BCR: Economia Romaniei va creste cu doar 1% in 2009

Autor: Bancherul.ro
2009-02-03 16:09

• Cresterea economica se mentine in 2009, dar cu o dinamica mai mica
• Diferentialul de crestere economica dintre Romania si zona euro ar putea fi de 2,5-3p.p. in acest an
• Corectie semnificativa a deficitului de cont curent
• Inflatie in scadere in 2009

Dupa un ritm de crestere economica de 8,6% în primele 9 luni ale anului precedent, probabilitatea ca anul 2008 sa se încheie cu o majorare în termeni reali a produsului intern brut sub 8% este tot mai ridicata, a declarat Lucian Anghel, economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR) cu ocazia prezentarii Raportului de tara pentru Romania realizat de catre BCR Cercetare. (Vezi raportul in documentul atasat)

Marea întrebare care se pune în momentul de fata este cum va performa economia României în 2009, respectiv în ce masura va fi afectata cresterea economica de criza internationala începuta în iulie 2007, afirma Anghel.

“Scenariul nostru recent revizuit indica o încetinire a economiei românesti în jurul nivelului de 1% în 2009 corelata cu o scadere economica usor peste 1% în zona euro. Diferentialul de crestere economica dintre România si Zona Euro s-ar situa astfel la 2,5-3 puncte procentuale într-un scenariu în
care impactul agriculturii este exclus. Comertul, serviciile si constructiile ar putea fi principalii factori care sa genereze crestere economica în 2009. Este vital ca lucrarile de infrastructura care detin circa 35% din sectorul constructiilor sa fie sprijinite în continuare de guvern prin intermediul unui plan detaliat cu responsabilitati clar asumate, cifre si termene limita în cadrul unei programari bugetare multianuale. Acest lucru este cu atât mai necesar în acest an cu cât asteptarile legate de continuarea cresterii economice se îndreapta în mod special spre aceasta zona”, a adaugat economistul sef al BCR.

Probabilitatea îmbunatatirii situatiei pe termen scurt este extrem de redusa, dar, cu toate acestea, România ramâne o alternativa demna de luat în seama pentru investitorii straini si, cel mai important, o tara care se poate baza în buna masura în procesul de dezvoltare pe resurse naturale importante (rata de dependenta energetica în România este de circa 29% în timp ce în UE27 aceasta este de 54%). Un nou cadru legal în materie de investitii a fost adoptat în 2008 având ca scop o mai buna distributie teritoriala a investitiilor, inclusiv a celor straine, reducerea disparitatilor si crearea unui mediu mai uniform de crestere economica sustenabila.

Marjele de profit ale companiilor au crescut în mod constant în România în paralel cu majorarea importanta a repatrierilor de dividende. Aceasta arata potentialul semnificativ al pietei locale, iar investitorii strategici par sa-l cunoasca si ei din moment ce au continuat sa injecteze fonduri chiar si într-un an destul de dificil cum a fost 2008.

Investitiile straine directe ar putea atinge 9 miliarde euro în 2008 (cu 26% mai mult decât în 2007), acoperind astfel aproximativ jumatate din deficitul de cont curent. Cea mai mare parte a acestor influxuri (peste 80%) au avut ca destinatie economia reala, în timp ce restul s-au orientat catre sistemul
financiar. Chiar si în momentele dificile din punct de vedere economic si de afaceri, exista sanse ca unii investitori sa doreasca sa se repozitioneze pe plan local din dorinta de consolidare a cotelor de piata, pregatindu-se astfel pentru momentul în care profiturile vor urca din nou, în timp ce relocarile de capital ar putea fi determinate înainte de toate de necesitatea reducerii costurilor operationale în conditiile recesiunii pietelor de origine.

Efectele crizei financiare internationale vor determina corectia deficitului de cont curent si ar fi de dorit ca aceasta sa fie mai degraba graduala decât una foarte mare. Conform scenariului nostru, România ar putea sa se întoarca dupa patru ani la un deficit de cont curent în PIB cu o singura cifra în anul 2009, în principal ca urmare a contractiei deficitului comercial în conditiile reducerii semnificative a importurilor.
Structura exporturilor s-a îmbunatatit treptat în ultimii ani, bunurile de capital si produsele cu valoare adaugata mare majorându-si ponderea în total exporturi la 35% în septembrie 2008 de la doar 17% în 2003. Exista semnale clare cu privire la progresele facute de economia locala, dar cu toate acestea procesul trebuie considerat ca fiind unul de durata si care va avansa gradual.

Deficitul bugetar ridicat din 2008 precum si perspectivele privind evolutia sa în acest an, dar si prudenta manifestata de investitorii internationali fata de primele decizii economice ale guvernului (care ar trebui sa produca rezultate vizibile pentru a câstiga încredere pe plan extern) au condus la o depreciere puternica a leului la începutul anului 2009, dincolo de 4,3. Corectia deficitului de cont curent a devenit astfel inevitabila, iar aceasta ar trebui sa se produca astfel încât cresterea economica sau inflatia sa fie cât mai putin afectate. Aceasta ar putea sugera faptul ca banca centrala accepta un nivel al cursului de peste 4 lei/euro, iar criza financiara internationala ar putea fi privita si ca o oportunitate de reducere a deficitului de cont curent în PIB.

Inflatia se va reduce în acest an, însa nu atât de mult pe cât ne-am astepta. Conform scenariului nostru de baza, inflatia ar putea sa se reduca la 5,4% în decembrie, cu un interval de variatie de 4,5%-6,3%.

Inflatia de baza a depasit cresterea generala a preturilor în decembrie 2008 si aceasta evolutie s-ar putea repeta si în trimestrul I 2009 ca urmare a efectelor secundare induse de cel putin doi factori: deprecierea leului în raport cu euro si majorarea pretului combustibililor si tutunului în ianuarie în urma majorarii accizei si a ancorarii acesteia la un nivel de curs mai depreciat.

Presiunile inflationiste mai reduse si perspectiva din ce în ce mai clara pentru o crestere economica mult mai slaba decât în 2008 ar putea determina relaxarea politicii monetare în semestrul I 2009 prin reducerea succesiva a dobânzii de politica monetara sau a rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei. Este posibil totusi ca, pe parcursul acestui an, banca centrala sa-si mentina abordarea prudenta pastrând un diferential de circa 3pp între dobânda cheie si inflatie.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 626

Download 0902031613_BCR_Raport_de_tara_Romania.pdf

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)