Bancherul - BANCI / Analiza / BCR: Economia Romaniei va creste cu doar 1% in 2009

� Cresterea economica se mentine in 2009, dar cu o dinamica mai mica
� Diferentialul de crestere economica dintre Romania si zona euro ar putea fi de 2,5-3p.p. in acest an
� Corectie semnificativa a deficitului de cont curent
� Inflatie in scadere in 2009

Dupa un ritm de crestere economica de 8,6% �n primele 9 luni ale anului precedent, probabilitatea ca anul 2008 sa se �ncheie cu o majorare �n termeni reali a produsului intern brut sub 8% este tot mai ridicata, a declarat Lucian Anghel, economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR) cu ocazia prezentarii Raportului de tara pentru Romania realizat de catre BCR Cercetare. (Vezi raportul in documentul atasat)

Marea �ntrebare care se pune �n momentul de fata este cum va performa economia Rom�niei �n 2009, respectiv �n ce masura va fi afectata cresterea economica de criza internationala �nceputa �n iulie 2007, afirma Anghel.

�Scenariul nostru recent revizuit indica o �ncetinire a economiei rom�nesti �n jurul nivelului de 1% �n 2009 corelata cu o scadere economica usor peste 1% �n zona euro. Diferentialul de crestere economica dintre Rom�nia si Zona Euro s-ar situa astfel la 2,5-3 puncte procentuale �ntr-un scenariu �n
care impactul agriculturii este exclus. Comertul, serviciile si constructiile ar putea fi principalii factori care sa genereze crestere economica �n 2009. Este vital ca lucrarile de infrastructura care detin circa 35% din sectorul constructiilor sa fie sprijinite �n continuare de guvern prin intermediul unui plan detaliat cu responsabilitati clar asumate, cifre si termene limita �n cadrul unei programari bugetare multianuale. Acest lucru este cu at�t mai necesar �n acest an cu c�t asteptarile legate de continuarea cresterii economice se �ndreapta �n mod special spre aceasta zona�, a adaugat economistul sef al BCR.

Probabilitatea �mbunatatirii situatiei pe termen scurt este extrem de redusa, dar, cu toate acestea, Rom�nia ram�ne o alternativa demna de luat �n seama pentru investitorii straini si, cel mai important, o tara care se poate baza �n buna masura �n procesul de dezvoltare pe resurse naturale importante (rata de dependenta energetica �n Rom�nia este de circa 29% �n timp ce �n UE27 aceasta este de 54%). Un nou cadru legal �n materie de investitii a fost adoptat �n 2008 av�nd ca scop o mai buna distributie teritoriala a investitiilor, inclusiv a celor straine, reducerea disparitatilor si crearea unui mediu mai uniform de crestere economica sustenabila.

Marjele de profit ale companiilor au crescut �n mod constant �n Rom�nia �n paralel cu majorarea importanta a repatrierilor de dividende. Aceasta arata potentialul semnificativ al pietei locale, iar investitorii strategici par sa-l cunoasca si ei din moment ce au continuat sa injecteze fonduri chiar si �ntr-un an destul de dificil cum a fost 2008.

Investitiile straine directe ar putea atinge 9 miliarde euro �n 2008 (cu 26% mai mult dec�t �n 2007), acoperind astfel aproximativ jumatate din deficitul de cont curent. Cea mai mare parte a acestor influxuri (peste 80%) au avut ca destinatie economia reala, �n timp ce restul s-au orientat catre sistemul
financiar. Chiar si �n momentele dificile din punct de vedere economic si de afaceri, exista sanse ca unii investitori sa doreasca sa se repozitioneze pe plan local din dorinta de consolidare a cotelor de piata, pregatindu-se astfel pentru momentul �n care profiturile vor urca din nou, �n timp ce relocarile de capital ar putea fi determinate �nainte de toate de necesitatea reducerii costurilor operationale �n conditiile recesiunii pietelor de origine.

Efectele crizei financiare internationale vor determina corectia deficitului de cont curent si ar fi de dorit ca aceasta sa fie mai degraba graduala dec�t una foarte mare. Conform scenariului nostru, Rom�nia ar putea sa se �ntoarca dupa patru ani la un deficit de cont curent �n PIB cu o singura cifra �n anul 2009, �n principal ca urmare a contractiei deficitului comercial �n conditiile reducerii semnificative a importurilor.
Structura exporturilor s-a �mbunatatit treptat �n ultimii ani, bunurile de capital si produsele cu valoare adaugata mare major�ndu-si ponderea �n total exporturi la 35% �n septembrie 2008 de la doar 17% �n 2003. Exista semnale clare cu privire la progresele facute de economia locala, dar cu toate acestea procesul trebuie considerat ca fiind unul de durata si care va avansa gradual.

Deficitul bugetar ridicat din 2008 precum si perspectivele privind evolutia sa �n acest an, dar si prudenta manifestata de investitorii internationali fata de primele decizii economice ale guvernului (care ar trebui sa produca rezultate vizibile pentru a c�stiga �ncredere pe plan extern) au condus la o depreciere puternica a leului la �nceputul anului 2009, dincolo de 4,3. Corectia deficitului de cont curent a devenit astfel inevitabila, iar aceasta ar trebui sa se produca astfel �nc�t cresterea economica sau inflatia sa fie c�t mai putin afectate. Aceasta ar putea sugera faptul ca banca centrala accepta un nivel al cursului de peste 4 lei/euro, iar criza financiara internationala ar putea fi privita si ca o oportunitate de reducere a deficitului de cont curent �n PIB.

Inflatia se va reduce �n acest an, �nsa nu at�t de mult pe c�t ne-am astepta. Conform scenariului nostru de baza, inflatia ar putea sa se reduca la 5,4% �n decembrie, cu un interval de variatie de 4,5%-6,3%.

Inflatia de baza a depasit cresterea generala a preturilor �n decembrie 2008 si aceasta evolutie s-ar putea repeta si �n trimestrul I 2009 ca urmare a efectelor secundare induse de cel putin doi factori: deprecierea leului �n raport cu euro si majorarea pretului combustibililor si tutunului �n ianuarie �n urma majorarii accizei si a ancorarii acesteia la un nivel de curs mai depreciat.

Presiunile inflationiste mai reduse si perspectiva din ce �n ce mai clara pentru o crestere economica mult mai slaba dec�t �n 2008 ar putea determina relaxarea politicii monetare �n semestrul I 2009 prin reducerea succesiva a dob�nzii de politica monetara sau a rezervelor minime obligatorii la pasivele �n lei. Este posibil totusi ca, pe parcursul acestui an, banca centrala sa-si mentina abordarea prudenta pastr�nd un diferential de circa 3pp �ntre dob�nda cheie si inflatie.