BNR taie 2% din rezervele minime obligatorii in valuta ale bancilor

Autor: Bancherul.ro
2017-05-05 13:10

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis sa scada nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) cu doua procente, de la 10% la 8% din depozitele detinute de banci retinute de banca centrala in cadrul rezervei valutare.

RMO reprezinta o masura restrictiva de politica monetara impusa de BNR inaintea crizei din 2008, in plina euforie economica, pentru a limita cresterea accelerata a creditelor acordate de banci, care a stimulat excesiv cresterea economica si a determinat aparitia unei bule pe piata imobiliara, adica majorarea excesiva a preturilor imobilelor.

RMO in valuta au fost majorate astfel pana la 40% din depozitele bancilor, in speranta ca BNR va mai putea atenua exuberanta creditelor in euro si franci elvetieni (CHF), care aveau dobanzi mult mai mici decat cele in lei, astfel ca cei mai multi romani nu puteau obtine credite ipotecare decat in valuta straina.

Restrictia BNR nu s-a dovedit insa eficienta, bancile gasind solutii de a o evita, astfel ca imprumuturile in valuta au putut fi oprite doar de criza izbucnita in toamna lui 2008.

Iar consecintele au fost majore: cei cu credite in valuta, in special in CHF, au trebuit sa suporte cresteri mari ale ratelor lunare pentru rambursarea imprumuturilor, din cauza cresterii cursului valutar leu/euro si mai ales leu/CHF.

Cursul leu/CHF aproape s-a dublat pana la inceputul lui 2015, cand Banca Centrala a Elvetiei a renuntat la plafonarea artificiala a monedei sale, care reprezinta o valuta de refugiu pentru investitori in perioade de criza, astfel ca se apreciaza foarte mult.

Creserea cursului leu/CHF cu peste 20% intr-o singura zi a scos in strada sute  de romani cu credite in franci, insa bancile, BNR, Guvernul si Parlamentul nu au facut nimic pentru a-i ajuta, considerand ca doar ei trebuie sa suporte povara cursului de schimb.

In Parlament s-a initiat, totusi, un proiect de lege pentru conversia in lei a creditelor in CHF la un curs mai mic decat cel din prezent, insa a fost abandonat dupa vizita delegatiei FMI, care nu era de acord ca bancile sa fie afectate.

BNR a promis ca va discuta cu bancile pentru ca acestea sa suporte si ele o parte din povara cursului, dar fara succes.

In aceste conditii, in 2016, dupa intreruperea acordului cu FMI si in ajunul alegerilor parlamentare, Parlamentul a adoptat doua legi populiste si extremiste, darea in plata si conversia la cursul istoric, initiate de avocatul Gheorghe Piperea, devenit cunoscut prin procesele impotriva bancilor privind clauzele abuzive din contractele de credit.

Ambele legi au fost insa declarate ilegale, partial sau total, de catre Curtea Constitutionala, care insa a permis ca legea darii in plata (Legea 77/2016) sa poata fi aplicata daca o instanta de judecata constata existenta impreviziunii, prevazuta in Codul Civil, adica aparitia unui eveniment neprevazut, cum este deprecierea cursului, care sa fi afectat capacitatea clientului de a-si plati rata. Caz in care judecatorii pot decide reechilibrarea prestatiilor, adica scaderea ratelor lunare la credite.

Dupa criza din 2008, creditul in valuta a fost restrictionat de BNR, astfel ca bancile au putut acorda credite de consum doar in lei. Totusi, au continuat sa se acorde credite ipotecare in valuta, exclusiv in euro, creditele in CHF fiind interzise de BNR, in special credite garantate de stat prin programul Prima Casa.

Odata cu scaderea dobanzilor in lei si dupa decizia ca programul Prima Casa sa fie doar in lei, din 2013, si creditele ipotecare au inceput sa se acorde doar in lei.

In aceste conditii, ponderea creditelor in valuta, de 70% din tota, s-a diminuat treptat, pana sub 50% in prezent, determinand BNR sa initieze un proces de reducere a rezervelor minime in valuta, care nu mai au acum, practic, niciun efect asupra creditarii in valuta.

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară (comunicat de presa):

În şedinţa din 5 mai 2017 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:

- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an;

- Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;

- Reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 8 la sută de la 10 la sută începând cu perioada de aplicare 24 mai -23 iunie 2017. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8 la sută.

Notă: Comunicatul detaliat va fi prezentat în cadrul unui briefing de presă susţinut de Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la ora 15:00 la sediul BNR, Sala Mitiţă Constantinescu.

Rata anuală a inflației a rămas relativ constantă în luna martie 2017, la 0,18 la sută, comparativ cu luna anterioară (0,2 la sută), în concordanţă cu prognoza BNR. Această evoluţie s-a datorat temperării dinamicii anuale a preţului combustibililor, ce a compensat efectele accelerării creşterii preţurilor volatile alimentare şi a inflaţiei CORE2 ajustat1, a cărei rată anuală a urcat la 1,04 la sută, de la 0,91 la sută în februarie.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să își restrângă valoarea negativă, ajungând în martie 2017 la -0,9 la sută, de la -1,1 la sută în luna februarie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a urcat la -0,5 la sută, de la -0,7 la sută în februarie 2017. Traiectoria ascendentă a celor doi indicatori se datorează, în bună măsură, disipării graduale din calculul acestora a variațiilor anuale afectate de reducerea cotei TVA din iunie 2015.

Creșterea economică s-a accelerat peste așteptări în trimestrul IV 2016, datele revizuite indicând o dinamică anuală a PIB real de 4,8 la sută. Ritmul mai rapid de creştere s-a datorat, în principal, contribuției exportului net, ca urmare a ecartului pozitiv dintre ritmurile anuale de creştere a exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii. Pe ansamblul anului 2016, majorarea cu 4,8 la sută a PIB a avut ca determinant consumul privat, care a atins cel mai ridicat ritm de creştere din ultimii nouă ani (7,3 la sută), în condiţiile relaxării politicii fiscale şi celei de venituri, precum şi ale îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă. În schimb, aportul formării brute de capital fix a devenit negativ.

Pentru anul 2017, cele mai recente date statistice relevă menținerea în primele două luni a unei dinamici anuale ridicate a volumului cifrei de afaceri din comerț şi servicii, accelerarea creşterii producției industriale, dar și prelungirea declinului activității din construcții. În condiţiile în care creşterea dinamicii productivităţii muncii a fost inferioară celei înregistrate de câştigurile salariale, ritmul anual de creştere a costurilor salariale unitare din industrie a sporit comparativ cu ultimul trimestru al anului anterior.

Soldul contului curent al balanţei de plăţi a devenit pozitiv în primele două luni ale anului curent, pe fondul evoluţiei favorabile a balanței veniturilor primare, deşi deficitul comerţului cu bunuri s-a adâncit comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Condițiile monetare reale și-au menținut caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat și-a amplificat dinamica anuală în luna martie (3,1 la sută, de la 2,1 la sută în februarie). Evoluţia creează premisele stopării în acest an a traiectoriei descendente a ponderii în PIB a creditului privat, inclusiv pe fondul diminuării operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante.

Creşterea a fost susţinută în principal de componenta în lei, a cărei dinamică anuală s-a mărit la 14,1 la sută în termeni anuali. Contribuţia majoră la această evoluţie a revenit împrumuturilor noi acordate societăților nefinanciare şi creditelor pentru consum. Pe acest fond, ponderea în total a creditului în lei s a majorat la 58,2 la sută (cel mai ridicat nivel înregistrat din ianuarie 1997), de la 34,6 la sută în mai 2012. Această evoluție asigură o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind, totodată, la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare.

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2017, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Scenariul actual al prognozei relevă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei pe întreg intervalul de proiecţie, însă pe o traiectorie uşor mai joasă decât cea prezentată în raportul precedent.

Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern și extern. Pe plan intern, acestea sunt generate, în principal, de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul recentelor inițiative legislative în sfera salarială și fiscală.

Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, având ca principale surse calendarul electoral din țările europene, negocierile pentru Brexit și politicile economice ale administraţiei SUA.

În aceste condiții și pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar. În contextul reducerii creditului în valută, al consolidării rezervelor valutare peste nivelul adecvat (35,96 miliarde euro la 30 aprilie 2017) și al îmbunătățirii structurii acestora, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 8 la sută de la 10 la sută începând cu perioada de aplicare 24 mai -23 iunie 2017. Măsura vizează continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene și ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8 la sută.

Deciziile CA al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că un mix echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menţinerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse pe plan global.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru realizarea obiectivelor pe care le are.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 15 mai 2017. În aceste condiţii, minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară va fi publicată pe website-ul BNR tot în data de 15 mai, la ora 15.00.

Conform calendarului anunțat, următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 3 iulie 2017.

(1) Rata inflaţiei de bază CORE 2 ajustată este calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi băuturilor alcoolice.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 5847

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  BCR Leasing  dobanda de politica monetara  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)