Care este viitorul platilor electronice cu cardul contactless, online si cu telefonul mobil, in viziunea sefului Visa Europe in Romania, Catalin Cretu
Autor: Bancherul.ro
2013-10-20 18:54
Cardurile contactlesss, cu care putem plati rapid si sigur, fara sa scoatem cardul din portofel, vor lua avant de anul viitor, cand vor exista 6 banci emitente si tot atatea acceptatoare, ceea ce va permite dezvoltarea platilor cu telefonul mobil prin tehnologia NFC la nivel de masa, solutie lansata deja de ING si Visa. Pe de alta parte, se dezvolta si aplicatiile de portofel electronic, prin care cardul (mai exact datele acestuia) este integrat in telefonul mobil, pentru a se efectua plati online, iar mai nou aplicatii de plati mobile prin coduri QR, prin care cardul este exclus din joc. Va ajunge asadar smartfonul sa inlocuiasca cardul? Si daca da, cand? Ce spune seful Visa Europe in Romania, Catalin Cretu, despre noile tendinte in platile electronice si cine va avea de castigat, in interviul de mai jos.
Bancherul.ro: Vor atinge cardurile contactless o masa critica de anul viitor?
Catalin Cretu: Vom ajunge la o masa critica, in sensul in care jucatorii mari (banci) vor termina certificarile cu Visa si vor incepe sa emita din ce in ce mai multe carduri, de la inceputul anului viitor. In momentul de fata avem 3 emitenti si estimam ca vor mai intra inca 3 pana la sfarsitul anului, deci vom avea in total 6 emitenti de carduri in acest an.
Apoi, avem deja 5 banci acceptatoare care au posibilitatea sa instaleze POS-uri contactless si va mai intra inca o banca, deci vor fi tot 6 pana la sfarsitul anului sau inceputul anului viitor. Astfel incat din 2014 vom avea efectiv un grup important de banci mari care vor incepe sa emita si sa accepte carduri contactless si va incepe sa devina vizibila prezenta acestor carduri si a POS-urilor contactless in piata.
In ce locuri vom putea plati cu cardurile contactless?
Vom observa ca POS-urile vor fi pozitionate la doua tipuri de comercianti, precum si in mijloacele de transport in comun. Astfel, putem face tranzactii cu carduri contactless la magazinele mici, unde valoarea medie a unei cumparaturi este sub 100 de lei, plafonul sub care poti face o tranzactie contactless in Romania, avantajul fiind acela ca ca vom putea face aceste cumparaturi mult mai rapid.
A doua situatie este cea de la marii retaileri, precum Carrefour sau Mega Image, unde interesul este foarte mare pentru rapiditatea tranzactiei asigurata de cardul contactless, intrucat traficul este mare si orice secunda este multiplicata de numarul foarte mare de clienti. Cumparaturile se vor putea face asadar mult mai rapid, in special acolo unde sunt case expres, cu cumparaturi putine si valori sub 100 de lei. De altfel, cumparatura medie, inclusiv la magazinele mari, este in jur de 100 de lei, deci si acolo vor putea fi facute multe dintre aceste tranzactii contactless foarte repede. Evident ca vor putea fi facute si tranzactii de valori mai mari cu cardurile contactless, dar cu introducerea PIN-ului. Acestea sunt cele doua situatii unde va fi vizibila experienta contactless.
Practic, odata cu cresterea vizibilitatii acestor tipuri de tranzactii, noi speram ca aceste noi produse vor contribui si la schimbarea modului de relationare a unui alt segment mai timid fata de plata cu cardul. Acesti clienti, vazand cat de usor se poate plati, fara a mai da cardul din mana, si chiar fara a-l scoate din portofel, doar prin apropierea de POS, precum si fara introducerea codului PIN, vor incpe sa faca si ei plati cu cardul.
Foarte important este ca acceptarea sa se dezvolte inaintea emiterii, pentru a avea unde sa se faca tranzactiile, motiv pentru care numarul acceptatorilor este mai mare. De aceea procesul de acceptare dureaza mai mult, pentru ca trebuie sa instalezi POS-ul, sa faci training cu comerciantul.
Un alt loc de plata cu cardurile contactlees sunt mijloacele de transport in comun, care in lumea contactless este asa-zisa “killer application”. Aici deocamdata sunt doar 2 jucatori, BCR si BRD, intrucat acestia au pornit la drum prin aplicatii care permiteau efectuarea de tranzactii doar cu propriile carduri. Din ce in ce mai mult insa, cele 2 banci sunt interesate sa aiba un “open loop”, astfel incat orice card din Romania sau din lume sa poata fi utilizat pentru plata transportului in comun in tara.
Speram ca procesul de deschidere spre alte carduri sa fie mai rapid, pentru ca este in interesul bancilor pentru a avea mult mai multe tranzactii contractless. Conteaza foarte mult sa ai un card pe care sa-l folosesti zilnic: prinzi un alt curaj cand vezi cat de usor se face plata, ca lucrurile se misca, prinzi o mai mare incredere pentru a face si plati in magazin. Deci toate aceste trei situatii (platile in magazine mici, in cele mari si in transportul in comun) vor continua sa fie mai vizibile, si e bine ca bancile au inceput cu toate aceste 3 segmente de comercianti.
Cardurile contactless deschid calea catre platile cu telefonul mobil prin tehnologia NFC. Avem deja prima banca ce a lansat acest serviciu, ING...
Exact. Dupa o serie de proiecte pilot dezvoltate de mai multe banci, ING a lansat primul program comercial mobile NFC, care are la centru aplicatia Visa PayWave. Aici, fiecare banca se pozitioneaza cum crede in privinta strategiei de inovatie. Unele banci merg mai departe, precum ING, care a dat drumul la cardurile contactless si imediat si la platile cu telefonul mobil NFC. Cred ca banca se uita sa targeteze intreg portofoliul de clienti cu cardul contactless si un anumit segment cu telefoanele mobile. Practic tehnologia este inmagazinata in cardul micro SD care intra in telefon, asadar este nevoie de un smarphone care sa accepte acest micro SD.
Pe de alta parte, MasterCard a lansat un portofel electronic, un alt tip de plati mobile...
Da, dar se bazeaza pe plata online, nu e mobile NFC. Telefonul este acum ca un mic computer si poti face plata la comercianti mai usor, printr-o aplicatie online. Si noi avem acest produs, se numeste V.me, foarte performant, lasat deja in cateva piete mari din Europa, precum Marea Britanie si Spania, urmand a fi lansat si in alte piete. Evident ca in masura in care se termina aceste prime instalari in pietele mai mari, pentru a se testa integrarea, va veni si in Romania.
Cred ca este bine ca nu suntem in primul val, pentru ca intotdeauna in acesta se fac mai multe teste, se face “fine tuningul”, astfel incat in momentul in care s-au invatat toate lectiile, poti da drumul altundeva, mult mai usor si mai rapid. Deci probabil ca vom fi in valul 2, dar depinde si de disponibilitatea bancilor sa doreasca sa implementeze acest lucru. Produsul nostru, V.me, se adreseaza bancilor, acestea il vor lansa. Este un produs foarte sigur si foarte prietenos pentru utilizatorii de online.
Important este aici urmatorul lucru: una este sa-l lansezi, dar important e sa ai comercianti inrolati care sa accepte aceste plati, astfel incat sa ai tranzactii de masa. Altfel, daca lansezi si ai doar 2,3 comercianti, va dura mult pana sa prinda. De aceea este important ca implementarile acestea sa se faca cu un numar semnificativ de comercianti care sa accepte platile.
Depinde si de tipul comerciantilor: la magazinele de haine, de exemplu, ai nevoie si sa vezi si eventual sa probezi, deci e mai potrivit pentru platile cu cardul, pe cand alte plati, precum facturile, unde nu trebuie sa vezi nimic iar valorile sunt mai mari, se preteaza genul platilor online.
In acelasi timp o alta banca, Garanti, lanseaza platile mobile cu codurile QR, un alt gen de plati mobile, o alternativa la carduri...
Asistam la un ecosistem in care tot mai multi jucatori vor sa joace in piata platilor electronice. De exemplu PayPal, care este in platile online un jucator important in lume, si care incearca sa intre si pe tranzactii fizice, la fel exista multi alti jucatori care incearca sa intre in acest ecosistem al platilor, precum Google, care si-a lansat wallet (portofelul electronic). Exista tot mai multi jucatori din afara sectorului traditional care incearca sa intre pe aceasta zona a platilor electronice, intrucat este una care creste, fata de zonele in care acestia activeaza traditional si care fie scad fie stagneaza.
De aceea reprezinta o tinta activa aceasta zona pentru un numar tot mai mare de jucatori care pana acum nu s-au ocupat de acest lucru. Exista foarte multe wallet-uri. Problema este urmatoarea: cati comercianti vor accepta un anumit tip de solutie, pentru ca daca lansezi o solutie noua, trebuie sa te asiguri ca este si acceptata in masa, ca nu ramana un produs de nisa, iar solutiile de acceptare sunt esentiale aici.
Daca la un anumit gen de solutie ai acceptarea la un numar limitat de comercianti, devine problematic. Solutiile trebuie imbratisate nu doar de comercianti, ci si de toate bancile cand vine vorba de acceptare. Cand lansezi o asemenea solutie mai putin traditionala te bazezi mai intai pe reteaua ta de acceptare. Daca vrei sa te bazezi pe reteaua totala a tarii, inseamna ca toate bancile acceptatoare trebuie sa adopte o anumita solutie. Altfel, ce o sa faci? O sa-i spui clientului: luati solutia noastra si iata lista de comercianti unde o puteti folosi?
In al doilea rand, trebuie ca si clientii sa aiba incredere in acea solutie, precum si o usurinta in a o folosi. Altfel, daca e prea complicata si greoaie si nu merge din prima, nu va avea succes. Asadar, lansarea oricarei solutii, fie cu QR code, fie mobile NFC sau contactless, toate trebuie sa aiba in vedere, cand te uiti la probabilitatea de a avea succes, acesti factori: ca toata reteaua sa poata sa ofere solutia respectiva, astfel incat sa nu fie limitata la anumite nise, altfel devine greu de inteles pentru utilizatori. Ei se intreaba unde se duce cu solutia data doar de banca lui: doar la 1 din 100 de terminale? Care sunt acestea?
In al doilea rand, trebuie sa am incredere ca solutia sa se miste bine, sa fie “user friendly”, usoara, prietenoasa si sigura, acest din urma aspect fiind foarte important. Si stiti bine ca noi, ca brand foarte important, punem o foarte mare importanta pe siguranta si securitate, pentru ca e nevoie de un singur atac de succes pentru ca omul sa aiba mari probleme si sa piarda total increderea intr-un anumit instrument de plata. Abia atunci cand ai toate aceste elemente poti spune ca e de succes.
Noi consideram ca toate aceste solutii sunt binevenite, pentru ca asigura concurenta, ofera clientilor o paleta mai larga de solutii posibile de plata, piata insa, si consumatorul final, va hotari care este solutia de succes care va atinge masa critica.
Si am ajuns si la vesnica intrebare: daca inlocuieste telefonul mobil cardul...
Aceeasi intrebare era in urma cu ceva timp daca inlocuieste cardul cu cip pe cel cu banda magnetica, iar ceea ce spuneam atunci o spun si acum: nu se poate face o inlocuire automata, intotdeauna vor exista oameni care fie prin profilul lor demografic, fie prin increderea sau neincrederea in solutii noi, vor dori sa ramana la instrumentul traditional, care este cardul in momentul de fata. Dar vor exista altii, un segment tot mai larg, care se vor muta cu repeziciune catre telefonul mobil.
