Banca Centrala Europeana a decis sa publice minutele sedintelor de politica monetara. Va face la fel si BNR? Isarescu s-a opus, pana acum. Cum arata minutele Fed-ului american si ale bancilor centrale vecine

Autor: Bancherul.ro
2014-07-06 16:54

Banca Centrală Europeană (BCE) a anuntat ca din 2015 va publica minutele sedintelor de politica monetară ale Consiliului guvernatorilor, dupa modelul Fed-ului american, dar si a altor banci centrale din zona noastra, precum cele din Polonia, Ungaria sau Cehia. In acelasi timp, sedintele de politica monentara vor avea loc mai rar, o data la 6 saptamani, fata de o sedinta in fiecare luna, in prezent.

BNR nu publica astfel de rapoarte privind dezbaterile care au loc intre membrii consiliului de administratie inainte de luarea deciziilor de politica monetara, iar guvernatorul Mugur Isarescu si-a exprimat opinia ca publicarea minutelor nu ar fi utila publicului, intrucat discutiile sunt prea tehnice, intr-un limbaj pasaresc, cum se exprima guvernatorul.

Problema publicarii minutelor sedintelor conducerii BNR s-a mai pus in 2005, atunci cand banca centrala a adoptat strategia de tintire directa a inflatiei, care necesita o crestere a gradului de informare a publicului cu privire la deciziile adoptate de BNR.

Unul dintre membrii consiliului de administratie al BNR care s-a pronuntat pentru publicarea minutelor a fost viceguvernatorul responsabil cu politica monetara, Cristian Popa, care urmeaza sa-si incheie mandatul in octombrie, el nemaifiind sustinut politic in Parlament pentru un nou mandat, urmand a fi inlocuit de unul dintre cei trei noi membri propusi de PSD: Daniel Daianu, Gheorghe Gherghina sau Liviu Voinea.

Popa a declarat, in 2006, ca BNR ar trebui sa urmeze exemplul altor banci centrale si sa publice minutele discutiilor din sedintele de politica monetara, pentru cresterea transparentei modului in care se adopta deciziile in cadrul bancii centrale, mai ales ca respectivele sedinte sunt animate si se exprima diverse opinii.

Presedintele BCE, Mario Draghi, a precizat, in cadrul conferintei de presa de joi, ca banca centrala urmeaza sa decida forma in care vor fi publicate minutele, astfel incat acestea sa devina o sursa utila de informatie. Urmeaza sa se stabileasca si daca se vor publica si numele celor care au votat pentru sau impotriva unei decizii, nu doar numaroul voturilor pentru sau contra exprimate de membrii consiliului.

Interesant este ca Draghi nu a motivat in niciun fel decizia de publicare a minutelor si niciun ziarist nu a pust magina intrebare: de ce? De ce s-a decis publicarea minutelor?

Draghi explica de ce vor fi sedinte mai rare la BCE

In schimb, Draghi a fost intrebat de ce s-a decis ca sedintele de politica monetara sa fie mai rare si daca nu cumva asta inseamna ca BCE considera ca acum nu mai este nevoie de o comunicare atat de intensa ca in anii precedenti.

Draghi a raspuns ca "actuala situatie (economica) continua sa fie, asa cum s-a intamplat si in ultimii 2-3 ani, mult mai complexa decat era in urma cu mai multi ani (inainte de criza, fireste). Iar asteptarile indreptatite ale publicului, pietelor, tarilor, oamenilor, este ca banca centrala sa rezolve aceste probleme."

Draghi a negat faptul ca BCE si-a terminat treaba si nu mai trebuie sa actioneze atat de des. Dimpotriva, el a refirmat faptul ca banca centrala este pregatita sa utilizeze si instrumentele neconventionale de politica monetara, dupa ce s-a angajat sa pastreze pentru o perioada extinsa de timp actualul nivel al dobanii de referita la un minim istoric de 0,15%.

Draghi a precizat insa ca s-a ajuns la concluzia ca nu mai exista asteptari ca BCE sa actioneze in fiecare luna, intrucat o astfel de actiune frecventa a bancii centrale presupune implicit un anumit comportament al pietei, care are putea sa nu aiba legatura cu fundamentele economice.

Draghi a mai precizat ca in conditiile in care BCE controleaza inflatia pe termen mediu si lung iar deciziile de politica monetara nu sunt luate in functie de consideratiile pe termen scurt, o frecventa lunara a sedintelor de politica monetara a fost considerata prea stransa.

Iar in final seful BCE a mai venit cu o explicatie pentru schimbarea programului sedintelor de politica monetara, una caracterizata ca fiind de ordin tehnic, dar care arata ca, de fapt, aceasta schimbare a frecventei deciziilor a fost luata pentru a se putea publica minutele sedintelor. "Este destul de complicata publicarea minutelor in conditiile unei frecvente lunare a sedintelor de politica monetara", a precizat Draghi.

