BNR ar putea majora din nou dobanda, din cauza inflatiei

Autor: Bancherul.ro
2007-12-11 20:02

Estimãrile pentru dobânda cheie a Bãncii Nationale a României (BNR) ar putea fi influentate de riscul ca deprecierea leului sã ducã la preturi mai mari ale alimentelor, în contextul inflãmãrii inflatiei ca urmare a scumpirii produselor alimentare în estul Europei, consemneazã marti Reuters.

Desi ritmul scumpirii alimentelor în România s-a temperat pânã la 1,2% în noiembrie, fatã de 1,3% în octombrie, rata inflatiei de 6,7% rãmâne un motiv de îngrijorare, iar analistii estimeazã cã Banca Nationalã a României (BNR) ar putea urca si mai mult dobânda de politicã monetarã, de la actualul nivel de 7,5%, dupã majorãrile de 0,5% fãcute deja în 2007.

"Statisticile pentru noiembrie, influentate de un efect solid de bazã, nu sunt deloc confortabile pentru banca centralã", a spus Florin Cîtu, economist sef la ING Bank. "Este evident cã banca centralã va trebui sã majoreze din nou dobânda de politicã monetarã în ianuarie", a mai spus Cîtu, citat de Reuters.

Scumpirea alimentelor în estul Europei a dus la accentuarea inflatiei si a creat astfel o dilemã pentru autoritãtile de reglementare, statisticile din Ungaria si Slovacia însã aratã cã în unele tãri vârful a fost deja atins, mai scrie Reuters.

Inflatia din Ungaria s-a accentuat anual pânã la 7,1% în noiembrie, fatã de 6,7% în octombrie, în timp ce în Slovacia, indicele preturilor de consum a coborât în noiembrie pânã la 3,1%, fatã de 3,3%.

Ritmul de scumpire a alimentelor vândute în Ungaria s-a temperat pânã la o ratã lunarã de 1,4% în noiembrie, fatã de 2% în octombrie. În Slovacia, ritmul de crestere a preturilor pentru produsele alimentare a coborât pânã la 1,2% fatã de 2,6% în octombrie.

Statisticile din Republica Cehã, publicate luni, au descris totusi un context foarte diferit, ca urmare a inflamãrii inflatiei pânã la un maximum al ultimilor sase ani, de 5%, iar în Polonia, unde statisticile vor fi publicate miercuri, se va resimti în continuare socul preturilor alimentelor.

"Este clar pentru mine cã Ungaria este într-un ciclu diferit, cã factorii principali care au dus la accentuarea inflatiei au fost preturile energiei si ale alimentelor, dar aceasta este o problemã pe termen scurt care va dura câteva luni", a spus un strateg pentru piete europene emergente de la Merrill Lynch, Radoslaw Bodys, citat de Reuters.

"În Polonia, scumpirea produselor alimentare nu este singurul aspect care duce la accentuarea inflatiei, aici avem o problemã de fond", a mai spus Bodys.

În conformitate cu analizele bancherilor de la Merrill Lynch, structura diferitã a influentei scumpirii alimentelor asupra inflatiei este descrisã de cresterea preturilor produselor alimentare neprelucrate în Ungaria si, respectiv, de majorarea preturilor produselor prelucrate în Polonia. Ungaria si Polonia reprezintã cele douã extreme ale regiunii.

Indicele preturilor de consum din Polonia este estimat la 3,4% în noiembrie, potrivit rezultatelor unui sondaj Reuters, în crestere fatã de 3% în octombrie, sustinute de o economie în crestere solidã, de 6,4% în al treilea trimestru, comparativ cu doar 0,9% din Ungaria.

Bodys a estimat cã inflatia din Ungaria si din Polonia ar putea sã conveargã la aproximativ 4,5%, de la un an la altul, în al treilea trimestru din 2008.

Astfel de estimãri înseamnã cã banca centralã a Ungariei ar putea reîncepe sã coboare dobânda de politicã monetarã, evolutia cãreia a stagnat din cauza riscurilor inflationiste si în asteptarea negocierilor salariale din 2008, iar Bodys spune cã în perioada urmãtoarelor 12-15 luni, dobânda cheie din Ungaria va fi sub 6%.

În Polonia, însã, analistii de la Merrill considerã cã ratele dobânzii vor urca de al actualul nivel de 5% pânã la 7%, tot în perioada urmãtoarelor 12-15 luni.

În timp ce Ungaria plãnuieste o înãsprire bugetarã în 2008, dupã ani întregi de cheltuieli iresponsabile, performantele fiscale pozitive ale Poloniei vor fi erodate într-o anumitã mãsurã de pozitia bugetarã prociclicã a guvernului, mai scrie Reuters.

"Dupã pãrerea noastrã, deosebirea dintre pozitiile celor douã autoritãti de reglementare ar trebui sã fie reflectatã de o diferentã mai micã între primele de risc, în termeni de asteptãri pentru inflatie si nesigurantã politicã", a spus un analist de la Lehman Brothers, Silja Sepping, într-o notã preluatã de Reuters.

În ceea ce priveste situatia din Republica Cehã, majoritatea economistilor mizeazã pe o majorarea a dobânzii cheie la banca centralã, dupã accentuarea de luni a inflatiei, în pofida întãririi coroanei cehesti, care a atins un nivel record.

Economia Republicii Cehe este mult mai deschisã decât a Poloniei în termeni de importuri si exporturi.

Analistii de la banca elvetianã UBS aratã cã Republica Cehã si Polonia au aceleasi îngrijorãri pentru preturile alimentelor, pentru piata muncii si pentru cererea internã puternicã. UBS mai aratã însã cã în Republica Cehã ratele dobânzii ar putea fi urcate cu doar 0,25% pânã la sfârsitul lui 2008, de la nivelul actual de 3,5%, fatã de o majorare cu 0,75% în Polonia.

În Slovacia, reactia de politicã monetarã va fi, probabil, de a mentine dobânda de politicã monetarã la nivelul de 4,25%, mai scrie Reuters.

"Considerãm cã actuala diferentã de 0,25% dintre dobânda de politicã monetarã a bãncii centrale a Slovaciei si cea a Bãncii Centrale Europene (BCE) va fi mentinutã încã un timp, în contextul în care ne asteptãm ca BCE sã mentinã dobânda cheie", a arãtat marti un economist de la Citibank, Jaromir Sindel, citat de Reuters.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1015

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)