Astfel incat tranzitia poate se va face, dar se va face in timp. Noi intr-adevam estimam ca pana in 2020 vom avea 50% din tranzactiile totale cu telefonul mobil. Deci anticipam intr-adevar o dinamica destul de puternica catre telefonul mobil.
In aceste conditii, cum va evolua piata: vom avea mai multe solutii, mai multe companii, care vor lua o parte din cota de piata a companiilor de carduri?
E greu de anticipat, insa cum spuneam mai devreme, depinde cine va avea solutia castigatoare. Toata lumea se uita, e clar, catre telefonul mobil. E clar ca granita dintre comertul online si offline incepe sa devina tot mai neclara. Multa lume intra intr-un magazin dupa ce s-a documentat online si chiar plateste online, dupa ce probeaza produsul in magazin. De aceea, magazinele, chiar si cele de mancare, au inceput sa-si faca platforme de vanzare online. In Coreea, la metrou, poti scana pe un perete fotografia unui pepene si acesta este deja pus intr-un cos si livrat acasa.
E greu de spus care va fi solutia castigatoare in momentul de fata, dar este foarte clar ca ecosistemul se aglomereaza ca niciodata cu jucatori netraditionali care intra in zona jucatorilor traditionali, depinde de fiecare cum stie sa-si gestioneze atuurile. Atuurile noastre, ale Visa, sunt ca suntem in acest ecosistem de foarte mult timp, credem ca ne intelegem destul de bine clientii, bancile, dar si alte entitati, pentru ca in momentul de fata orice institutie de plata poate deveni membra Visa, nu doar bancile, ci si IFN-uri, magazine care-si fac institutii de plata, inclusiv dintre jucatorii netraditionali, conform directivelor europene.
Avem deci un brand puternic, focus pe securitate maxima, pe solutii noi, care sa fie interoperatbile, astfel incat sa ne asiguram ca este imbratisata de toata piata sau este disponibila pentru toata piata, si depinde de fiecare banca sau alte entitate sa aleaga solutia noastra. Si sunt ceilalti care vin din zona de IT, mobile, si care se bazeaza mai mult pe interfata, pe user-friendlyness, au atuurile lor, urmeaza sa vedem cine are intr-adevar solutia sau solutiile castigatoare. Se poate ca, la un moment dat, un segment mare de clienti sa mearga catre o solutie, un alt segment catre alta solutie. De exemplu, in Romania exista inca foarte multi oameni care nu au smarphone. Exista aici posibilitati sa te duci si la acei oameni cu niste solutii care sa-i ajute sa faca plati cu telefonul prin alte modalitati, precum SMS. E greu inca de facut o predictie.
Vezi continuarea interviului in CLUBUL BANCHERILOR si dezbate acolo subiectul platilor electronice
Vezi care este strategia Visa in urmatoarea perioada in ceea ce priveste platile electronice, cu cardul, cu telefonul mobil, online, precum si care este procedura de recuperare a bancilor in cazul unei fraude.
Comentarii
Adauga un comentariu
Adauga un comentariu folosind contul de Facebook
Alte stiri din categoria: Interviu
Viva Credit a redus dobanda la credite de la 1,2% la 1% pe zi
Viva Credit a redus dobanda la creditele mai mici de 5.000 de lei de la 1,2% pe zi la 1% pe zi, pentru a se conforma Legii 243/2024 privind plafonarea dobanzilor la creditele IFN-urilor, spune directorul general al Viva Credit, Ionut Stan, in raspunsurile la intrebarile detalii
Creditul e bun daca te ajuta sa-ti cresti veniturile si sa-ti scazi cheltuielile
Provocările fiscale și economice ale anului 2025 trebuie să-i găsească pregătiți pe consumatori, iar administrarea finanțelor personale devine un imperativ pentru cei care vor să își păstreze confortul din prezent sau să își țină sub control problemele financiare, se detalii
Revolut, acuzata de clienti ca permite fraude online. Banca le raspunde ca sunt fraude autorizate si ca vina este a Meta
Mai multi cititori ni s-au plans ca au fost victimele unor inselatorii online prin tranferuri din contul Revolut, fara ca banca sa poata depista fraudele. Revolut a refuzat sa-si asume responsabilitatea pentru fraudele online ( detalii
Cum ne pregatim de cresterea taxelor de anul viitor: economisim, reducem gradul de indatorare, tinem legatura cu banca
Anul viitor am putea asista la creșterea unor taxe și la impozite mai mari pentru proprietăți, avertizează invitații podcastului găzduit de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), conform unui comunicat de presa, in care se detalii
- Rata la credite nu trebuie sa depaseasca 25% din venituri
- Bancile nu trimit clientilor linkuri si nu le cer date personale
- Contractul unui credit trebuie sa contina si solutii in cazul neplatii ratei
- Beneficiarul unui credit trebuie sa stie ce solutii are daca nu poate plati rata
- IFN-urile nu vor sa rezolve reclamatiile clientilor prin CSALB
- Aplicatia YOU BRD are probleme de functionare
- Masura de prevenire a fraudelor online: aplicatia Raiffeisen detecteaza preluarea controlului telefonului de alta aplicatie
- Suntem intr-o perioada in care nu este clar pe ce venituri ne putem baza in viitor
- Banca Transilvania a rezolvat toate litigiile cu clientii bancilor preluate
- Scaderea ratei la credit trebuie insotita de o regandire a modului de viata
Profil de Bancher
-
Florentina Stilu, director Cash Management
Raiffeisen Bank
„Anul 2011 a marcat clar schimbarea preferintei ... vezi profil
Criza COVID-19
- In majoritatea unitatilor BRD se poate intra fara certificat verde
- La BCR se poate intra fara certificat verde
- Firmele, obligate sa dea zile libere parintilor care stau cu copiii in timpul pandemiei de coronavirus
- CEC Bank: accesul in banca se face fara certificat verde
- Cum se amana ratele la creditele Garanti BBVA
Topuri Banci
- Topul bancilor dupa active si cota de piata in perioada 2022-2015
- Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la creditele de nevoi personale
- Topul bancilor la active in 2019
- Topul celor mai mari banci din Romania dupa valoarea activelor in 2018
- Topul bancilor dupa active in 2017
Asociatia Romana a Bancilor (ARB)
- Băncile din România nu au majorat comisioanele aferente operațiunilor în numerar
- Concurs de educatie financiara pentru elevi, cu premii in bani
- Creditele acordate de banci au crescut cu 14% in 2022
- Romanii stiu educatie financiara de nota 7
- Gradul de incluziune financiara in Romania a ajuns la aproape 70%
ROBOR
- ROBOR: ce este, cum se calculeaza, ce il influenteaza, explicat de Asociatia Pietelor Financiare
- ROBOR a scazut la 1,59%, dupa ce BNR a redus dobanda la 1,25%
- Dobanzile variabile la creditele noi in lei nu scad, pentru ca IRCC ramane aproape neschimbat, la 2,4%, desi ROBOR s-a micsorat cu un punct, la 2,2%
- IRCC, indicele de dobanda pentru creditele in lei ale persoanelor fizice, a scazut la 1,75%, dar nu va avea efecte imediate pe piata creditarii
- Istoricul ROBOR la 3 luni, in perioada 01.08.1995 - 31.12.2019
Taxa bancara
- Normele metodologice pentru aplicarea taxei bancare, publicate de Ministerul Finantelor
- Noul ROBOR se va aplica automat la creditele noi si prin refinantare la cele in derulare
- Taxa bancara ar putea fi redusa de la 1,2% la 0,4% la bancile mari si 0,2% la cele mici, insa bancherii avertizeaza ca indiferent de nivelul acesteia, intermedierea financiara va scadea iar dobanzile vor creste
- Raiffeisen anunta ca activitatea bancii a incetinit substantial din cauza taxei bancare; strategia va fi reevaluata, nu vor mai fi acordate credite cu dobanzi mici
- Tariceanu anunta un acord de principiu privind taxa bancara: ROBOR-ul ar putea fi inlocuit cu marja de dobanda a bancilor
Statistici BNR
- Deficitul contului curent, aproape 20 miliarde euro după primele nouă luni
- Deficitul contului curent, aproape 18 miliarde euro după primele opt luni
- Deficitul contului curent, peste 9 miliarde euro pe primele cinci luni
- Deficitul contului curent, 6,6 miliarde euro după prima treime a anului
- Deficitul contului curent pe T1, aproape 4 miliarde euro
Legislatie
- Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare
- Rambursarea anticipata a unui credit, conform OUG 50/2010
- OUG nr.21 din 1992 privind protectia consumatorului, actualizata
- Legea nr. 190 din 1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare
- Reguli privind stabilirea ratelor de referinţă ROBID şi ROBOR
Lege plafonare dobanzi credite
- BNR propune Parlamentului plafonarea dobanzilor la creditele bancilor intre 1,5 si 4 ori peste DAE medie, in functie de tipul creditului; in cazul IFN-urilor, plafonarea dobanzilor nu se justifica
- Legile privind plafonarea dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de firmele de recuperare se discuta in Parlament (actualizat)
- Legea privind plafonarea dobanzilor la credite nu a fost inclusa pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputatilor
- Senatorul Zamfir, despre plafonarea dobanzilor la credite: numai bou-i consecvent!
- Parlamentul dezbate marti legile de plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor cesionate de banci firmelor de recuperare (actualizat)
Anunturi banci
- Cate reclamatii primeste Intesa Sanpaolo Bank si cum le gestioneaza
- Platile instant, posibile la 13 banci
- Aplicatia CEC app va functiona doar pe telefoane cu Android minim 8 sau iOS minim 12
- Bancile comunica automat cu ANAF situatia popririlor
- BRD bate recordul la credite de consum, in ciuda dobanzilor mari, si obtine un profit ridicat
Analize economice
- Inflația anuală a crescut marginal
- Comerțul cu amănuntul - în creștere cu 7,7% cumulat pe primele 9 luni
- România, pe locul 16 din 27 de state membre ca pondere a datoriei publice în PIB
- România, tot prima în UE la inflația anuală, dar decalajul s-a redus
- Exporturile lunare în august, la cel mai redus nivel din ultimul an
Ministerul Finantelor
- Datoria publică, 51,4% din PIB la mijlocul anului
- Deficit bugetar de 3,6% din PIB după prima jumătate a anului
- Deficit bugetar de 3,4% din PIB după primele cinci luni ale anului
- Deficit bugetar îngrijorător după prima treime a anului
- Deficitul bugetar, -2,06% din PIB pe primul trimestru al anului
Biroul de Credit
- FUNDAMENTAREA LEGALITATII PRELUCRARII DATELOR PERSONALE IN SISTEMUL BIROULUI DE CREDIT
- BCR: prelucrarea datelor personale la Biroul de Credit
- Care banci si IFN-uri raporteaza clientii la Biroul de Credit
- Ce trebuie sa stim despre Biroul de Credit
- Care este procedura BCR de raportare a clientilor la Biroul de Credit
Procese
- ANPC pierde un proces cu Intesa si ARB privind modul de calcul al ratelor la credite
- Un client Credius obtine in justitie anularea creditului, din cauza dobanzii prea mari
- Hotararea judecatoriei prin care Aedificium, fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinte, si statul sunt obligati sa achite unui client prima de stat
- Decizia Curtii de Apel Bucuresti in procesul dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinte si Curtea de Conturi
- Vodafone, obligata de judecatori sa despagubeasca un abonat caruia a refuzat sa-i repare un telefon stricat sau sa-i dea banii inapoi (decizia instantei)
Stiri economice
- Datoria publică, 52,7% din PIB la finele lunii august 2024
- -5,44% din PIB, deficit bugetar înaintea ultimului trimestru din 2024
- Prețurile industriale - scădere în august dar indicele anual a continuat să crească
- România, pe locul 4 în UE la scăderea prețurilor agricole
- Industria prelucrătoare, evoluție neconvingătoare pe luna iulie 2024
Statistici
- România, pe locul trei în UE la creșterea costului muncii în T2 2024
- Cheltuielile cu pensiile - România, pe locul 19 în UE ca pondere în PIB
- Dobanda din Cehia a crescut cu 7 puncte intr-un singur an
- Care este valoarea salariului minim brut si net pe economie in 2024?
- Cat va fi salariul brut si net in Romania in 2024, 2025, 2026 si 2027, conform prognozei oficiale
FNGCIMM
- Programul IMM Invest continua si in 2021
- Garantiile de stat pentru credite acordate de FNGCIMM au crescut cu 185% in 2020
- Programul IMM invest se prelungeste pana in 30 iunie 2021
- Firmele pot obtine credite bancare garantate si subventionate de stat, pe baza facturilor (factoring), prin programul IMM Factor
- Programul IMM Leasing va fi operational in perioada urmatoare, anunta FNGCIMM
Calculator de credite
- ROBOR la 3 luni a scazut cu aproape un punct, dupa masurile luate de BNR; cu cat se reduce rata la credite?
- In ce mall din sectorul 4 pot face o simulare pentru o refinantare?
Noutati BCE
- Acord intre BCE si BNR pentru supravegherea bancilor
- Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%
- BCE creste dobanda la 2%, dupa ce inflatia a ajuns la 10%
- Dobânda pe termen lung a continuat să scadă in septembrie 2022. Ecartul față de Polonia și Cehia, redus semnificativ
- Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%
Noutati EBA
- Bancile romanesti detin cele mai multe titluri de stat din Europa
- Guidelines on legislative and non-legislative moratoria on loan repayments applied in the light of the COVID-19 crisis
- The EBA reactivates its Guidelines on legislative and non-legislative moratoria
- EBA publishes 2018 EU-wide stress test results
- EBA launches 2018 EU-wide transparency exercise
Noutati FGDB
- Banii din banci sunt garantati, anunta FGDB
- Depozitele bancare garantate de FGDB au crescut cu 13 miliarde lei
- Depozitele bancare garantate de FGDB reprezinta doua treimi din totalul depozitelor din bancile romanesti
- Peste 80% din depozitele bancare sunt garantate
- Depozitele bancare nu intra in campania electorala
CSALB
- La CSALB poti castiga un litigiu cu banca pe care l-ai pierde in instanta
- Negocierile dintre banci si clienti la CSALB, in crestere cu 30%
- Sondaj: dobanda fixa la credite, considerata mai buna decat cea variabila, desi este mai mare
- CSALB: Romanii cu credite caută soluții pentru reducerea ratelor. Cum raspund bancile
- O firma care a facut un schimb valutar gresit s-a inteles cu banca, prin intermediul CSALB
First Bank
- Ce trebuie sa faca cei care au asigurare la credit emisa de Euroins
- First Bank este reprezentanta Eurobank in Romania: ce se intampla cu creditele Bancpost?
- Clientii First Bank pot face plati prin Google Pay
- First Bank anunta rezultatele financiare din prima jumatate a anului 2021
- First Bank are o noua aplicatie de mobile banking
Noutati FMI
- FMI: criza COVID-19 se transforma in criza economica si financiara in 2020, suntem pregatiti cu 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari, pentru a ajuta tarile in dificultate; prioritatea sunt ajutoarele financiare pentru familiile si firmele vulnerabile
- FMI cere BNR sa intareasca politica monetara iar Guvernului sa modifice legea pensiilor
- FMI: majorarea salariilor din sectorul public si legea pensiilor ar trebui reevaluate
- IMF statement of the 2018 Article IV Mission to Romania
- Jaewoo Lee, new IMF mission chief for Romania and Bulgaria
Noutati BERD
- Creditele neperformante (npl) - statistici BERD
- BERD este ingrijorata de investigatia autoritatilor din Republica Moldova la Victoria Bank, subsidiara Bancii Transilvania
- BERD dezvaluie cat a platit pe actiunile Piraeus Bank
- ING Bank si BERD finanteaza parcul logistic CTPark Bucharest
- EBRD hails Moldova banking breakthrough
Noutati Federal Reserve
- Federal Reserve anunta noi masuri extinse pentru combaterea crizei COVID-19, care produce pagube "imense" in Statele Unite si in lume
- Federal Reserve urca dobanda la 2,25%
- Federal Reserve decided to maintain the target range for the federal funds rate at 1-1/2 to 1-3/4 percent
- Federal Reserve majoreaza dobanda de referinta pentru dolar la 1,5% - 1,75%
- Federal Reserve issues FOMC statement
Noutati BEI
- BEI a redus cu 31% sprijinul acordat Romaniei in 2018
- Romania implements SME Initiative: EUR 580 m for Romanian businesses
- European Investment Bank (EIB) is lending EUR 20 million to Agricover Credit IFN
Mobile banking
- Comisioanele BRD pentru MyBRD Mobile, MyBRD Net, My BRD SMS
- Termeni si conditii contractuale ale serviciului You BRD
- Recomandari de securitate ale BRD pentru utilizatorii de internet/mobile banking
- CEC Bank - Ghid utilizare token sub forma de card bancar
- Cinci banci permit platile cu telefonul mobil prin Google Pay
Noutati Comisia Europeana
- Avertismentul Comitetului European pentru risc sistemic (CERS) privind vulnerabilitățile din sistemul financiar al Uniunii
- Cele mai mici preturi din Europa sunt in Romania
- State aid: Commission refers Romania to Court for failure to recover illegal aid worth up to €92 million
- Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV)
- Infringements: Commission refers Greece, Ireland and Romania to the Court of Justice for not implementing anti-money laundering rules
Noutati BVB
- BET AeRO, primul indice pentru piata AeRO, la BVB
- Laptaria cu Caimac s-a listat pe piata AeRO a BVB
- Banca Transilvania plateste un dividend brut pe actiune de 0,17 lei din profitul pe 2018
- Obligatiunile Bancii Transilvania se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti
- Obligatiunile Good Pople SA (FRU21) au debutat pe piata AeRO
Institutul National de Statistica
- Deficitul balanței comerciale la 9 luni, cu 15% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut
- Producția industrială, în scădere semnificativă
- Pensia reală, în creștere cu 8,7% pe luna august 2024
- Avansul PIB pe T1 2024, majorat la +0,5%
- Industria prelucrătoare a trecut pe plus în aprilie 2024
Informatii utile asigurari
- Data de la care FGA face plati pentru asigurarile RCA Euroins: 17 mai 2023
- Asigurarea împotriva dezastrelor, valabilă și in caz de faliment
- Asiguratii nu au nevoie de documente de confirmare a cutremurului
- Cum functioneaza o asigurare de viata Metropolitan pentru un credit la Banca Transilvania?
- Care sunt documente necesare pentru dosarul de dauna la Cardif?
ING Bank
- La ING se vor putea face plati instant din decembrie 2022
- Cum evitam tentativele de frauda online?
- Clientii ING Bank trebuie sa-si actualizeze aplicatia Home Bank pana in 20 martie
- Obligatiunile Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrala si de Est, intermediata de ING Bank
- ING Bank transforma departamentul de responsabilitate sociala intr-unul de sustenabilitate
Ultimele Comentarii
-
LOAN OFFER
Buna ziua Aceasta pentru a informa publicul larg că oferim împrumuturi celor care au nevoie de ... detalii
-
!
Greu cu limba romana! Ce legatura are cuvantul "ecosistem" din limba romana cu sistemul de plati ... detalii
-
Bancnote vechi
Am 2 bancnote vechi:1-1000000lei;2-5000000lei Anul ... detalii
-
Bancnote vechi
Numar de ... detalii
-
Bancnote vechi
Am 3 bancnote vechi:1-1000000lei;1-5000lei;1-100000;mai multe bancnote cu eclipsa de ... detalii