Pentru ca aceste informatii detaliate, ce nu sunt publicate imediat dupa o sedinta de politica monetara, ci intre cele doua sedinte, mai aproape de urmatoarea sedinta, trebuie prezentate cu atentie, pentru a nu produce confuzie in privinta receptarii mesajului transmis la prima sedinta si ceea ce se asteapta de la a doua.

“Asadar, e nevoie de un interval de timp intre doua decizii de politica monetara, astfel incat minutele primei sedinte sa nu altereze asteptarile cu privire la deciziile ce ar putea fi luate in viitor”, a precizat Draghi.

Iata deci cat de importante sunt tipul informatiilor prezentate de o banca centrala, modul si forma in care sunt prezentate, precum si taimingul, ca sa folosim un englezism scris in limba romana.

Isi va schimba Isarescu opinia cu privire la minutele sedintelor de politica monetara?

Ramane de vazut, in ceea ce ne priveste, daca guvernatorul Isarescu va analiza si el oportunitatea ca si BNR sa publice minutele sedintelor de politica monetara, dupa decizia lui Draghi. Mai exact, daca-si va schimba opinia cu privire la oportunitatea acestora, intrucat stim ca nu este de acord cu ele. Si mai stim ca Isarescu este greu de convins sa-si schimbe o parere.

Asa ca trebuie sa si-o schimbe singur. Mai rar l-am auzit pe Isarescu admitand ca a gresit cu ceva si ca si-a schimbat, in consecinta, opinia sau comportamentul. Iar asta nu este o slabiciune, ci mai degraba o calitate a sa, intrucat astfel impune siguranta, incredere si stabilitate in conducerea bancii centrale.

Iar daca ne uitam putin la cum arata aceste minute publicate de alte banci centrale, putem spune ca Isarescu ar putea sa urmeze si el exemplul BCE.

Cum arata minutele publicate de alte banci centrale

Din ce ati citit mai sus, s-ar putea sa aveti impresia ca aceste minute sunt un fel de procese verbale ale sedintei, dar sunteti departe de adevar.

Tinand cont de ceea ce a spus Draghi, asadar cat de sensibile se pot dovedi informatiile publicate de o banca centrala, minutele nu sunt altceva decat sinteze atent si bine redactate ale principalelor subiecte abordate si dezbatute de membrii consiliului de administratie.

De fapt, principalul castig al publicului prin publicarea minutelor ar fi reliefarea mai in detaliu ale diverselor opinii ale membrilor conducerii bancii centrale cu privire la subiectele dezbatute in cadrul sedintei, inclusiv opiniile diferite de cele ale majoritatii, care se regasesc in comunicatul succint al unei banci centrale.

Minutele ofera asadar mai multe informatii decat cele ce se regasesc in comunicatul de presa, informatii cu privire la situatia economiei, a pietei financiare si alte elemente care conduc la luarea deciziei de politica monetara.

Minutele sunt atent redactate iar ideile sunt clar reliefate, cu toate ca, fireste, este vorba de un limbaj economic de specialitate, asadar mai greu de inteles de catre public. Sunt utile, deci, mai degraba pentru economisti si actorii pietei financiare.

De exemplu, in ultima minuta prezentata de banca centrala a Poloniei, se prezinta opiniile diferite ale membrilor consiliului de administratie, fara insa a se da numele acestora. Nu este dezvaluit nici macar numarul voturilor cu care s-a adoptat decizia de politica monetara, ca sa nu mai vorbim de numele celor care au votat pentru sau impotriva.

Minutele bancii centrale a Cehiei sunt foarte asemanatoare cu cele din Polonia, adica sunt prezentate principalele subiecte abordate de membrii conducerii bancii, precum si opiniile majoritatii, dar si punctele de vedere diferite ale altor membri. In plus, cehii publica si modul in care s-a luat decizia, adica numele celor care au votat pentru sau impotriva. Ultimele doua decizii s-au luat in unanimitate.

Cand ajungem la minutele Fed-ului american, lucrurile se schimba putin, in primul rand ca proportie, cum este firesc. Acestea sunt cam de zeci ori mai lungi decat ce publica cehii si polonezii, iar persoanele care iau parte la sedintele Fed-ului sunt incomparabil mai multe, inclusiv economisti, cercetatori, reprezentanti ai diverselor agentii economice si de statistica ale guvernului american, reprezentanti ai bancilor centrale din diverse state americane.

In ultima minuta a Fed-ului, de exemplu, care are mai multe intertitluri, este prezentata mai intai, pe larg, situatia si tendintele recente ale economiei si a pietei financiare, dupa care, separat, sunt reliefate opiniile majoritatii participantilor, dar si alte opinii, fara a se cita numele celor care le-au exprimat.

Si in minutele Fed-ului sunt nominalizati cei care voteaza pentru sau impotriva.

In concluzie, din cate ne-am dat seama, minutele bancilor centrale nu sunt altceva decat un surplus de informatie, mai specializata, cu privire la situatia economiei si a finantelor, precum si opiniile diferite de cele ale majoritatii in ceea ce priveste temele dezbatute in sedintele de politica monetara. Iar in cazul Cehiei si SUA, vedem si cine si cum a votat in luarea deciziilor.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1271

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)