!! - Problema nu este daca pot sau nu pot plati. Menirea reala a acestei legi este de a impune bancilor AMELIORAREA ABUZURILOR crase, practicate fara intrerupere, la adresa propriilor clienti. Aceasta lege, NU are legatura cu a putea sau a nu putea plati o rata si nici cu scopul creditului. Problema este ca BANCA MA ABUZEAZA si incaseaza profit necuvenit de pe urma unor clienti fara aparare: 1. mi-a luat comision de acordare; 2. m-a obligat sa schimb valuta in care mi-a acordat creditul la propriul ei curs de vanzare, trecand prin 2 operatiuni PLATITE DIN BANII MEI – SUPLIMENTAR fata de costul creditului (schimb din CHF in RON si din RON in EUR) – eu nu am vazut niciun CHF fizic, atunci cand am primit credit; 3. imi ia comision de administrare ENORM pe care, nici macar nu este in masura sa il justifice, 4. imi vinde CHF cu profit, chiar si atunci cand nu il detine fizic; 5. ma obliga sa platesc rate la cursul zilei, in conditiile in care acestea sunt de 4 ori mai scumpe decat la data contractarii creditului fara a-si asuma vreun procent din aceasta catastrofa (fara a lua in calcul adaosul comercial de 100% acceptat deja prin contract, pe care l-am considerat corect si cu care am fost absolut de acord, inca de la inceput); 6. imi face propuneri de restructurare inselatoare, incercand sa ma pacaleasca inca o data (inserand in actele aditionale clauze care m-a ingropa si mai mult); 7. imi refuza dreptul de a inchiria locuinta pentru a recupera niste bani, din care sa pot plati rata mai usor, inventand obligatii suplimentare inacceptabile; 8. la acordare, banca ne-a impus contracte tipizate si nenegociabile, in care ea isi acopera toate riscurile posibile, in timp ce noi, clientii, suntem total lipsiti de aparare. Un contract cinstit, ar trebui sa contina clauze in oglinda, prin care, partile ar trebui sa isi asume riscuri in egala masura, 9. banca ne-a impus sa incheiem asigurari de viata si pentru locuinte la propriile firme de asigurari, mai scumpe decat in alte parti, 10. banca ne-a supraevaluat proprietatile, ne-a incurajat si ne-a convins sa acceptam un grad de indatorare la un nivel periculos, intr-o valuta toxica. Mai vreti? Acum, ni se reproseaza noua ca nu am stiut sa evaluam riscurile, profani fiind. Sa insemne oare ca bancile, in calitate de profesionisti, au facut totul cu buna stiinta? Daca nu ati facut-o inca, ar fi cazul sa cititi niste contracte de credit inainte de a emite verdicte, altfel, comentariile pe care le faceti au rolul de a deturna opinia publica de la scopul real al uneia dintre putinele legi care vin cu adevarat in sprijinul romanului obisnuit. Personal m-am aflat fata in fata cu un VP de banca si l-am intrebat pentru ce serviciu oferit de banca platesc eu un comision de administrare cat jumatate din salariul minim in fiecare luna. Stiti ce mi-a raspuns? Citez:"mi-ati pus o intrebare de genul: am sa te intreb ceva la care nu ai sa poti sa imi raspunzi". ATENTIE! este Vicepresedinte de banca! Stimati atotstiutori, constat cu maxima repulsie ca cei care scriu asemenea articole sunt de o ipocrizie fara margini. Si nu pot sa nu va intreb: 1. Daca nu stiti despre ce este vorba, de ce le scrieti? 2. Daca sunteti bine informati, cui servesc articolele dvs domnilor??? Chiar isi imagineaza cineva ca un om care a platit 7-8 ani rate, numai pentru a avea si el un amarat de apartament, va prefera sa returneze casa daca banca ii va face o propunere suportabila? Apoi, faceti domnilor un calcul simplu pe orice exemplu concret si socotiti care este diferenta dintre cati bani au fost acordati ca si credit si cati bani a primit banca inapoi in 7-8 ani de plata. Cumulati apoi rezultatul cu valoarea de piata (asa, redusa la jumatate, cum este astazi) a unui apartament si veti vedea ca banca, daca vinde locuinta la pretul zilei, este deja bine pe profit. Astfel ca, propunand solutii prin care ratele sa devina suportabile pentru restul perioadei, ar ar avea profit si mai mare. Dar bancile nu vor asta. Bancile vor sa ia pielea de pe 7 generatii, daca se poate. Asadar va intreb: CE TOT VRETI DE LA NOI??? A, daca va referiti exclusiv la cei care au luat credite foarte mari, nu aveti decat sa solicitati expertize si verificari detaliate despre felul in care acestea au fost acordate,cui, de catre cine si in ce circumstante si veti avea pe tava toate parghiile pentru a le limita celor care se incadreaza in alte conditii juridice, posibilitatea de a scapa de datorii, chiar si cu legea asta aplicata in practica.

Ovidiu
#NS
comisioanele de acordare si administrare fac parte din costul general al creditului si acopera costurile operationale ale bancii, ce treaba au cu riscul si cum ar trebui sa acopere paguba cand juma din debitori nu mai platesc??? de ce nu a fost facuta legea pentru debitorii in CHF daca sustii ca e un fel de dreptate morala pentru problemele de la creditele astea?? banca nu ti-a supraevaluat nici o proprietate, dimpotriva .. clientii presau valoarea evaluarilor ca sa platesca un avans ca mai mic si sa ia un credit cat mai mare!! In plus vad o mare confuzie, esti sigur ca stii ce e pretul evaluat al unui imobil?!... reprezinta pretul cu care se tranzactionau atunci imobilele similare pe piata, nu vreo valoarea absoluta, independenta in spatiu si timp... buna pentru urmatorii 100 de ani.. piata a scazut si valoarea imobilului a scazut... cand cresteau preturiel ca dracu in 2003-2008 nu te mai plangeai ca e supraevaluata ci.. invers.. Dobanda primita de banca nu e profitul ei, din ea se scad costul depozitelor de aceasi valoare, costuriel operationale, pierderile din credite.. si ce raman e profit sau... pierdere (cum a fost pe TOT sistemul de ex. in 2010-2014..). Pierderile astea imense nu sunt risc asumat, ce sunt????????

Clau
Cr
Ovidiu, vb aiurea despre comisioane, au fost declarate abuzive in mii de procese.Legea vine sa repună clientul pe același palier cu banca.Dată ești rău intenționat , este păcat.

Ovidiu
#Clau
Ia explică-mi tu domne cum e cu același palier? Banca Îți dă bani împrumut tu iei teapa și îi zici băncii hai uita de juma din bani ca a căzut piața imobiliară și chiar da ca am bani de rate nu am chef sa plătesc? ?? Pai daca piața imobiliară creștea cu 60% putea banca sa vina sa ia apartmentul? Pai ce bre banca a int ra t asociata cu tine în investiție sau ti-a dat niște bani în condiții clare??? Tu dacă îi da i bani unui prieten sa iși ia o mașină și el.vine peste 1 an bai am luat teapa cu masina face doar 2000 nu 3500 eur și nu mai am sa iti dau 3000 eur împrumut înapoi .. asa ca ia mașină. . Nu îi iei gâtul? Aruncați vorbe goale ...același palier...



Adauga un comentariu

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)  

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook