BNR explica masurile de urgenta in criza coronavirus COVID-19

Autor: Bancherul.ro
2020-03-27 18:00

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a explicat, in minuta sedintei de politica monetara din 20 martie 2020, motivele pentru care a adoptat masuri de urgenta pentru combaterea crizei coronavirusului COVID-19: reducerea dobanzii de politica monetara cu o jumatate de punct, la 2%, scaderea si mai ampla, cu un punct, la 2,5%, a dobanzii pentru facilitatea de creditare Lombard pentru banci, operatiuni repo si achizitii de titluri de stat, pentru furnizarea de lichiditati.

Masurile BNR au fost mult mai rapide si mai ample decat cele din timpul crizei financiare din 2008 si au marcat doua premiere: cumpararea de titluri de stat, interpretata ca o politica monetara non-standard tip relaxare cantitativa (quantitative easing-qe), precum si forward guidance, o indicatie privind nivelul asteptat al dobanzilor. (vezi aici detalii)

BNR a explicat ca "acest context reclamă și justifică o reacție imediată și hotărâtă a politicii monetare, în scopul atenuării impactului economic al pandemiei de coronavirus, complementar măsurilor de primă linie adoptate în domeniul sanitar și în cel fiscal-bugetar, având în vedere inclusiv spațiul relativ mai restrâns de care dispune politica fiscală pentru a aplica măsuri de sprijinire a firmelor și populației în actuala conjunctură."

BNR: "Oprirea accelerată a tot mai multe activități economice, începând cu a doua jumătate a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii epidemiei COVID-19, precum și restrângerea progresivă a cererii de consum făceau probabilă o frânare puternică a creșterii economice în trimestrul I, urmată de o contracție în termeni trimestriali, implicând o schimbare radicală de curs a economiei românești în primul semestru al anului, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa perspectivei inflației pe orizontul mai îndepărtat de timp.

Pe deasupra, balanța riscurilor la adresa evaluărilor preliminare privind creșterea economică, decurgând din incertitudinile deosebit de mari asociate acestora, era puternic înclinată în sens descendent.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că acest context reclamă și justifică o reacție imediată și hotărâtă a politicii monetare, în scopul atenuării impactului economic al pandemiei de coronavirus, complementar măsurilor de primă linie adoptate în domeniul sanitar și în cel fiscal-bugetar, având în vedere inclusiv spațiul relativ mai restrâns de care dispune politica fiscală pentru a aplica măsuri de sprijinire a firmelor și populației în actuala conjunctură.

O reacție promptă și bine calibrată - inclusiv din perspectiva instrumentelor de politică monetară utilizate -, s-a considerat a fi necesară și pentru asigurarea și consolidarea lichidității în sistemul bancar, în vederea funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare, precum și a finanțării în bune condiții a economiei reale și a sectorului bugetar.

Membrii Consiliului au convenit că adoptarea în actualul context a unui pachet consistent de măsuri de politică monetară este de natură să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracției provocate de pandemia de coronavirus, implicit la asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare."

Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 20 martie 2020

Data publicării: 27 martie 2020

În data de 20 martie 2020, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României s-a întrunit într-o ședință de urgență. La ședință au fost prezenți următorii membri: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară în baza unui raport referitor la evoluțiile macroeconomice și financiare recente și anticipate pe termen scurt, precum și a unui material privind deciziile de politică monetară adoptate în regim de urgență de băncile centrale din Europa Centrală și de Est, dar și a altor informații interne și externe disponibile.

Datele analizate au arătat că rata anuală a inflației a scăzut alert în primele două luni ale anului curent și a revenit astfel în jumătatea superioară a intervalului țintei, coborând în ianuarie la 3,6 la sută, de la 4,04 la sută în decembrie 2019, iar în februarie la 3,05 la sută, în linie cu previziunile. Corecția descendentă a venit aproape integral din scăderi de dinamică pe segmentele combustibili și LFO, și într-o mult mai mică măsură din descreșteri ale variației prețurilor produselor din tutun și a prețurilor administrate, evoluții atribuibile în principal unor efecte de bază și influențelor eliminării supraaccizei la carburanți și ale declinului neanticipat al cotației petrolului.

O contribuție minoră, și inferioară așteptărilor, a fost adusă și de inflația de bază, în condițiile în care rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a prelungit ascensiunea în ianuarie, contrar previziunilor - urcând la 3,74 la sută, de la 3,66 la sută în decembrie 2019 - și a scăzut în februarie la 3,60 la sută, inclusiv pe fondul unor efecte de bază dezinflaționiste, continuând, prin urmare să indice presiuni inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor salariale.

În același timp, creșterea economică s-a reaccelerat mult peste așteptări în trimestrul IV 2019 - la 4,3 la sută, de la 3,0 la sută în trimestrul III -, inclusiv în termeni trimestriali, făcând probabilă o mărire mai pronunțată a excedentului de cerere agregată decât cea anticipată. Totodată, contrar previziunilor, consumul gospodăriilor populației a redevenit în acest interval principalul motor al expansiunii economice, urmat la ceva distanță ca aport de for¬marea brută de capital fix și apoi de consumul administrației publice, a cărui contribuție s-a majorat considerabil - atingând un maxim al perioadei post-trimestrul III 2008 -, în condițiile creșterii deficitului bugetar la finalul anului mult peste limita de 3 la sută din PIB prevăzută de Pactul de stabilitate și creștere. Exportul net și-a diminuat însă vizibil aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul încetinirii mai pregnante a creșterii importurilor, în raport cu cea evidențiată în cazul exporturilor de bunuri și servicii, regăsită și în temperarea consistentă a creșterii anuale a soldului negativ al balanței comerciale. Deficitul de cont curent și-a atenuat însă doar foarte ușor dinamica anuală, iar gradul de acoperire a acestuia cu ISD și transferuri de capital și-a prelungit tendința descendentă.

Pe ansamblul anului 2019, avansul economic a rămas astfel deosebit de solid, încetinind doar ușor față de anul precedent - la 4,1 la sută, de la 4,4 la sută -, în contextul temperării ritmului consumului privat și al majorării contribuției negative a exportului net, dar și al redinamizării puternice a formării brute de capital fix și al accelerării semnificative a creșterii consumul administrației publice. Ponderea deficitului de cont curent în PIB s-a majorat în 2019 la 4,7 la sută, de la 4,4 la sută în anul anterior, iar gradul de acoperire a acestuia cu ISD și transferuri de capital s-a redus ușor, la circa 78 la sută, de la 83 la sută în 2018.

În același timp, cele mai recente date cu frecvență lunară – aferente lunii ianuarie 2020 – continuau să sugereze o creștere robustă a economiei în primul trimestru al anului curent, susținută atât de consumul privat, cât mai cu seamă de cererea de investiții. Indicative erau dinamizarea puternică în termeni anuali a vânzărilor cu amă¬nuntul și a serviciilor prestate populației, precum și reintensificarea semnificativă a activității în construcții și temperarea declinului pro¬ducției industriale, alături de accelerarea creșterii comenzilor noi în industria prelucrătoare, dar și a exporturilor și importurilor de bunuri și servicii, în condițiile relativei stabilizări a economiei europene și a celei globale. Și procesul de creditare a rămas viguros, dinamica anuală a creditelor noi atingând în prima lună a anului un maxim al perioadei post-octombrie 2015.

Tabloul economic global a început însă să se degradeze accelerat la mijlocul trimestrului I, iar incertitudinile asociate au sporit substanțial, în condițiile creșterii rapide a impactului advers exercitat asupra producției și a lanțurilor globale de aprovizionare, dar și asupra cererii, de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile aplicate în numeroase țări în scopul limitării extinderii acesteia, de natură să facă probabilă, potrivit evoluțiilor recente, intrarea în recesiune a economiei zonei euro și a celei globale în perspectivă apropiată.

Acestea au antrenat o deteriorare bruscă a sentimentului pe piața financiară internațională și creșterea la cote extreme a volatilității prețurilor tuturor claselor principale de active. În contextul unui sell-off generalizat, inclusiv piețele de obligațiuni din economiile avansate au fost afectate episodic de tensiuni crescute și de scăderea lichidității, în timp ce piețele financiare din economiile emergente au suferit ieșiri substanțiale de capital. Totodată, cotațiile internaționale ale petrolului și prețurile altor materii prime au consemnat scăderi ample.

În aceste condiții, guverne din numeroase țări, precum și instituții și organisme europene și internaționale au inițiat/anunțat măsuri și programe de natură fiscal-bugetară cu caracter extraordinar, menite să atenueze impactul economic al pandemiei. Totodată, inclusiv pentru a calma turbulențele de pe piețele financiare, băncile centrale majore dar și cele din economiile emergente, inclusiv din regiune, au schimbat abrupt sau au accentuat cursul politicii monetare, adoptând, și în regim de urgență, măsuri de relaxare a conduitei acesteia și de ameliorare a condițiilor de finanțare a economiei. Astfel, Federal Reserve a redus în doi pași, cu 150 de puncte de bază, intervalul țintă al federal funds rate, până la 0-0,25 la sută, a reinițiat cumpărări de active financiare și a sporit volumul lichidității injectate în sistemul financiar prin operațiuni reversibile, reducând totodată la zero rata rezervelor minime obligatorii. BCE a adoptat în cadrul a două ședințe măsuri vizând majorarea considerabilă a volumului achizițiilor de active financiare, suplimentarea operațiunilor de refinanțare pe termen mai lung și derularea operațiunilor țintite de refinanțare în condiții mai avantajoase. În regiune, Banca Națională a Cehiei a redus rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale și a decis creșterea preventivă a frecvenței operațiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse și utilizate activ în criza financiară din 2008. Banca Națională a Poloniei a adoptat un set chiar mai amplu de măsuri. Pe lângă reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale și îngustarea complementară a amplitudinii coridorului ratelor dobânzilor la facilitățile permanente, acesta a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operațiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituțiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligațiuni de stat pe piața secundară, precum și refinanțarea creditelor noi acordate de instituțiile de credit sectorului nefinanciar.

În contextul exacerbării volatilității pe piața financiară internațională, principalele cotații ROBOR de pe piața monetară internă și-au întrerupt tendința ușor descrescătoare manifestată în primele două luni ale trimestrului I, consemnând apoi, în a doua decadă a lunii martie, o creștere relativ abruptă. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat în lei au cunoscut ajustări ascendente semnificative, îndeosebi pe maturitățile mai lungi, inclusiv în condițiile deteriorării lichidității pe segmentul secundar al pieței – fenomen observat și în plan regional. Și cursul de schimb leu/euro s-a înscris la jumătatea lunii februarie pe o traiectorie crescătoare, considerabil mai temperată însă decât cea evidențiată în cazul ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune.

În același timp, evaluările preliminare realizate în contextul actual deosebit de fluid au arătat ca fiind posibilă continuarea scăderii ratei anuale a inflației în perspectivă apropiată, pe o traiectorie chiar ușor mai joasă decât cea prognozată în februarie, pe fondul declinului amplu al prețului petrolului. Totodată, oprirea accelerată a tot mai multe activități economice, începând cu a doua jumătate a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii epidemiei COVID-19, precum și restrângerea progresivă a cererii de consum făceau probabilă o frânare puternică a creșterii economice în trimestrul I, urmată de o contracție în termeni trimestriali, implicând o schimbare radicală de curs a economiei românești în primul semestru al anului, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa perspectivei inflației pe orizontul mai îndepărtat de timp. Pe deasupra, balanța riscurilor la adresa evaluărilor preliminare privind creșterea economică, decurgând din incertitudinile deosebit de mari asociate acestora, era puternic înclinată în sens descendent.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că acest context reclamă și justifică o reacție imediată și hotărâtă a politicii monetare, în scopul atenuării impactului economic al pandemiei de coronavirus, complementar măsurilor de primă linie adoptate în domeniul sanitar și în cel fiscal-bugetar, având în vedere inclusiv spațiul relativ mai restrâns de care dispune politica fiscală pentru a aplica măsuri de sprijinire a firmelor și populației în actuala conjunctură. O reacție promptă și bine calibrată - inclusiv din perspectiva instrumentelor de politică monetară utilizate -, s-a considerat a fi necesară și pentru asigurarea și consolidarea lichidității în sistemul bancar, în vederea funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare, precum și a finanțării în bune condiții a economiei reale și a sectorului bugetar. Membrii Consiliului au convenit că adoptarea în actualul context a unui pachet consistent de măsuri de politică monetară este de natură să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracției provocate de pandemia de coronavirus, implicit la asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,50 la sută, la 2,00 la sută, precum și îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual, implicând menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și scăderea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,50 la sută, de la 3,50 la sută. Totodată, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în unanimitate efectuarea de operațiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituțiilor de credit, precum și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară.

În același timp, Consiliul de administrație al BNR a convenit ca în caz de nevoie și în funcție de evoluțiile specifice, să recurgă și la reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, respectiv pentru cele în valută ale instituțiilor de credit.

Totodată, având în vedere gradul ridicat de incertitudine ce caracterizează evoluțiile economice și financiare, Consiliul de administrație al BNR a hotărât suspendarea calendarului ședințelor de politică monetară anunțat anterior, urmând ca acestea să aibă loc, pe o perioadă nedeterminată, ori de câte ori e nevoie.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 3214

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  Criza COVID-19  dobanda de politica monetara  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)